Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
De acord cu ce ai scris mai sus.
E adevărat că omul nu crează în sensul în care spui, ... omul crează prin participare la legile naturale stabilite de Hristos și proniate de Duhul Sfînt.
|
:) Sunt mai strict cu termenii, mai ales cei teologici (asa am fost invatat de profesori, mai ales de cei de dogmatica), pentru a evita confuziile (neclaritatile, echivocul...).
Spre exemplu:
Adorarea sau «latreia» constituie cultul suprem, sau închinarea în sens propriu, care se cuvine numai persoanelor Sfintei Treimi, și se deosebește de actul de venerare sau de cinstire în general (proskynesis). Urmează supracinstirea '(sau hiperdoulia) Maicii Domnului, în calitatea ei de Născătoare-de-Dumnezeu (Theotokos) și cinstirea (doulia) îngerilor și sfinților, pe baza asocierii lor cu persoana lui Hristos. Pâinea și vinul euharistie prefăcute în Trupul și Sângele Domnului se bucură de același cult de adorare, pe când Evanghelia, crucea și icoanele sunt cinstite în mod relativ, adică prin referire la evenimentele și persoanele reprezentate. Adorarea se exprimă în acte de prosternare (v. metanie), aducere de ofrande, rugăciuni de invocare și doxologie, în gesturi de pietate și reverență.
Astfel, asemenea profesorilor de dogmatica (si a Sfintilor Parinti), consider ca temenii: creator, mantuitor (spre exemplu) trebuie folositi doar pentru Dumnezeu (Sfanta Treime) in cadrul cultului de adorare.
Desigur si Maica Domnului si sfintii si ingerii ne ajuta in procesul mantuirii, insa ca mijlocitori si ca miluitori cu harul si puterea lui Hristos, care este singurul mantuitor (in sesnul teologic corect: "Și noi am văzut și mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul, Mântuitor al lumii." I Ioan 4,14 ).