Caderea lui Adam si Eva

[George.m]

În prealabil postat de Danut7

nu credeti ca exagerati putin cand spuneti ca primii oameni au vrut sa se separe de Dumnezeu?scopul lor a fost sa fie mai buni.. au vrut sa evolueze.. au vrut sa cunoasca , sa stie... de asta au si mancat.. de ce a fost asta un lucru rau si de ce pomul cunostiintei a fost interzis?ce inseamna asta?

Ziceam ca pacatul aduce o degradare (nu o rupere definitiva) a legaturii omului cu Dumnezeu, o anumita separare. Omul si dupa caderea in pacat a ramas in legatura cu divinitatea. Chiar in starea cazuta, tinde totusi spre Creatorul sau.

Adam nu putea sa cunoasca lumea cu adevarat fara harul lui Dumnezeu. Si tocmai asta l-a atras: ispita cunoasterii lumii de unul singur, fara Dumnezeu, fara harul dumnezeiesc.

Lumea i-a fost incredintata omului pentru a-L cunoaste pe Dumnezeu. Dar omul, prin pacat, a limitat lumea la rolul de a-l intretine biologic.

Sfantul Vasile cel Mare spune ca "pomul cunostintei binelui si raului a fost un pom particular, dar nu era rau prin el insusi, ci ispititor prin frumusetea si dulceata fructelor lui, deci era reprezentant al frumusetii si dulcetii sensibile a creatiei".

Iar Nichita Stithatul crede ca "pomul cunostintei binelui si raului e simtirea aplicata lumii sensibile sau trupului. Omul putea contempla lucrurile sensibile fara pericol, printr-o simtire calauzita de minte. Privirea lucrurilor sensibile cu o simtire necalauzita inca de o astfel de minte intarita era periculoasa. De aceea omul trebuia sa creasca mai intai la capacitatea de a privi cu o simtire calauzita de mintea induhovnicita".