Citat:
În prealabil postat de zaharia_2009
Citindu-te mi-a venit in minte optica generala a romanului , si-anume aceea de a dori sa se impartaseasca permanent deoarece ,, ce pacate am ca sa nu fiu vrednic...doar nu am omorit pe nimeni" ? Si abia daca ajunge pe mina unui duhovnic imbunatatit afla ca de la primul cirtit impotriva mamei in ciopilarie , de la primul copiat la scoala si pina la a spune ,,lasa mai canoanele ca D.zeu este dragoste mai intii si pe urma canoane" cind defapt nonsalant si fara sa constientizeze bine face cea mai grava forma de hula, cea impotriva D.S. neincetat face o grozavie de pacate. Pina atunci el credea ca pacat este doar sa omori pe cineva sau sa iei nevasta altcuiva ... si cam atit ! Povestea ereticilor este mult mai mare si mai clara decit cea a lapsilor desi prigoana romana a durat III secole si abia de acolo in colo au inceput ereziile adevarate . Dar lapsi si eretici exista pina in ziua de astazi
- voi reveni -
|
Nu prea inteleg legatura dintre ce scrii tu mai intai si ce am scris eu.
De altfel, daca faci aluzie la parerea mea despre impartasania deasa, eu nu am spus ca sa ne impartasim pt ca nu am facut cine stie ce pacate si suntem vrednici, ci am spus ca oricat ne-am spovedi si curati
tot nu suntem vrednici. Impartasania nu se ia pentru vrednicie ci pentru curatare, este medicament. Se ia 'pentru iertarea pacatelor si viata vesnica'.
Lapsi au existat si exista si in zilele noastre pt ca au mai fost prigoane (cea musulmana, cea nazista, cea comunista si altele)
Banuiesc ca vrei sa zici ca si un pacat este lepadare de Hristos intr-un fel. da, nu zic.. dar ne departam de la discutie.