Despre creationism, evolutie si design inteligent cu George Coyne si Richard Dawkins

[HoratiuM]

În prealabil postat de Callisto

Revelatiile Sfintilor Parinti , de pilda, reprezinta (prin excelenta) infinitul actual ? Sau poate fi el "prins" numai pe cale cognitiva/rationla? Te intreb asta pt ca vad ca esti atasat de Hegel si daca mi-a ramas ceva in cap de la el este vestita marca : "Ceea ce este raţional este real şi ceea ce este real este raţional."

Răspund foarte rapid aici, rămânând să aduc precizări şi la celelalte chestiuni rămase restante, mai târziu. Cer scuze, dar nu accesez în mod regulat forumul.

Revelaţiile Sfinţilor Părinţi reprezintă prin excelenţă Infinitul Actual Absolut. Pe cale raţională aşa ceva poate fi gândit numai antinomic, rămânând, aşadar, raţiunii naturale să se convertească în raţiune speculativă şi să vadă coincidenţa opuşilor şi semantica judecăţilor, nu doar forma lor.

Când Hegel spunea că tot ce e Real e Raţional, nu se referea nici la realitatea empirică, ci la Real, adică la Absolut; şi nici la raţiunea determinată, cea care ţine de principiile formale şi univoce ale identităţii şi non-contradicţiei, ci la Raţiune ca facultate a conştiinţei devenite în-şi-pentru-sine, adică devenite Spirit, gândire dialectică ce are o finalitate contemplativă chiar dacă se foloseşte de spaeculum, adică de negativ. La Hegel contemplaţia are loc, paradoxal, prin transmutarea gândirii dianoetice, prin aducerea ei la propria limită în aşa fel încât fiecare moment al ei să mărturisească Obiectul ultim al contemplaţiei, al nousului. E un paradox precum în cazul celor care îşi leapădă voia în seama părintelui spiritual, dar nu încetează, în tot acest timp, să rămână traversaţi de discernământ - sau, mai bine, tocmai de aceea.

Fireşte, nu există date care să ateste la Hegel o viaţă mistică propriu-zisă. Dar nici nu avea nevoie de vreme ce întreaga lui filosofie mărturiseşte despre putinţa de a atinge Transcendenţa în mod mediat, prin mijlocirea negativului, şi nu doar prin contemplaţie directă, nemijlocită.

Voi reveni şi cu precizări privitoare la infinitul actual determinat - necesare pentru deosebirea lui de Cel Absolut.