Citat:
În prealabil postat de Tartaruga
Daca mesajul este corect transmis si nu este primit, atunci vina ramane a celui ce nu il primeste si acesta va fi osandit in timp ce mesagerul trebuie sa-si scuture praful de pe incaltaminte si sa mearga mai departe, scuturatul prafului insemnand simbolic faptul ca vina necredintei celuilalt nu cade pe umerii sai ci strict pe umerii celuilalt ce a refuzat credinta atunci cand i-a fost prezentata in mod CORECT. Si tocmai aceasta corectitudine este problematica pentru ca ea nu sta in dogme si adevaruri declarate ci in cele traite. Iar ceea ce ni s-a cerut de catre Domnul sa traim este exact iubirea la modul desavarsit. Nu ne-a cerut nimic altceva, ci absolut toate sunt incluse in aceasta, toate, inclusiv botezul, Impartasania etc. Ma botez si ma Impartasesc pentru ca Il iubesc pe cel ce m-a salvat din ghearele mortii si a Iadului si El asta mi-a cerut sa fac ca si prieten al Lui pentru a fi mereu in Comuniune cu El spre binele meu, si nicidecum nu o fac pentru ca asa imi zice o "dogma" exclusivista. Este diferenta ca de la Cer la pamant intre cele doua abordari, si de aici pleaca si restul.
Si revenind, daca cineva ramane stana de piatra in fata unuia ce traieste iubirea lui Hristos pentru el si i-o propovaduieste si lui prin FAPTE, inseamna ca are inima impietrita din propria-i vina, ca altfel nimeni nu ramane stana de piatra doar din simpla ignoranta. Insa daca i se propovaduieste doar dogme si adevaruri dar in practica vede o lipsa de traire la acela, normal ca refuza propovaduirea iar vina cade asupra celui ce a propovaduit oricat de adevarate erau dogmele sale.
|
Judecata despre trairea celuilat poate fi una subiectiva, falsa.
Judecata despre un adevar teologic, atunci cand e facuta fara prejudecati si cu sinceritate, nu poate gresi.