Mantuirea in afara Bisericii

[Mihai36]

În prealabil postat de iuliu46

Daca nu exista cineva care detine adevarul si care sa-ti arate unde gresesti atunci nu vei gasi niciodata adevarul singur.In sensul asta vad eu ca este corect sa spunem ca mantuirea exista numai in cadrul bisericii.Planurile lui Dumnezeu nu ne sant cunoscute in intregime.Dar trebuie sa spunem mereu ca nu exista mantuire in afara bisericii.

Daca vedem lucrurile din acest punct de vedere s-ar putea intelege ca in alte religii nu exista o educatie si norme morale insa nu este intru totul adevarat.

Ma refer la religiile serioase . Indiferent daca le numim monoteiste sau poate politeiste.

In prezent spiritualitatea din afara crestimisnului nu este reprezentata de asociatia de 24 de doctrine micute ramase neamestecate intre care unele de ispiratie orientala.

Acest lucru -lipsa normelor morale- era valabil doar in cadrul vechilor religii politeiste din zonele semitice unde normele morale daca au existat vreodata au fost cu siguranta uitate.

Insa azi daca facem o analiza serioasa vedem ca lucrurile stau oarecum bine insa sint cumva invechite si trebuiesc reformulate si completate.

Sa luam in analiza pe rind cele 3 mari religii .

Buddhismul contine norme morale care daca este sa facem un rezumat ar suna in sensul de respingere si renuntare la placerile lumesti .

Buddhismul fiind inspirat de hinduismul traditional ne face sa concluzinam ca si aici normele morale sint prezente si anume indicate prin cuvintul Dharma precum si de alte cuvinte care exprima aspecte particulare ale Legii firii .
daca este sa facem o comparatie a manifestarii moralitatii intre lumea oocidentala si cea orientala intotdeauna orientul va fi peprimul loc ian noi din occident sintem considerati pacatosi .
Desigur hinduismul din india nu este cel pacatos pacticat pe la noi prin occident , ei au renuntat la erorile istorice chiar daca numele a fost pastrat. Desi exista si la noi versiuni yoghine curate comparabile cu calugaria crestina cu deosebirea ca relatia matrimoniala este permisa - doar ca acestea nu sint destul popularizate si nu ies cu nimic in evidenta.

In ceea ce priveste islamul intradevar aici apar unele mici probleme insa nu pot spune daca ele au fost asa de la inceputurile lui sau au fost aparute pe parcurs.
Cu toate astea si aici exista anumite reguli morale iar in lumea lor calugaeasca -sufi- ele sint prezente la nivele acceptabile.

In islam Mohammed a acceptat poligamia (posibila moraliceste prin binecuvintare divina) insa cu precizarea ca a acceptat cu greu si doar pentru acea generatie cind nr barbatilor in urma raboiului ramasese f mic insa azi poligamia care ar fi trebuit sa inceteze dupa acea generatie ii afecteaza pe barbatii care nu-si mai gasesc sotie din cauza ca cei cu bani le cumpara pe toate iar ei sint astfel fortati sa aiba o viata dezordonata din acest punct de vedere in locul uneia asezate.

In afara de aceste 4 mari religii mai eista si taosimul si altele din ce in ce mai restrinse unde normele morale sint prezente in diferite masuri mai mult sau mai putin acceptabile.

Insa normele morale nu acopera pe de-a intregul necesitatile une vieti spirituale.
Aceste necesitati se refera la conceptii si trairi intr-o anume pace- pace care te tine departe de polemici si lupte intercongesionale sau intereligioase.
Findca daca si altii primesc in felul lor speciic binecuvintari de la acelasi Dumenzeu atunci oare cu cine te lupti? Si care poate fi rezultatul luptei?

Deci azi marea problema este lipsa unitatii religioase , dezbiare care trage spre lupta si adincirea dezbinarii de noi insine - ea trebuie sa inceteze ca sa se faca pace cu Dumnezeu inlauntrul nostru.

Aceasta dezbinare si lupta antagonica de orgolii este cea mai raspindita hula si erezie totodata.

Ea ar trebui sa ne faca sa intelegem ca pacea religioasa trebuie sa fie o prioritate insa noua pamintenilor ne este greu sa o eradicam in totalitate daca nu exista o interventie divina care sa aibe intre misiuni si aceasta misiune de convertire a intregului pamint la o singura si eventual noua religie.

Referitor la politeismul hinduismului el este doar unul aparent caci altfel si despre noi musulmanii ar oputea spune ca sintem politeisti -pentru ca atit ei cit si noi au conceptul de Dumnezeu unic format din uitatea tuturor aspectelor particulare perfect imbinate functional.

Pentru ca in realitate desfasurarea pantheonului lor nu este f diferit de al nostru Insa modul de prezentare si de intelegere are oaecari deosebiri.

Au si ei conceptul de Tata -Sadashiva care are 3 specte principale si unele secundare , e ca si cum ai spune ca un om este si profesor si medic si gradinar in acelasi timp eroarea consta in considerarea ca aspecete sale sint complet separate intre ele .

Daca in VT Zaharia pomneste de "doi Fii unsi ai lui Dumnezeu" si unul il stim sub numele de Hristos la fel au si ei doua [rincipii filiale intre care una mai proeminenta decit alta .

Apoi Duhul Sfint este numit Puterea Primosdiala (necreata_) -Adi Shakti

cei doi arhangheli principali sint si ei prezenti doar ca noi la prima vedere nu ii putem deosebi iar restul sint aspecte divine feminine care sint doar puteri particulare ale Duhului sfint cit si Tronuri care la ei au anumite personificari si atributii.

caci altfel nici noi nu putem spune ca le stim pe toate -daca ne intreaba cineva ce sint cele 4 fapturi asemuite cu 4 fiinte din Apocalipsa nu stim sa spunem insa daca ne uitam mai atent in pantheonul lor poate vedem anumite concordante intelegind ca forma aparenta nu este una reala ci ascunde in sine cite un principiu divin particular.
In definitiv peste tot exista o anumita simbolsitica care nu trebuie judecta cu partinire, intelegind ca Dumnezeu este capabil de o mare complexitate , mai mare decit ne-am inchipui noi , mai mare cu mult decit complexitatea omului . O compelxitate care depaseste cu mult puterea omului de intelegere.

Insa problema este ca pantheonul hindus este pe nedrept demonizat punindu-se un sablon vechi care se aplica cunoasterii vechilor evrei si acelor vremuri si locuri.
In rest daca aruncam oprivire arupra realitatii nu avem de ce demoniza nste zei care au personificari pozitive , datatoare de beneficii spirituale , creatori a tot ceea ce exista si care se lupta ci fortele intunericului care vor sa creeze imoralitate si dezordine si nefericire .

Apoi trebuie sa aruncam o privire generala si nu una in care sa cautam intentionat mostre eronate -o privire in conduita si in sufletul credincosilor de rind care se presupune ca ar trebui sa fie demonizati din moment ce toata viata si generatii intregi s-ar inchina la demoni , insa acestia nu doar ca nu sint demonizati dar dovedesc prin acea pace launtrica, simtire si moralitate ca ei sint mult mai aproape de Dumnezeu decit multi dintre cei care pretind ca il urmeza pe Hristos si care au in suflet numai valuri si razboi ideologic.