E intotdeauna pacat sa minti?

[Mihailc]

În prealabil postat de I.Calin

Repet: avva Ammona n-a încălcat nici o poruncă, nici un canon. S-a suit pe vasul acela și a "profitat" oarecum de poziția sa dându-le căutătorilor indicații despre ce și cum să caute. Ba i-a mai și dojenit, probabil, știind el de ce. Cine este fără de păcat?
Avva Ammona nici nu a mințit! Sau n-am înțeles eu bine pilda?

Avva Ammona a dovedit tact și diplomație, însă. Nu ne-ar strica nici nouă. Și nu prin multe vorbe. Ci printr-o viață de înfrânare a limbii pentru ca celălalt să știe că nu merită să te întrebe prea multe că tu oricum nu discuți prea multe. Deci, neîntrebându-te, nu vei avea ocazia să minți! Aha, dar preacucernicele și preacuvioasele noastre persoane nu vor mai socializa? Vai, vai, ce pierdere...!

Ce-ar fi să socializăm prin faptă și nu prin vorbă! Și cuvântul nostru să fie: "ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este." (Evanghelia după Matei 5, 37)

Aceasta poate fi, uneori, adevărat: "să virezi la stânga cu brațele încărcate de canoane, prescripții și reguli respectate în literă dar nu și în duh."

Felul cum a procedat avva Ammona e un exemplu viu de aplicare a iconomiei duhovnicului. El nu a protejat păcatul, dar i-a administrat păcătosului o terapie de șoc prin care acela a aflat instantaneu scurtătura către căință și îndreptare, fără multă verbalizare, fără dreptăți abstracte și reguli imuabile. Înțelepciunea dragostei se numește această procedură duhovnicească și e opusă pastorației prin cultivarea teroristă a spaimei de pedeapsă. Frica nu provoacă schimbare ontologică, ci doar stimulează conformismul ipocrit la o grilă generală de reguli. Iubirea însă schimbă persoana în străfundurile ființei, de unde nu te mai poți întoarce în mizeria din ai ieșit.
Mântuire nu înseamnă a scăpa de chinurile veșnice, ci a înainta nesfârșit în unirea cu Dumnezeu. Asta în creștinismul bisericesc.... În versiunile denaturate ale creștinismului căzut în religie, mântuirea e totuna cu (auto)asigurarea eu-lui că scapă de iad. Diferența dintre cele două este uriașă, doar una are de-a face cu Adevărul iar celelalte sunt forme de minciună camuflate în produse pietiste de larg consum.