casatoria cu o persoana nebotezata

[Adriana3]

Eu am fost atee 17 ani de zile si sunt convinsa ca Botezul primit de bebelus a fost doar cu apa pentru ca, daca ar fi fost si cu Duh Sfant, n-as mai fi fost atee. Prin Duhul Sfant se cunoaste Dumnezeu. Ca atare, abia la 17 ani am primit si Botezul cu Duh Sfant fara nici o interventie umana.

Ca atare, unei persoane care nu crede, nu poate sa ii faca rau Botezul, ce rau sa ii faca un pic de apa? Daca ar fi si cu Duh Sfant intr-adevar, ar insemna ca persoana sa creada brusc in Dumnezeu dupa Botez ceea ce nu se intampla. De aceea Botezul se facea invers: intai era aleasa persoana de catre Dumnezeu ajungand sa creada, prin Duhul Sfsnt in Domnul Iisus, dupa care primea si Botezul cu apa in numele sfintei Treimi.
Ca atare, daca persoana nu devine credincioasa prin Botez, tot un ateu se va casatori cu cel crestin. Asa cum eram si eu atee. Botezul nu ma facea crestina. Daca nu aveam credinta, inseamna ca nu aveam Duh Sfant. Ca atare este doar ipocrizie din partea bisericii sa ceara unui necredincios sa se Boteze pentru a-l casatori pentru ca tot casatorie mixta credincios-necredincios este. Daca mai tarziu primeste Duhul Sfant, s-ar putea sa regrete faptul de a fi deja botezata cum este si in cazul meu.

Casatoria insa este altceva pentru simplul fapt ca se face in doi iar partenerul credincios are tot dreptul la o casatorie religioasa atata timp cat partenerul nu are nimic impotriva.
Cat despre pasajul din Sf. Ap. Pavel, ceea ce am vrut sa spun este ca, fiind evreu, avea obiceiul sa ii numeasca pe "necredinciosi" impuri. Domnul insa a curatit creatia Sa, insa oamenii nu au inteles imediat. Nu este ca la evrei unde ori esti evreu din nastere si ca atare pe viata ori nu esti. Cu rare exeptii de convertiri destul de greu digerate. La crestini insa, ne putem casatori azi cu un ateu si maine sa devina crestin, nu mai este atat de batut in cuie ca la evrei.