Citat:
În prealabil postat de ioan cezar
Asadar, propunerea unui crestin de a se apuca de treaba pentru a deveni sfant, nu mi se pare deplasata in sine, caci crestinul deja este cu un pas mai nainte pe drum, cata vreme e botezat in Hristos, e parte din Biserica, e deja in locul cel mai potrivit pentru "germinatie".
Doar ca lucrurile se complica mult atunci cand trecem la treaba, cand incepem constient si voluntar (altminteri e doar inclinatie sentimentala, insuficienta sau chiar pagubitoare uneori), lucrarea intru sfintenie. Aici se dau bataliile cu sudoare, cu sange. Fie ca toti crestinii sa le poarte pana la capat, prin Mila Domnului nostru Iisus Hristos, laudat fie in veci.AMIN
|
Corect ce spuneti,din punctul meu de vedere.Sa te apuci de treaba este un indemn si al
Apostolului Pavel in Epistola catre Evrei 12:1.In versetele 2 si 3 din capitolul 12 ne indica si modelul si motivatia.In versetul 4,cu referire la bataliile pana la sange,se spune: ,,În lupta voastră cu păcatul,
nu v-ați împotrivit încă până la sânge." In versetele 5,6,7 Apostolul da un sfat extrem de important si explica si de ce iar in versetul 8 pune o concluzie dura.
In versetele 12,13,14,15 din capitolul 12 al
Epistolei catre Evrei chiar se indica si un model de realizare faptica.
Spunti-mi va rog,in ortodoxism,cum anume procedeaza un om cand se decide sa mearga pe o asemenea cale?Nu ma refer la calugari sau preoti, acolo este o alta discutie.
Ma intereseaza cum procedeaza un simplu credincios,care este implicat si in viata sociala.Dupa ce anume isi da seama ca merge pe calea cea buna, ca a urcat duhovniceste?
Cu multumiri.