Nu este opera mea.Am pus ghilimele.Imposibil sa fie din ,,Dogmatica" pentru ca este scris(cred)de un protestant.Mai degraba inclina spre
natural theology decat spre dogmatica.Metoda de abordare este relativ simpla>,,Resortul cercetarii il constituie credinta ca exista o
ordine prestabilita intre
ipotezele pe care cercetatorul le face asupra fenomenelor, de o parte, si
realitate, de partea cealalta.Principiul este simplu:
din premise de natura fizica nu putem trage concluzii de alta natura, teologice sau metafizice(aici apare eroarea lui Dawkins de ex
).Continuarea rationamentului pe acest sistem ar demonstra ca orice aspect ar trebui cercetat in conformitate cu esenta si sensul sau dar:
,,Argumentul clasic ce presupune o legatura intre stiinta si credinta, cel al
naturii duble a adevarului rational si revelat, sustine ca un univers ordonat nu poate fi opera hazardului. Un astfel de argument intareste credinta crestina intr-un univers creat de un arhitect inzestrat cu vointa si cunoastere. Evident, o astfel de conceptie este departe de credinta intr-un Dumnezeu personal si ramâne undeva la nivelul unui
teism rational.".
Problema istoria evolutiei dogmei(dintr-o anumita perspectiva) o poti studia de exemplu(dar fara a te rezuma la asta)in acesta
carte .Lamureste inclusiv logica abordarii Sfantului Ioan Damaschin.Referitor la problema de final:comparatie in baza unor situatii mai mult sau mai putin asemanatoare>
diseara iti aduc raspunsul meu pt ca sunt pe fuga.Sorry.PS>textul meu nu este dogma ci o abordare dintr-o anumita perspectiva.
Ma astept sa fie combatut in esenta si nu in aparenta.See you later mate :)