Urmarea lui Hristos

[PLMA]

Multumirea de sine, este prima si cea mai periculoasa piedica, in calea EVOLUTIEI SPIRITUALE! Insa, autorul Brett J. Mitchell in cartea "Lumea Sufletului", scrie:,, exista de fapt o a -III-a cale, care poate fi urmata.In loc sa cauti un invatator sau invatatura in lumea exterioara, avem nevoie sa cautam in noi insine, in suflet sau in inalta constiinta din noi. Avem nevoie sa cautam adevarul care se afla in inimile noastre. Acesta e, pana la urma, singurul adevar pe care chiar il putem cunoaste, doar pentru noi insine!"(despre acest adevar, nu se mai poate vorbi) Trebuie sa aplicam PRINCIPIUL CHRISTIC ADAPTAT INSA LA ERA IN CARE TRAIM!
Doresc tuturor LUMINA, IUBIRE, INTELEPCIUNE, VOINTA, FORTA DIVINA! AMIN

[PLMA]

D-le FLORIN-IONUT, VA DORESC IN CONTINUARE...DRUM DREPT, LUMINA, IUBIRE, INTELEPCIUNE, VOINTA, FORTA, DIVINA! AMIN! Sincere...Felicitari!

[MarinaAlca]

În prealabil postat de PLMA

D-le FLORIN-IONUT, VA DORESC IN CONTINUARE...DRUM DREPT, LUMINA, IUBIRE, INTELEPCIUNE, VOINTA, FORTA, DIVINA! AMIN! Sincere...Felicitari!

D-le(d-na) PLMA vorbesti de parca ai fi doamna Urania !!!!!!!!!!!!!

Daca dumneata nu practici(sau ai practicat ) chestii de genul yoga, radiestezie sau alte prototiptilizari de genul asta , inseamna ca eu sunt the Queen of Sheeba

[cristiboss56]

În prealabil postat de MarinaAlca

D-le(d-na) PLMA vorbesti de parca ai fi doamna Urania !!!!!!!!!!!!!

Daca dumneata nu practici(sau ai practicat ) chestii de genul yoga, radiestezie sau alte prototiptilizari de genul asta , inseamna ca eu sunt the Queen of Sheeba

Bine ai venit pe forum , Queen of Sheeba !

[Florin-Ionut]

Uite ce frumos ne raspunde autorul in aceste doua capitole, parca ar fi asistat la discutia noastra de mai sus:

Capitolul IV
BUNA CHIBZUINTA A FAPTELOR NOASTRE

1. Nu te pripi sa dai crezare oricarei vorbe si porniri, ci mai înainte de orice, cumpaneste si chibzuieste temeinic orice fapta în fata lui Dumnezeu. Caci iata, vai, de cele mai multe ori, atunci cînd vine vorba de altii, dam crezare mai curînd lucrurilor rele decît celor bune, atîta sîntem de subrezi. Dar cel desavîrsit nu ia drept buna orice vorba, caci îsi da seama care sînt metehnele firii, tragînd omul la rau, mai ales pe alunecusurile limbutiei.
2. Mare întelepciune e sa nu te pripesti niciodata si sa nu tii cu încapatînare la parerile tale. Aceeasi trasatura te fereste de a te încrede în cuvîntul orisicui; si, de asemenea, de a purta vorba de colo-colo, de îndata ce vreun zvon ti-a ajuns la urechi. De aceea, sfatuieste-te, pe cît se poate, cu un om întelept si constiincios, cautînd mai curînd sa dobîndesti învatatura de minte, decît sa urmezi orbeste nazaririle tale. Viata chibzuita, potrivita vointei lui Dumnezeu, face omul întelept si încercat în multe. Cu cît va fi mai smerit în fata constiintei sale si mai supus înaintea lui Dumnezeu, cu atît, în toate privintele, el va fi mai întelept si se va bucura de mai multa pace.

Capitolul V
DESPRE CITIREA SFINTEI SCRIPTURI

1. Nu rostirea frumoasa, ci Adevarul e ceea ce trebuie cautat în Sfintele Scripturi. Întreaga Scriptura se cere astfel citita, în duhul în care a fost scrisa. Nu iscusinta cuvîntarii, ci folosul învataturii e de cautat cu precadere. Tocmai de aceea, cu aceeasi placere se cade sa citim cartile evlavioase si simple, precum cele înalte si adînci. Nu te poticni de numele si faima scriitorului, nu te gîndi la cît de mare sau de mic a fost socotit; la citire sa te traga un singur lucru - dragostea de adevar. N-are rost sa te întrebi cine a zis cutare lucru, ci urmareste cu sîrguinta ce s-a spus.
2. Oamenii sînt trecatori, dar adevarul Domnului ramîne neclintit în vesnicie. Dumnezeu vorbeste în noi în cele mai felurite chipuri fara a tine seama de crainic. Ne stînjeneste adesea, în citirea Sfintelor Scripturi, dorinta de iscodire nemasurata, atunci, de pilda, cînd am vrea sa cernem prin ciur si sa deslusim lucruri asupra carora, de fapt, trebuie trecut mai departe. Daca tii sa-ti priasca citirea, citeste cu duhul drept si cinstit al smereniei si nu urmari sa capeti faima de învatat. Nu te sfii sa pui întrebari si asculta în tacere raspunsurile sfintilor: nu dispretui pildele batrînilor; nu fara rost au fost si-ti sînt împartasite.

[sofiaiuga]

CONCLUZIA MEA: eo carte f.f.frumoasa si utila ,decit sa o criticam mai bine am cauta macar in patre sa facem cum scrie acolo!

[sherlock_holmes]

Inchipuirea lucreaza cu multa putere in cei amagiti prin “parere”, insa lucreaza numai si numai pe taramul imaginarului. Ea nu se indeletniceste defel (sau se indeletniceste foarte rar) cu zugravirea in inchipuire a
raiului, a salasuirilor si camarilor de sus, a luminii si bunei-miresme ceresti, a lui Hristos, a ingerilor si a sfintilor; ea alcatuieste intotdeauna parute stari duhovnicesti, stransa prietenie cu Iisus (”Urmarea lui Hristos”
a lui Thoma de Kempis, cartea 2, cap.8), launtrica impreuna-vorbire cu El (”Urmarea”, cartea 3, cap.1), descoperiri tainice (”Urmarea”, cartea 3, cap. 13), glasuri, desfatari; zideste pe temelia lor o intelegere mincinoasa despre sine si despre nevointa crestina, zideste îndeobste, un fel mincinos de a gândi si o întocmire mincinoasa a inimii, duce la betia de sine, ba la înfierbântare si extaz.

Aceste simtiri felurite apar prin lucrarea subtire a slavei desarte si a patimii dulcetii: in urma acestei lucrari, sangele capata o miscare pacatoasa, amagitoare, ce se infatiseaza ca desfatare a harului, iar slava desarta si
patima dulcetii sunt starnite de cugetarea semeata, acest tovaras nedespartit al “parerii”.
....
http://saraca.orthodoxphotos.com/bib...e_inselare.htm

Cautati la Partea 2 unde ucenicul intreaba:

Ucenicul: Este vreo legatura intre primul fel de inselare si cel de-al doilea ?

...desi ar fi bine de citit cit mai mult,dupa putinta.

sau

In capiste e inaltat un idol: "parerea" smereniei. "Parerea smereniei" este cel mai cumplit fel de trufie. Anevoie se goneste trufia si cand omul si-o recu­noaste, dar cum s-o izgonesti atunci cand i se pare ca este smerenie ? !
...
Smerenia mincinoasa orbeste omul in asa hal, ca il sileste nu numai sa creada ca e smerit si sa dea de inteles celorlalti ca este astfel, ci sa o spuna deschis, propavaduind-o cu mare glas. ("Urmarea lui Hristos", cartea III, cap.2).
Amarnic isi bate joc de noi minciuna atunci cand, amagit fiind de ea, o recunoaste drept adevar.
Smerenia cea din har este nevazuta, asa cum neva­zut este si Daruitorul ei - Dumnezeu. Ea este acoperita de tacere, simplitate, nefatarnicie, lipsa de sfortare, libertate.
Smerenia cea mincinoasa poarta intotdeauna un chip prefacut; prin aceasta ea se face cunoscuta lumii. Smerenia cea mincinoasa iubeste scenele: prin aceasta ea amageste si se amageste. Smerenia lui Hristos este imbracata in haina si camasa (Ioan 19, 24), in vesmantul cel mai nemestesugit: acoperita de acest vesmant, ea nu se face cunoscuta si
nu este bagata in seama de oameni.
Smerenia este o chezasie in inima, o insusire sfanta si fara de nume a acesteia, o deprindere Dumneze­iasca ce se naste in suflet, pe nesimtite, din plinirea poruncilor evanghelice. (Preacuviosul Avva Dorotei, Invatatura a 2-a).

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de PLMA

D-le FLORIN-IONUT, VA DORESC IN CONTINUARE...DRUM DREPT, LUMINA, IUBIRE, INTELEPCIUNE, VOINTA, FORTA, DIVINA! AMIN! Sincere...Felicitari!

La fel si dumneavoastra.