Cunoșteau apostolii Evanghelia așa cum o avem azi?

[CristianR]

În prealabil postat de iustin_dumitru

Ca si pe ceilalti colegi te imbii si pe tine sa spui si concret daca crezi ca apostolii au utilizat cuvinte si fapte de a lui Hristos in predica din primii ani, cand nbu era scrisa inca Evanghelia.

Cred că răspunsul vine din felul în care apostolii s-au format, timp de trei ani și jumătate, la "școala lui Iisus". Mai întâi, felul în care și-au însușit învățăturile Domnului, respectiv pildele, Fericirile, tâlcuirile Sale, pe care le va fi repetat de multe ori, conform pedagogiei vremii, când învățătura se transmitea aproape exclusiv oral și trebuia memorată.

Apoi minunile pe care le-a făcut, culminând cu Învierea și aparițiile până la Înălțare trebuie că au devenit subiecte frecvente de conversație în comunitățile creștine care s-au format după Pogorârea Duhului Sfânt.

Toate acestea fiind vii în inimile și mințile lor, alcătuiau însăși substanța noii credințe, prin urmare nu se poate să nu se fi vorbit despre ele, căci altfel evangheliile, care au consemnat faptele respective mult mai târziu, n-ar fi avut din ce să-și extragă conținutul.

Cu siguranță evangheliile nu sunt exhaustive, tradiția orală era mult mai bogată, după cum scrie și Ap. Ioan. Însă tot ce s-a scris în ele era recunoscut ca atare de întreaga comunitate creștină, motiv pentru care au putut fi și validate ca autentice mai târziu, de Biserică. Ceva neadevărat ar fi fost respins de cei care știau cum stau lucrurile – fie ca martori direcți, fie că auziseră de la alți credincioși.

Sf. Marcu se știe că i-a fost ucenic Sfântului Petru, iar ceea ce a consemnat în scris a aflat în mare parte de la marele Apostol. Sf. Luca știm că o cunoștea pe Maica Domnului și multe lucruri le-a aflat direct de la Preasfânta. De Matei și Ioan n-are rost să mai spunem, pentru că s-au aflat în preajma Mântuitorului.

Prin urmare, nu văd nicio posibilitate ca ei să nu fi predicat cele consemnate în Evanghelii.

Si cum se explica misterul ca au scapat in scris f putine referiri de la apostoli despre cuvintele rostite de Hristos in ac tivitatea sa pamanteasca.

Aici cred că ar putea răspunde mai bine specialiștii, cei care au studiat modul în care au fost scrise epistolele, cui au fost adresate, ca să înțelegem de ce conținutul lor menționează doar sumar cele cunoscute din evanghelii. Din câte îmi amintesc, în introducerile pe care Bartolomeu Anania le-a făcut la fiecare epistolă în parte sunt niște detalii în acest sens.

În Faptele Apostolilor, predica lui Petru la Pogorârea Duhului Sfânt cred că este foarte bogată în referiri la activitatea pământească a Domnului. Undeva, probabil în una din epistolele sale, se găsește o referire la Schimbarea la Față, căreia îi fusese martor. Cred că, citite cu atenție, epistolele atestă – mai degrabă implicit, decât explicit – multe din cele găsite în evanghelii.