![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]() Citat:
TOT CE S-A PERECUT LA CRETA TOT CE S-A ISCALIT ACOLO CONTRAVINE PRIMULUI POSTULAT REFERITOR LA BISERICA ORTODOXA ,adica toate celelte hotariri contravin acest postulat.EREZIA ESTE ECLEZIOLOGICA.Sunt multe marturisiri prin care cei ce s-au ingradit le aduc ca motivatie iererhilor lor de care s-au ingradit.IATA un exemplu; marturisirea maicilor de la VARATEC
__________________
![]() ![]() ![]() |
#2
|
||||
|
||||
![]()
[COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]Subsemnatele, viețuitoare ale obștii Mănăstirii Văratec, din Județul Neamț, aducem la cunoștință conducerii Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, conducerii Mănăstirii Văratec și tuturor creștinilor ortodocși din această țară că am întrerupt participarea la slujbele unde sunt pomeniți ierarhii participanți la sinodul din Creta, preferând să participăm la slujbele unde aceștia nu sunt pomeniți, deoarece considerăm sinodul din Creta eretic, iar pe cei ce l-au aprobat, părtași la erezia/panerezia ecumenismului, propovăduită de sinodul din Creta și de către cei ce au participat la acesta și l-au aprobat, prin luare de act, în cadrul sesiunii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Măsura neparticipării la slujbele unde sunt pomeniți ierarhi părtași la erezie este permisă de către canonul 31 Apostolic și de către canonul 15 I-II Constantinopol, care permit preotului să se îngrădească de erezia propovăduită pe față de către episcop, înainte ca acesta să fie cercetat de către un sinod. Cum preotul are dreptul de a se îngrădi de erezia episcopului, rezultă clar că și credincioșii au dreptul de a-l urma pe acel preot care se îngrădește de erezie.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]Motivele pentru care considerăm că sinodul din Creta este eretic sunt:[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]1. [/COLOR][COLOR=#111111]N[/COLOR][COLOR=#111111]u a statornicit hotar între Ortodoxie și erezie, dimpotrivă, a șters hotarul statornicit de către sinoadele mai vechi ale Bisericii[/COLOR][COLOR=#111111]. Pentru acest motiv, conform canonului 8 de la Sinodul al III-lea Ecumenic, deciziile sale sunt nule, deoarece a luat decizii contrare sinoadelor anterioare.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]2. [/COLOR][COLOR=#111111]Nu a condamnat nicio erezie, nicio cugetare omenească contrară învățăturii lui Hristos[/COLOR][COLOR=#111111], dimpotrivă,[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]acceptându-le pe toate ca partenere de “dialog” ecumenic.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]3. [/COLOR][COLOR=#111111]Deși apărătorii săi pretind că “nu a elaborat dogme și canoane”, prin faptul că a atacat și modificat dogme și canoane vechi se poate spune că a creat dogme și canoane noi, eretice.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]4. [/COLOR][COLOR=#111111]S-a desfășurat după principii care nu țin seama de egalitatea în har a episcopilor[/COLOR][COLOR=#111111], prin faptul că mulți episcopi nu au avut niciun drept de vot; sistemul de luare a deciziilor a fost conceput în așa fel încât să existe siguranța că orice încercare de apărare a Ortodoxiei nu va anula deciziile care urmau a se lua.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]5. [/COLOR][COLOR=#111111]A anulat dreptul Bisericilor Locale de a aproba sau respinge acest sinod[/COLOR][COLOR=#111111], acestea putând, potrivit art. 13 din Regulamentul de organizare și desfășurare a Sfântului și Marelui Sinod, să aducă la cunoștință credincioșilor deciziile luate, care au autoritate panortodoxă, fără a exista prevederi referitoare la vreo dezbatere, revizuire sau anulare a acestora de către sinoadele locale.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]6. [/COLOR][COLOR=#111111]A legiferat participarea Bisericii Ortodoxe la panerezia eclesiologică propovăduită de către Mișcarea Ecumenică, ratificând ecumenismul ca doctrină oficială a Bisericii[/COLOR][COLOR=#111111]. După generații întregi de participare la mișcarea ecumenică și de cedări pe tărâmul doctrinei ortodoxe, conducerea Bisericilor Ortodoxe a legiferat toate aceste trădări prin documentul Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine, care este un angajament de participare legitimă la ecumenism, ce nu poate fi “explicitat, nuanțat și dezvoltat”, cum spune comunicatul Sfântului Sinod, din 29 octombrie, ci trebuie anulat de la un capăt la altul. Este evident că scopul acestui sinod a fost ratificarea unora dintre documentele semnate în ascuns, pentru ca delegațiile ortodoxe să poată fi considerate, de către ceilalți membri CMB, parteneri legitimi ai “dialogului teologic” ecumenist.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]7. [/COLOR][COLOR=#111111]A ratificatConstituția CMB șiDeclarația de la Toronto ca izvoare de drept bisericesc ortodox, în ciuda faptului că aceste documente au un conținut eretic.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]8. [/COLOR][COLOR=#111111]A anulat mărturisirea că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Apostolească și Sobornicească, [/COLOR][COLOR=#111111]cu care se laudă comunicatul Sfântului Sinod al BOR, prin faptul că a ratificat premisa din Declarația de la Toronto, care spune că “din includerea în Consiliu, nu rezultă că fiecare biserică este obligată să vadă celelalte biserici ca biserici în adevăratul și deplinul sens al cuvântului” (Declarația de la Toronto, premisa IV.2), ceea ce înseamnă, pe cale de raționament logic, că sinodul din Creta a fost de acord și a ratificat faptul că partenerii de dialog protestanți și catolici din CMB nu sunt obligați, la rândul lor, să vadă Biserica Ortodoxă nici măcar ca fiind Biserică în adevăratul și deplinul sens al cuvântului, darămite să recunoască faptul că “Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească”.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]Încercând să justifice acceptarea “denumirii istorice de biserici” acordate ereticilor și schismaticilor, sinodalii au utilizat acest principiu din Declarația de la Toronto, prin care au dorit să arate că recunoașterea denumirii de “biserici” nu îi obligă, conform documentelor CMB, să considere acele “biserici” ca fiind în adevăratul și deplinul sens al cuvântului (idee eretică în sine, deoarece nu există biserică în adevăratul și deplinul sens al cuvântului și biserică în neadevăratul și nedeplinul sens al cuvântului, ci doar Biserică adevărată și secte, erezii și schisme). În realitate, au reușit ca, prin ratificarea acestui principiu ecumenist,să recunoască dreptul celorlalte participante la dialogul CMB de a trata Biserica Ortodoxă ca pe una oarecare din CMB, de a nu o recunoaște nici măcar ca Biserică în adevăratul sens al cuvântului. Acordul la această relativizare a eclesiologiei ortodoxe este erezie.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]9. [/COLOR][COLOR=#111111]Prin acceptarea premisei IV.2 din Declarația de la Toronto, sinodul a invalidat orice șansă a Bisericii Ortodoxe de a-și face simțit mesajul mântuitor în rândul ereticilor și schismaticilor, principiu misionar pe care îl proclamă cu atâta emfază în deschiderea Documentului 6, ca argumentare a participării la CMB.Dacă celelalte membre ale CMB nu sunt obligate să vadă Biserica Ortodoxă nici măcar ca Biserică în adevăratul sens al cuvântului, oare cum vor fi convinși credincioșii acelor comunități că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească?[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]10. [/COLOR][COLOR=#111111]Prin acceptarea principiului conform căruia “nicio membră CMB nu este obligată să-și modifice eclesiologia”, sinodul din Creta a invalidat toată activitatea sa presupus misionară în cadrul CMB, deoarece, dacă nicio comunitate eretică din CMB nu este obligată să-și modifice eclesiologia, atunci afirmarea eclesiologiei ortodoxe este inutilă în cadrul CMB, de vreme ce aceasta nu obligă la nimic pe partenerii de dialog ecumenic. Mai mult, devine greu de înțeles de ce și-a schimbat Biserica Ortodoxă eclesiologia, de vreme ce principiul ecumenist spune că nu era obligată să o facă?[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111] [/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
__________________
![]() ![]() ![]() |
#3
|
||||
|
||||
![]()
[COLOR=#111111]11. [/COLOR][COLOR=#111111]Prin ratificarea premisei III.2 din Declarația de la Toronto, sinodul cretan a admis că Biserica Ortodoxă participă într-o organizație al cărei scop este“un contact viu între biserici, să promoveze studiul și dezbaterea problemelor ce privesc unitatea Bisericii”[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111](art. 19 al Documentului 6).Oare despre ce Biserică este vorba în această premisă? Să fie vorba despre Biserica Ortodoxă? Să înțelegem că CMB lucrează pentru realizarea unității Bisericii Ortodoxe? Oare Biserica Ortodoxă nu este deja unitară și are nevoie de CMB ca să-i asigure unitatea? Sau este vorba de fapt despre “adevărata Biserică” (din premisa IV.5 a Declarației de la Toronto), “Biserica Universală”, descrisă de premisa IV.3 a Declarației de la Toronto ca “mai cuprinzătoare decât apartenența la propriul trunchi eclesial”, sau “Sfânta Biserică Catolică pe care o mărturisesc Crezurile”, despre care se vorbește în prima teză a premisei IV.2 a Declarației de la Toronto, cea pe care sinodul a ratificat-o, adică despre “Biserica” pe care ecumenismul dorește să o realizeze prin intermediul “contactului viu între biserici”?[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]12. [/COLOR][COLOR=#111111]Contrar părerii apărătorilor sinodului din Creta, art. 19 al Documentului 6ratifică toate premisele eclesiologice ale Declarației de la Toronto, care are o eclesiologie eretică. Dovada cea mai grăitoare a acestui fapt este forma presinodală a documentului, în care se spunea: “Ele (Bisericile Ortodoxe membre ale CMB n. tr.) au convingerea profundă căpremisele eclesiologice ale Declarației de la Toronto (1950)…”[/COLOR][COLOR=#0093C2]1[/COLOR][COLOR=#111111](s.n.), adică “premisele” la plural, în timp mai jos era citată doar premisa III.2. Premisa IV.2 a fost adăugată în timpul sinodului. De ce ar fi fost folosit pluralul, dacă sinodul ratifica doar premisa citată în text, așa cum afirmă apărătorii sinodului din Creta? Este evident că în text este vorba despre toate premisele eclesiologice ale Declarației de la Toronto.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]13. [/COLOR][COLOR=#111111]În aceste condiții, aprobând toate premisele acelui document ecumenist,Biserica Ortodoxă a fost de acord cu eclesiologia eretică a acestuia, despre care “are convingerea profundă că sunt de o importanță capitală pentru prezența Bisericii Ortodoxe în CMB”.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]Prin urmare, sinodul din Creta a fost de acord cu faptul că “apartenența la Biserica lui Hristos este mai cuprinzătoare decât apartenența la propriul trunchi eclesial” (premisa IV.3), că “toate Bisericile creștine, inclusiv Biserica Romei, afirmă că nu există identitate completă între apartenența la Biserica Universală și apartenența la propria Biserică” (ibidem) cu alte cuvinte sinodul este de acord că Biserica lui Hristos nu este Biserica Ortodoxă, ci o“Biserică” în care Biserica Ortodoxă este inclusă ca parte a aceleia, ceea ce este erezie. Mai mult, în[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]acceași premisă se afirmă că membrele CMB, deci și Biserica Ortodoxă, “recunosc că există membri ai Bisericii extra muros (în afara zidurilor Bisericii), că aceia aparțin aliquo modo (în mod egal) Bisericii, și chiar că există[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]ecclesia extra ecclesiam[/COLOR][COLOR=#111111](Biserică în afara Bisericii)”. Toate aceste afirmații sunt eretice, iar sinodul din Creta le ratifică și și le însușește și le impune în cugetarea ortodoxă.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]În aceste condiții, ne întrebăm cum se mai poate spune că “Sfântul și Marele Sinod a mărturisit că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Sobornicească”, cum ia act în mod eronat comunicatul Sfântului Sinod al BOR, când de fapt acea “mărturisire” a fost făcută doar pentru liniștirea spiritelor ortodoxe, în timp ce prin acceptarea premiselor Declarației de la Toronto s-a acceptat tocmai contrariul?[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]14. [/COLOR][COLOR=#111111]Acceptând premiseleDeclarației, sinodul este de acord că în alte “biserici” există “elemente ale Bisericii adevărate”, care, evident, nu este Biserica Ortodoxă, ci “Biserica nevăzută” a eclesiologiei protestante. Această idee este eretică, deoarece în afara Bisericii lui Hristos, care este Biserica Ortodoxă, nu există decât grupări eretice și schismatice.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]15. [/COLOR][COLOR=#111111]Acceptarea “denumirii istorice de biserici și confesiuni eterodoxe” este în consens cu spiritul Declarației de la Toronto,în care membrele CMB se recunosc ca având diferite niveluri de bisericitate, idee cu totul străină cugetării ortodoxe. Afirmațiilor de genul “și părintele Stăniloaie le numește biserici în scrierile sale” sau “termenul este folosit caterminus technicus” sunt infirmate de Sfântul Chiril al Ierusalimului, în Cateheza XVIII, în care spune: “Cuvântul «biserică» are multe sensuri… Cineva ar putea afirma că, propriu vorbind și adevărat, și adunarea celor răi, a ereticilor… este tot biserică; împotriva acestei afirmații Simbolul credinței te-a întărit și ți-a predat acest articol de credință: Într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică, ca să fugi de adunările lor spurcate și să rămâi pururea în sfânta, sobornicească Biserică în care ai fost renăscut. Când te duci într-un oraș, nu întreba numai: «Unde este casa Domnului?», pentru că și celelalte erezii ale necredincioșilor îndrăznesc să numească vizuinele lor case ale Domnului, nici nu întreba numai: «Unde este biserica?», ci: «Unde este biserica cea sobornicească?»”[/COLOR][COLOR=#0093C2]2[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111](s.n.). Din acest text vedem că termenul “biserică” nu poate fi folosit pentru a numi ereziile, chiar și atunci când îl folosim “propriu vorbind și adevărat”, adică în sensul său literal (din limba greacă) de “adunare” sau, în limbajul unor membri ai Sinodului Bisericii Greciei, ca terminus technicus. Faptul că trebuie să întrebăm de “biserica sobornicească” (ortodoxă) înseamnă că termenul nu poate fi folosit nici măcar din eroare pentru erezii, pentru a nu induce în eroare pe cei nefamiliarizați cu doctrina creștină.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
__________________
![]() ![]() ![]() |
#4
|
||||
|
||||
![]()
[COLOR=#111111]16 [/COLOR][COLOR=#111111]Ratificarea Constituției CMB statuează principiul minimalismului dogmatic în relațiile Bisericii Ortodoxe cu ereticii și schismaticii, ceea ce este inadmisibil[/COLOR][COLOR=#111111]. Spre deosebire de citarea pe care o oferă sinodul din documentul CMB, în Constituția CMBnu se spune că pot fi membri ai CMB cei ce mărturisesc Sfânta Treime “în conformitate cu Simbolul Niceo-Constantinopolitan”, ceea ce înseamnă că pot fi membri ai CMB și parteneri de dialog teologic ai Bisericii Ortodoxe toți cei ce au o concepție oarecare despre Sfânta Treime, asta în condițiile în care diferențele de viziune despre Sfânta Treime au provocat ruperea Răsăritului de Apus și căderea din ortodoxie a papistășismului și, în consecință, condamnarea sa la două sinoade ecumenice, cel organizat în 869-870 de către patriarhul Fotie și cel din 1341, organizat de Sfântul Grigore Palama. După acest principiu al minimalismului dogmatic, până și demonii din ținutul gherghesenilor (Mt. 8,29; Mc. 5,7; Lc. 8, 28) ar putea fi membri ai CMB. Minimalismul dogmatic este principiul care stă la baza întregii construcții ecumeniste, care vizează o unitate exterioară a lumii creștine, fără a pune accent pe adevărul de credință,viziune care este eretică.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]17. [/COLOR][COLOR=#111111]Art. 22 vorbește despre “condamnarea oricărei tentative de dezbinare a unității Bisericii din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul păstrării unei presupuse apărări a Ortodoxiei autentice”. Această prevedere pare a fi făcută special pentru a pedepsi pe cei ce se opun, din interiorul Bisericii, ecumenismului. În plus, ea exclude de la procesul receptării hotărârilor sinodului pliroma Bisericii, singura în măsură să spună dacă un sinod este sau nu este ortodox, prin faptul că cei ce s-ar opune deciziilor acestui sinod sunt catalogați apriori ca dușmani ai unității Bisericii și schismatici.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]18 [/COLOR][COLOR=#111111]În documentul referitor la relația Bisericii Ortodoxe cu restul lumii se face elogiul ecologiei, care este o armă ideologică a New-Age-ului. Documentul prezintă Sfânta Biserică Ortodoxă ca pe o instituție omenească oarecare, angajată în procesul de realizare a paradisului terestru globalist.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]19 [/COLOR][COLOR=#111111]Documentul legat de „Sfânta Taină a Căsătoriei și impedimentele la aceasta”, prevederea de la II.5.ii deschide calea acceptării prin iconomie a căsătoriei mixte, între ortodocși și heterodocși, și, prin urmare,legiferează ecumenismul la nivelul familiei. Patriarhia Georgiei a considerat această prevedere o încălcare directă a canonului 72 a Sinodului Quinisext, enumerându-o între motivele principale ale neparticipării sale la sinodul din Creta. Lăsarea la latitudinea Bisericilor locale a aplicării iconomiei referitoare la căsătoriile mixte afectează unitatea de practică canonică a Bisericilor Ortodoxe în această problemă, creând premisele unor grave dezordini cauzate de această decizie controversată. În plus, prevederea potrivit căreia pentru Biserică impedimentele la căsătorie ale legii civile sunt la fel de importante ca și cele ale Bisericii deschide calea (auto)obligării Bisericii de a oficia “căsătorii” homosexuale sau măcar de a le accepta existența unor astfel de “căsătorii” la nivel civil.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]20. [/COLOR][COLOR=#111111]Documentul referitor la importanța postului lasă la latitudinea Bisericilor locale aplicarea iconomiei referitoare la ținerea postului (art. 7-8), ceea ce afectează practica unitară a Bisericii în acest domeniu și relativizează importanța și severitatea sfintelor posturi.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Pentru toate aceste motive și pentru multe altele, pe care teologi de specialitate, le pot reliefa mai cu precizie, considerăm sinodul din Creta o adunare eretică, iar acceptarea sa părtășie la erezie. Din această cauză, am decis să ne îngrădim de erezie prin neparticipare la slujbele unde sunt pomeniți ierarhii care s-au făcut părtași deciziilor sinodului din Creta.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Tâlcuirea canonului 31 Apostolic de către cei mai mari canoniști ai lumii ortodoxe spune: “Iar câți se despart de episcopul lor mai înainte de Sinodiceasca cercetare, pentru că el propovăduiește în auzul tuturor vreo rea socoteală sau eres, unii ca aceia nu numai că cercetării celor de mai sus nu se supun, ci și cuviincioasei cinstei celor drept slăvitori se învrednicesc, după canonul 15 al celui 1 și 2 sobor”[/COLOR][COLOR=#0093C2]3[/COLOR][COLOR=#111111]. Iar ultimele două teze ale canonului 15 I-II prevăd: “Că nu au osândit episcopi, ci minciuno-episcopi și minciuno-învățători. Și nu cu schismă au rupt unirea Bisericii, ci s-au silit a izbăvi Biserica de schisme și împărțiri”[/COLOR][COLOR=#0093C2]4[/COLOR][COLOR=#111111].[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Din acest motiv, considerăm că este o datorie de conștiință să ne îngrădim și noi de erezie alături de preoții nepomenitori, rămânând astfel în Sfânta noastră Biserică Ortodoxă Română, nefăcând niciun pas în afara acesteia, nesusținând niciun fel de schismă în Biserică, nemanifestând niciun fel de atitudine necuviincioasă față de conducerea acesteia.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]Pentru manifestarea acestei atitudini, permise de canoanele Sfintei Biserici, considerăm că nu se cuvine să fim supuse niciunei cercetări disciplinare sau represiuni.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]02. 12. 2016 [/COLOR][COLOR=#111111]Semnături[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Grigoria Nicolau[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Evpraxia Talabă[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Salomeea Lucanu[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Iuliana Butnaru[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Calinica Formagiu[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Xenia Velicu[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Teodula Filip[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Teodosia Curmei[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Fanuria Buliga[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Leontia Chirilă[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Ecaterina Popa[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Monahia Filoteia Filiță[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Rasofoare Iunia Burlacu[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
__________________
![]() ![]() ![]() |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Nu vi se pare ca prin aceasta "manifestare" ei insisi se schismeaza inafara desi li se pare ca se ingradesc inauntru? Caci e permis daca nu se manifesta niciun fel de atitudine necuviincioasa fata da conducerea Bisericii Ortodoxe (care, spun ortodocsii, e Insusi Iisus Hristos), ci doar o delimitare fata de orice alta suferinta, inafara ascezei.
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări, Zvâcnită din Vrerea divină, Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru) |
#6
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#7
|
||||
|
||||
![]()
__________________
![]() ![]() ![]() |
#8
|
||||
|
||||
![]()
Sunt eterodocșii, adică toți cei ce își zic creștini, dar nu sunt ortodocși, membri ai Bisericii?
De Preot Matei Vulcănescu / 31 ianuarie 2019 de Dimitrie Țelenghidis2, Profesor al Facultății de Teologie, Universitatea Aristotelică din Tesalonic https://www.marturisireaortodoxa.ro/...-ai-bisericii/ Domnul Profesor Dimitrie Țelenghidis este considerat unul din cei mai mari dogmatiști ai Greciei din perioada contemporană. În ultimii 20 de ani este implicat în problema dialogului dintre Ortodoxie si eterodoxie. Din anii tinereții a avut binecuvântarea să cunoască pe Părintele Paisie Athonitul, vestit pentru sfințenia lui, în preajma căruia s-a aflat timp de mulți ani și a primit sfaturile lui patristice și duhovnicești. Are o vastă operă, din care cităm câteva: Teologia Ortodoxă și viața, Soteriologia lui Luter, Har și libertate după tradiția patristică a secolului al XIV-lea”, Contribuție la soteriologia Bisericii Ortodoxe etc. (n. trad.). preluat de pe ortodoxiacatholica.wordpress.com
__________________
![]() ![]() ![]() |
#9
|
|||
|
|||
![]() Citat:
![]() |
#10
|
||||
|
||||
![]() Citat:
https://www.youtube.com/watch?v=XsJZ...&feature=share
__________________
![]() ![]() ![]() |
|