Ipocrizie,refugiu și limitare....

[simpllu]

În prealabil postat de ioan67

P.S. Nu am gasit tocmai ce cautam dar e si aici acelasi mesaj.

"Deci, în Franţa mă găseam în mediu românesc, unde am continuat căutările mele, mai ales în discuţii cu un om pe care îl apreciam foarte mult pentru simplitatea, pentru smerenia lui şi, în acelaşi timp, pentru adîncimea trăirii lui. Şi nu atît prin conversaţie, cît printr-o încercare grea, prin care m-a trecut Domnul; puţin cîte puţin m-a atras Maica Domnului înapoi in Biserica în care am fost născut şi botezat, de data aceasta cu descoperirea că Biserica Ortodoxă nu este o Biserică între altele, ci este, pur şi simplu, firea în care Dumnezeu l-a creat pe om. Esenţa Ortodoxiei este firea omului. Şi a luat în istorie nume de dreaptă slăvire, nume foarte frumos şi foarte sugestiv, adică nume care trădează, dacă vreţi, ceea ce au căutat Părinţii cei adevăraţi, care n-au căutat nici slavă lumească, nici filosofie mai adevărată, ci au căutat un singur lucru: să rămînă în dreapta slăvire, descoperită de Însuşi Dumnezeu; au încercat să păstreze nestricată viziunea acestei firi omeneşti."

http://www.cuvantul-ortodox.ro/2013/...vertire-criza/

[Copacel]

În prealabil postat de Igor

Nu, Hristos nu-i ortodox. Hristos e creştin şi niciodată eretic.

bre Igore Hristos a fost primul ortodox.Hristos este insusi Ortodoxia.
Ce tampenii spui tu acolo.

Esenţa Ortodoxiei este firea omului.

Care om ? Omul asta de lut ? Nope, poate omul induhvnicit ? pai daca firea omului este esenta Ortodoxiei iar Ortodoxia este insusi Hristos atunci de aici
ar rezulta ca firea omului este esenta lui Hristos ?
Bre nic dracu' n-ar indrazni sa ajunga la aceasta concluzie.

Firea omului este decazuta, de aia este nevoie de Hristos si nu invers.

[ioan67]

Copacel, ideea e sa ne revenim in fire. Ca suntem scosi din fire, deliram prin puscaria de sinapse, alea-alea...

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de ioan67

Si pentru cei din Biserica, pentru ortodocsii care sunt majoritatea la noi, nu te doare?

Vă scriu cu inima.
Dar trebuie să încep puţin aspru.
Voi continua mai blând...
Iertaţi-mă şi îngăduiţi-mă.

Pentru noi ca şi creştini, având Scripturile, având Sfinţii Părinţi, având harul, Sfintele Taine, părinţii cei îmbunătăţiţi, nu mă doare prea mult, că dacă vom cădea, ne ridicăm foarte repede, e de ajuns să vrem.
Dar Apusul căzut, fără har, fără Taine, zeama chioară din cană, ce o beau ei, le e otravă şi nici pe aia nu o dau credincioşilor lor, îi dau doar o bucăţică de azimă, ca la evrei, fără nimic altceva.
Cum se vor mai ridica ei, când vor cădea în patimi?
Când însăşi credinţa lor este căzută. Cine să-i ajute, când episcopul Romei, îi ţine strâns legaţi în nebuniile catolicismului?
Şi la rândul lui şi el e legat.
Dacănu vor fi cine să le amintească sistematic greşelile în care sunt, ei cum se vor mai vindeca?
Să nu-i numim eretici, că-i jignim? Un om are cancer. Nu-i spui: ai o buburuză mică acolo, care vrea să crească. Sau: ai un gândăcel, care face alţi gândăcei. Doamne... Nu ! Îi spui: omule, dacă nu te vindecă Dumnezeu miraculos, faci chimioterapie, sau mori, fiindcă ai cancer !
Chirurgul ca să vindece, să taie, să opereze, provoacă dureri groaznice pacientului. Şi apoi, încă nu se ştie dacă operaţia reuşeşte.
Da, riscuri. Ţi le asumi.
Fiindcă scopul e bun, e mântuitor. Pentru trup.
Hristos oare nu avea dragoste când le spunea: morminte văruite pe din-afară, pui de vipere, fiii blestemului, fiii diavolului, fiii risipitori, drahme pierdute, oiţe rătăcite, nu oricine se roagă cu Doamne Doamne, intră în Ceruri şi când a luat biciul să-i dea afară din templu pe cei cu schimbul valutar şi vânzătorii de animale.
Îi iubea, de aceea le spunea şi făcea aşa ceva. De aceea a venit.
Asta-i măsura care trebuie să o aibe Biserica.
În Hristos ! Cu dragoste.
Îi spui: omule, dacă rămâi în erezie, vei muri cu moartea cea de-a doua. Moşteneşti iadul. E Adevărul.
Şi nu, nu o să te mântuieşti, nu rămâi în Viaţă.
Teme-te.
Pentru mântuirea ta. Şi fă ceva. Vino. Revino. Reîndrăgosteşte-te. Reconverteşte-te. La Hristos. În fiecare zi. Merită.
Asta să spună şi să facă Biserica, în fiecare parohie de pe pământ.
Cel puţin odată, de două ori pe lună.
Of...
Că foc am în mine... Focul dragostei şi focul durerii, după pierzania atâtor de mulţi...
Lipiţi de Farrari-uri, aur, castele, şi alte deşeuri ale minţii umane, ale lumii acesteia...

În prealabil postat de ioan67

Him... Ce gand iti veni... Pai, Remus, nu e oare o diferenta de masura intre tine (caruia ii scriam, spunind cum e cu noi, oamenii obisnuiti de sub soare) si Hristos? Crezi ca tot ce I S-a potrivit Lui, ti se potriveste si tie? Sau noua?...

Dacă Hristos îmi spune şi ne spune tuturor:
"cel ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea va face" - Ioan 14, 12.
Atunci spune-mi:
Putem face lucruri ca ale Domnului Hristos şi chiar mai mare decât ce a făcut El, avem putere să facem?
Avem.
Şi atunci oare să nu sufăr şi eu, măcar cât a suferit El ? Să nu-mi pese şi mie, măcar cât I-a păsat Lui ?
Omule !
Fraţilor !
Treziţi-vă !
Necredinţa nu e smerenie. E cursă demonică. Falsă smerenie.
Dacă puteţi, de fiecare dată când vă rugaţi, plângeţi.
Oamenii suferă, mor, se sfârşesc şi sunt fără Hristos... Plângeţi...
Sau sunt cu hristoşi/cristoşi mincinoşi, sunt păgâni, atei, gnostici, evoluţionişti şi mor aşa...
Se învârtoşează în inimile lor, împotriva Bisericii...
Cum să nu plângi?
Când ştii că Hristos le spune că nu vor moşteni Împărăţia.
Cum să nu te doar după ei?
Cum să spui că nu poţi să faci nimic pentru ei?
Poţi, aşa-i? Că eu nu pot. Efectiv nu pot...
Şi oricât fac, parcă nu fac nimic, dar nu mă las...
Fraţilor...
Să nu vă doriţi altceva mai mult decât să trăiţi pentru Hristos fiecare minut al vieţii voastre !
Nu există dulceaţă mai mare pe pământ, pentru trup şi suflet, decât dragostea Sfintei Treimi, decât harul, decât smerenia, rugăciunea, Hristos !
Preadulcele meu Hristos !
Fraţilor, veniţi-vă-n fire !
Veniţi-vă-n fire şi înmulţiţi Biserica.
Firea nu e puşcărie de sinapse şi alte filosofii ieftine. E libertatea, e simplitatea, curăţia, e Hristos.
"Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea". Să îndrăznim...

În prealabil postat de ioan67

Mai crestine, Ortodoxia e firea omului iar Hristos e Insasi firea aceasta, deplina, Omul desavarsit, Adamul desavarsit.
Zicea Cuviosul Saharov, dupa marturia parintelui Rafail Noica: un singur ortodox a fost in lume, si pe Acela L-au rastignit....
Ce tot vorbesti acolo, omule?

În prealabil postat de simpllu

"Deci, în Franţa mă găseam în mediu românesc, unde am continuat căutările mele, mai ales în discuţii cu un om pe care îl apreciam foarte mult pentru simplitatea, pentru smerenia lui şi, în acelaşi timp, pentru adîncimea trăirii lui. Şi nu atît prin conversaţie, cît printr-o încercare grea, prin care m-a trecut Domnul; puţin cîte puţin m-a atras Maica Domnului înapoi in Biserica în care am fost născut şi botezat, de data aceasta cu descoperirea că Biserica Ortodoxă nu este o Biserică între altele, ci este, pur şi simplu, firea în care Dumnezeu l-a creat pe om. Esenţa Ortodoxiei este firea omului. Şi a luat în istorie nume de dreaptă slăvire, nume foarte frumos şi foarte sugestiv, adică nume care trădează, dacă vreţi, ceea ce au căutat Părinţii cei adevăraţi, care n-au căutat nici slavă lumească, nici filosofie mai adevărată, ci au căutat un singur lucru: să rămînă în dreapta slăvire, descoperită de Însuşi Dumnezeu; au încercat să păstreze nestricată viziunea acestei firi omeneşti."http://www.cuvantul-ortodox.ro/2013/...vertire-criza/

În prealabil postat de Copacel

bre Igore Hristos a fost primul ortodox.Hristos este insusi Ortodoxia.
Ce tampenii spui tu acolo.
Care om ? Omul asta de lut ? Nope, poate omul induhvnicit ? pai daca firea omului este esenta Ortodoxiei iar Ortodoxia este insusi Hristos atunci de aici
ar rezulta ca firea omului este esenta lui Hristos ?
Bre nic dracu' n-ar indrazni sa ajunga la aceasta concluzie.
Firea omului este decazuta, de aia este nevoie de Hristos si nu invers.

Da, Ortodoxia este firea omului. De netăgăduit. Neîndoielnic. Categoric.
Dar oare ca etichetă ?
Denumirea de ortodoxie, a fost o etichetă impusă Bisericii, după 1054.
Dacă viem în hotarele biblice, dogmatice, patristice, canonice, istorice, da ! Ortodoxia e firea omului.
Şi mai adaog:
Ortodoxia e firea omului, pentru că ea e Biserica. Şi fiindcă Biserica e firea omului, Hristos, sfinţenia e firea omului.
Şi e mult mai mult.
Ortodoxia-Biserica, e firea Universului. Firea creaţiei. Firea naturii, a pământului celui nestricăcios.
Firea veşniciei, în bucuriile vieţii în Domnul Treime, înafara spaţiului şi-a timpului, înafara minţii umane pervertite de neascultare şi neiubire, dar în completă şi desăvârşită libertate de alegere şi vieţuire în Hristos sau înafara Lui.
Iubiţilor...
Trăiţi pentru Hristos, pentru Biserică.
E unica viaţă adevărată.
Doar asta este viaţa. E Calea, Adevărul şi Viaţa. E Pâinea, Uşa şi Cheia. E Lumina, Cuvântul şi Omul. E Domnul. E Totul...

Vă iubesc enorm, nespus şi vă îmbrăţişez cu sărutare sfântă ! - Romani 16,16; 1 Corinteni 16,20; 2 Corinteni 13,12; 1 Tes.5,26.

Pomeniţi-mă şi iertaţi-mă.

[simpllu]

Cred că Părintele Rafail când spune "firea omului" se referă la starea lui Adam înainte de cădere. Firea decăzută a omului nu este firea omului. De aceea avem nevoie de Hristos ca să ne refacem firea.

[iuliu46]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Dacă Hristos îmi spune şi ne spune tuturor:
"cel ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea va face" - Ioan 14, 12.
Atunci spune-mi:
Putem face lucruri ca ale Domnului Hristos şi chiar mai mare decât ce a făcut El, avem putere să facem?
Avem.
Şi atunci oare să nu sufăr şi eu, măcar cât a suferit El ? Să nu-mi pese şi mie, măcar cât I-a păsat Lui ?

Delir. Du-te omule si cauta-te la cap ca numai prostii vorbesti. Auzi sa-ti pese macar cat I-a pasat lui Hristos.

[Igor_Paslusnik]

Adrian, da, "firea omului", Biserica este starea lui Adam înainte de cădere.
I s-a spus să îşi numească femeia, i-a spus Eva, apoi să numească animalele şi le-a pus nume la fiecare animăluţ.
Deci Biserica din el, din Adam, se extindea.
Cuprindea în Biserică cât mai mult, asimila, le iubea, le lumina şi le îndumnezeia, fiindcă el era îndumnezeit, asta era misiunea sa, a lui Adam, faţă de creaţie.
Apoi trebuie să depăşească, să iubească, să asimileze şi pe demoni, care l-a ispitit şi fiind ademenit de minciună, prin Eva a căzut, rămânând să-şi continue misiunea aici, pe pământ, să repete cuprinderea în Biserică, în perioadă limitată de timp, prin Hristos, ca şi în Rai, prin Hristos.
Despre aceste lucruri vorbeşte mai bine Sfântul Ioan Gură de Aur în Omiliile la Facere şi Sfântu Vasile cel Mare, tot la facere.
Ei explică mai bine şi nu în 5 rânduri, ca mine.

Iuliu, asta-i măsura ta. O să dai socoteală pentru ce ai vorbit acum, pentru sminteala adusă, credinţa slăbită în tine şi slăbirea credinţei în alţii.

[iuliu46]

Igor cu dragoste si durere in suflet :) iti spun ca putini au fost oamenii mai eretici decat tine. Pentru afirmatia ta ca ar trebui sa-ti pese macar cat I-a pasat lui Hristos ( de parca ti-ar putea pasa mai mult decat I-a pasat Lui :) ),
ai fi fost condamnat ca eretic la oricare din acele 7 (sapte) sinoade.
Pana sa le spui catolicilor ca-s eretici, uite-te in oglinda. Si citeste despre arhiconi, ca nu-i exclus sa fi invatat teologie de la ei. :)

[simpllu]

De ce Adrian? De ce nu Emilian? Igor, cred că majoritatea userilor serioşi de pe forum ţi-au spus că ai probleme. Nu crezi că ar fi cazul să ţii cont de sfaturile lor?
Rogu-te, nu polua acest topic! (chiar frumos şi poate de folos fratelui nostru Seraphim)

[Igor_Paslusnik]

Arată-mi erezia mea, necredinciosule.
Iuliu ! Numeşte-o, defineşte erezia !
Altfel, înapoia mea satană ! Că tu faci voia demonilor care sunt în tine şi pe care-i arde viaţa în Hristos, care înseamnă foc.

Că Domnul meu şi Dumnezeu meu îmi spune:
"cel ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea va face" - Ioan 14, 12.
Şi spune:
"M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine." - Galateni 2, 20.
Şi spune:
"Ştiu să fiu şi smerit, ştiu să am şi de prisos; în orice şi în toate m-am învăţat să fiu şi sătul şi flămând, şi în belşug şi în lipsă. Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte." - Filipeni 4, 12-13.
Şi spune:
2 Petru 1:
"3. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viaţă şi spre bună cucernicie, făcându-ne să cunoaştem pe Cel ce ne-a chemat prin slava Sa şi prin puterea Sa,
4. Prin care El ne-a hărăzit mari şi preţioase făgăduinţe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi dumnezeieştii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume.
5. Pentru aceasta, puneţi şi din partea voastră toată sârguinţa şi adăugaţi la credinţa voastră: fapta bună, iar la fapta bună: cunoştinţa,
6. La cunoştinţă: înfrânarea; la înfrânare: răbdarea; la răbdare: evlavia;
7. La evlavie: iubirea frăţească, iar la iubirea frăţească: dragostea.
8. Căci dacă aceste lucruri sunt în voi şi tot sporesc, ele nu vă vor lăsa nici trândavi, nici fără roade în cunoaşterea Domnului nostru Iisus Hristos.
9. Iar cel ce nu are acestea este slab văzător şi orb şi a uitat de curăţirea păcatelor lui de demult.
10. Pentru aceea, fraţilor, siliţi-vă cu atât mai vârtos să faceţi temeinică chemarea şi alegerea voastră, căci, făcând acestea, nu veţi greşi niciodată.
11. Că aşa vi se va da cu bogăţie intrarea în veşnica împărăţie a Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Hristos.
12. Drept aceea, vă voi aminti pururea de acestea, cu toate că le ştiţi şi sunteţi întăriţi întru adevărul în care staţi."

"Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu." - Matei 22, 29.
Din cauza rătăcirii, va cădea din Biserică, în ereziile romano-catolicismului, protestantismului, neo-protestantismului, ecumenismului şi alte nebunii, pentru rătăcirea din neştiinţa Scripturii şi nici a puterii lui Dumnezeu, mulţi creştini, mulţi ierahi, preoţi şi diaconi, au căzut, cad şi vor mai cădea în aceste eresuri şi altele noi care vor mai fi, cât timp se luptă Biserica cu ele.

Maica Domnului şi toţi Sfinţii să-i ferească de căderi pe toţi dreptslăvitorii creştini, cu sfintele lor rugăciuni.

Doamne miluieşte.

În prealabil postat de simpllu

De ce Adrian? De ce nu Emilian? Igor, cred că majoritatea userilor serioşi de pe forum ţi-au spus că ai probleme. Nu crezi că ar fi cazul să ţii cont de sfaturile lor?

Da, Adriane, vreau să am probleme.
Dacă toate-mi merg bine şi roz, mă înspăimânt, înseamnă că nu-i bine cu mine spre mântuire.

Nimeni să nu se amăgească. Dacă i se pare cuiva, între voi, că este înţelept în veacul acesta, să se facă nebun, ca să fie înţelept. - 1 Corinteni 3, 18.

Şi mai ales:

Noi suntem nebuni pentru Hristos; - 1 Corinteni 4, 10.

E simplu, nu Adriane? Nu e deloc simplu. Când te doare, când plângi, când îţi pasă, te tăvăleşti pe jos de durere pentru omenire, nu, nu e simplu deloc. Altfel, nu eşti a lui Hristos. Nu eşti al Bisericii.

Cu cât îţi pasă mai mult, cu cât te doare mai tare, cu atât iubeşti mai mult, oamenii, pe Hristos, cu atât şi Domnul te iubeşte mai tare.

10. Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înţelepţi întru Hristos. Noi suntem slabi; voi însă sunteţi tari. Voi sunteţi întru slavă, iar noi suntem întru necinste!
11. Până în ceasul de acum flămânzim şi însetăm; suntem goi şi suntem pălmuiţi şi pribegim,
12. Şi ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărâţi fiind, binecuvântăm. Prigoniţi fiind, răbdăm.
13. Huliţi fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi.
14. Nu ca să vă ruşinez vă scriu acestea, ci ca să vă dojenesc, ca pe nişte copii ai mei iubiţi.
1 Corinteni 4, 10-14.

Sunteţi împietriţi, iubiţilor.

Nu mai staţi în împietrire, că e o stare demonică. Să nu vi se pară doar că vă rugaţi. Rugaţi-vă neîncetat. Asta-i rugăciunea...

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul.

Doamne miluieşte.