Varsta Pamantului

Ştiinţa – formă de cunoaştere inferioară

Creştinul ortodox nu este "împotriva ştiinţei"; dar el aşteaptă de la ştiinţă numai acea cunoaştere pe care ea este capabilă să o dea prin natura ei – nu teologie, nu o filosofie de viaţă. Însă, în vremurile noastre de confuzie intelectuală, când "ştiinţa" a dobândit un asemenea prestigiu în gândirea obişnuită încât a ajuns sinonimă cu cunoaşterea însăşi, prea adeseori se întâmplă ca oamenii de ştiinţă să aibă pretenţia de a preda ceea ce nu au învăţat defel prin mijloacele ştiinţei; asemenea savanţi vorbesc, de fapt, ca teologi.

Ştiinţa modernă se socoteşte a fi "cunoaşterea" prin excelenţă şi, în faţa prestigiului ei, credincioşii ortodocşi şovăie, scuzându-se adeseori pentru că ei cred ceea ce pare a fi "neştiinţific", mulţumindu-se cu pietismul sau "simţămintele religioase", singurul loc unde comunitatea ştiinţifică oficială îngăduie astăzi credinţa.

Dar adevăratul creştinism ortodox este cu totul altfel. Nu este legat de nici un curent al gândirii modeme; este o cunoaştere superioară ştiinţei şi nu are, în nici un caz, nevoie să-şi ceară scuze de la o formă de cunoaştere inferioară.

Ştim că Dumnezeu a făcut lumea cu măsură şi cu număr şi cu greutate (înţelepciunea lui Solomon 11, 20); dar Dumnezeu nu a dezvăluit omului amănuntele zidirii sale orânduite, iar cei ce scrutează "tainele firii" descoperă doar o nespus de mică parte din tainele care vin din nesfârşita înţelepciune a lui Dumnezeu. Ştiinţa modernă a dovedit că omul căzut nu e în stare să folosească bine cunoaşterea pe care a dobândit-o.

Dar ştiinţa modernă nu este numai cunoaştere. Ea s-a despărţit de descoperirea dumnezeiască şi astfel s-a pus singură la dispoziţia teoriilor şi filosofiilor eretice, necreştine şi anticreştine. Adeseori, ele intră în conflict cu descoperirea dumnezeiască, fiindcă pătrund pe tărâmul deschis numai teologiei.

La fel este şi cu învăţătura despre întâiul om. Dumnezeu nu a descoperit multe amănunte despre starea dintâi a zidirii Sale, dar ele sunt suficiente spre a judeca speculaţiile filosofico-religioase ale evoluţioniştilor. Învăţătura ortodoxă despre creaţie nu a fost cunoscută în Apus; doctrina romano-catolică este cu totul diferită.

(Din "Cartea Facerii, Crearea Lumii şi Omul începuturilor", Cuv. Seraphim Rose, pag. 183-184)