Charlie Hebdo, sau terfelirea religiei in numele libertatii de expresie !

În prealabil postat de antoniap

Cezar, Legea Domnului este sa ne iubim aproapele si sa-L iubim pe Dumnezeu. Si ii mai putem iubi si pe dusmanii proprii. Daca ne asociem celor care-L hulesc pe Dumnezeu, nu mai respectam Legea Domnului.

Simple vorbe. Aproapele despre care vorbesti este un cerc cat se poate de exclusivist, ceea ce nu e anormal. Legea despre care vorbesti nu poate si nu trebuie respectata. Nu trebuie sa iubesti, ci sa tolerezi.

Nu te asociezi cu cei care-L hulesc pe Dumnezeu dar ii iubesti? Cei care-L hulesc pe Dumnezeu sunt apropiati/semeni?
Cazurile in care apropiatii sunt "departati" si dezumanizati nu intra in sfera exceptionalului.
Pentru a accepta o crima, fie si prin pasivitate, facem cu totii acelasi exercitiu. Miscarea "Je ne suis pas Charlie" este un exemplu graitor.

I-am promis lui Cezar ca nu continui acesta discutie dar nu ma pot abtine.

Cand am scris pe forum despre frica de Dumnezeu, care nu are nicidecum conotatii filosofice, ci cat se poate de simple, eram ridiculizat. N-am inteles nimic si nu stiu eu despre ce frica se vorbeste :). Acum aflu de la unii ca Dumnezeu a trimis un mesaj din care avem cu totii ceva de invatat.

Care este mesajul de iubire pe care l-a primit Europa in acest moment? Despre ce frica vorbim acum? Asta nu e santaj si intimidare... e dragoste si dreptate.
Sigur, statutul meu ma face imun la astfel de intimidari si mesaje "divine" dar nu scuteste de critica mesajele ce merg pe aceasta linie.