Religia nu mai este obligatorie in scoala

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Ce fel de elevi găseam? Obedienţi, plictisiţi, tocilari, hipercompetitivi (leşinaţi după note şi premii), cu o ambiţie găunoasă şi agresivă,

Ati avut noroc. Probabil, cu o scoala in care parinti carora le pasa inca se mai inghesuie sa-si dea copiii. Sa va fereasca Dumnezeu de contrariu. De elevi pe care-i doare in spate de note si premii, lipsiti de orice ambitie, care nu isi doresc altceva decat sa se termine ora, ziua, copilaria, viata.

Avem o şcoală foarte slabă, în ciuda laudelor care vin pe filiera aplaudacilor olimpicilor (bieţii copii!). Nu este formativă, ci deformantă şi dezinformativă.

Cam asa credeam si eu inainte de a intra in contact nemijlocit cu scoala din Occident. Aici, insa, am gasit spalarea creierelor odata cu aplicarea "noilor metode pedagogice", cu cat mai noi cu atat mai dezastroase. Aici am gasit adevaratul tezism care era cu totul imperfect in Romania lui Ceausescu, dar de care elevul occidental de azi anevoie mai poate scapa, strans in menghinele unui invatamant care urmareste, de fapt, crearea de mancurti. Un invatamant in care, la ora de limba materna, Balzac este inlocuit cu studiul notitelor de utilizare din interiorul flacoanelor de medicamente, istoria Frantei este inlocuita cu istoria ONU, geografia este inlocuita cu lectii de tip "Ciudad de Mexico: studiu de caz", la biologie copiii de a 8-a izoleaza ADN-ul fara sa stie ce este acela un acid nucleic, etc. Sa ma mai mir ca oameni cu bacul luat (odinioara un examen greu in Franta, pe care il luau doar jumatate dintre candidati) ma intreaba daca Romania "este dincolo sau dincoace de Germania ?". Daca acesta e viitorul invatamantului si in Romania, prea dispusa sa copieze orice cretinatate din Occident, atunci sunt mai mult decat ingrijorat. Iar vorba populara "schimbarea domnilor, bucuria nebunilor" se poate extrapola la invatamant: schimbarea metodelor pedagogige, bucuria debililor.

Cu cât mă gândesc mai mult la decizia ca religia să fie materie opţională, cu atât înclin să cred că această măsură e spre binele copiilor. Decât să fie prinşi în malaxorul unei batjocoriri generale, mai bine să aibă parte de educaţie creştină în familie şi în Biserică.

Bine ati venit printre noi! A nu se crede ca acest caracter optional al religiei este o masura ideala. Intr-un invatamant ideal, studiul religiei ar trebui sa ocupe un rol central. Dar, in situatia actuala, in cazul dat, delimitarea religiei de invatamant este spre binele religiei.

[AlbertX]

Cum ar fi daca matematica ar fi o materie optionala incepand cu clasa a 5-a ?
Ce parinte si-ar mai inscrie copilul la aceasta materie ? Eu cred ca sub 30% ar mai face matematica ...

Intre matematica si religie care e mai folositoare ?

În prealabil postat de AlbertX

Intre matematica si religie care e mai folositoare ?

Depinde. Pentru tine probabil ca este religia mai folositoare, si acorzi matematicii o atentie scazuta.

Eu personal cred ca matematica este mai folositoare.

[Yasmina]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Depinde. Pentru tine probabil ca este religia mai folositoare, si acorzi matematicii o atentie scazuta.

Eu personal cred ca matematica este mai folositoare.

Uite aici intelepciune de mii de ani :)

”Ce-i foloseste omului să câstige lumea întreagă, dacă-si pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?” (Marcu 8, 36-37)

Dupa cum se vede,oamenii pot trai foarte bine si fara matematica :)
Cati o inteleg? Si profesorii se fac vinovati ca nu au un system de predare eficient ci ca sa nu-si bata capul cu cei care nu inteleg din prima,merg inainte cu turuitul cine intelege bine,cine nu vine la vara!

În prealabil postat de Yasmina

Dupa cum se vede,oamenii pot trai foarte bine si fara matematica :)

Pai normal. Atata timp cat ii dai unui om mancare, aer, apa si niste haine acolo, traieste fara orice altceva. :)

[AlbertX]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Pai normal. Atata timp cat ii dai unui om mancare, aer, apa si niste haine acolo, traieste fara orice altceva. :)

Atata timp cat pentru evolutionistii atei omul este doar o maimuta evoluata, e normal sa gandeasca asa.
De ce ar fi o maimuta preocupata de matematica ... ar fi interesant de stiut.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de AlbertX

De ce ar fi o maimuta preocupata de matematica ... ar fi interesant de stiut.

Cum de ce? Ca să lase impresia (în acord cu presiunea mediului cultural în care vieţuieşte) că ... evoluează!......:))))

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Bine ati venit printre noi! A nu se crede ca acest caracter optional al religiei este o masura ideala. Intr-un invatamant ideal, studiul religiei ar trebui sa ocupe un rol central. Dar, in situatia actuala, in cazul dat, delimitarea religiei de invatamant este spre binele religiei.

Nu mă număr printre voi. Pentru că, deşi susţinem aparent aceeaşi poziţie, avem motive diferite şi urmărim scopuri diferite. Chiar contrarii!
Eu nu mă număr printre cei care consideră că BOR este schismatică, nici nu atac la fiecare mesaj credinţa ortodoxă, nici nu preamăresc catolicismul sau alte concepţii. Şi nici printre ortodocsişti nu mă număr, nu văd pe cei din alte confesiuni ca fiind "câini", "şerpi", "fiare" ş.a.m.d. Nu confund credinţa şi viaţa în Hristos, cu ideologiile voastre sterile.
De asemenea, spre deosebire de "voi", nu sunt interesat de "binele religiei", ci de binele omului credincios. Religia n-are decât să piară. Cu tot cu Biblia şi cu toate hârţoagele mileniilor de bâjbâială. Însă omul credincios, după chipul şi asemănarea Domnului, trebuie să rămână! Inima lui să fie vie iar duhul lui să fie curat, zidit în Domnul. De va fi aşa, nu vom duce lipsă de Scriptură, întrucât va fi scrisă pe tablele de carne ale inimii şi pe cerul lăuntric al duhului fiecărui creştin. Şi, la nevoie, va fi rescrisă de creştini.
Nu omul e făcut pentru religie (în fond, o invenţie idolatră), ci religia pentru om (pentru cine o avea nevoie de un sistem de păreri sclifosite ale unor măgari care se cred savanţi). Nu omul e făcut pentru sâmbătă, ci sâmbăta pentru om. Voi, însă, credeţi în ideologia voastră pe care o idolatrizaţi şi uitaţi că Dumnezeu S-a făcut Om şi S-a răstignit pentru a mântui pe om, iar nu pentru a înălţa noi religii. Nu de oameni vă pasă, ci de ideologia voastră în care v-aţi zidit şi ruinat sufletele, vânzîndu-le părerilor şi nimicniciei. Aţi fi în stare să uitaţi cu totul de oameni, de oamenii vii în carne şi oase, numai să rămână în veşnicie ideile voastre de care sunteţi îndrăgostiţi cu toată fiinţa. Idei deşarte, idei nebuneşti, din pricina cărora au fost mutilaţi şi ucişi sute de milioane de oameni.

Problema, aşadar, nu este delimitarea religiei de învăţământ spre binele religiei, ci învierea învăţământului, prin Hristos, pentru binele oamenilor.
Dar vouă nu vă pasă de asta. Aşadar, nu mă număraţi cu "voi".
Şi nici cu "ei".

[cristiboss56]

„De va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat; iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat.”
Ochi este numită aici mintea, iar trup întreaga alcătuire a sufletului. Astfel, dacă mintea e simplă, în suflet e lumină; dacă mintea este vicleană, în suflet va fi întuneric.
Dar ce este mintea simplă şi ce este mintea vicleană? Mintea simplă este aceea care primeşte tot ce este scris în cuvântul lui Dumnezeu cu credinţa nestrămutată că totul este aşa cum se spune acolo: în ea nu este loc pentru nici un fel de vicleşug sau îndoială. Mintea vicleană este aceea care se apropie de cuvântul lui Dumnezeu cu viclenie, cercetând şi iscodind cu gând făţarnic. Ea nu poate să creadă de-a dreptul, ci supune cuvântul lui Dumnezeu filozofărilor sale, apropiindu-se de el nu ca un ucenic, ci ca un judecător şi critic, verificându-l; iar apoi fie că îl ia în râs, fie că spune cu superioritate: „da, nu e rău”.
Sfântul Teofan Zăvorâtul

Pastorală la Nașterea Domnului a ÎPS. Laurențiu, Mitropolitul Ardealului (2014)

Iubiţi credincioşi,

Acum, la 25 de ani de la jertfa martirilor din Decembrie 1989, societatea noastră este greu pusă la încercare. Libertatea de credinţă, valorile moral-spirituale pentru care s-a luptat, în care am crezut, pentru care mii de tineri s-au jertfit sunt trecute pe agenda Curţii Constituţionale şi puse sub semnul întrebării.

În urmă cu puţine săptămâni, am luat act cu profundă mâhnire de decizia discriminatorie a Curţii Constituţionale a României, îndreptată împotriva existenţei orei de religie în şcoli, o decizie prin care se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând evident, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios în ţara noastră este garantat de Constituţie.

Uităm, oare, de rolul fundamental al Bisericii noastre, în edificarea Statului Naţional Român, de faptul că, în întreaga ţară, dar mai ales aici, în Transilvania, Ortodoxia a salvat şi înviat fiinţa noastră naţională? Uităm că Şcoala Românească s-a născut în Biserica Ortodoxă, că Sfânta Scriptură şi cărţile de cult au fost cele dintâi manuale de învăţătură, apărute şi ele în tiparniţele mănăstirilor ortodoxe? Uităm, oare, de rolul covârşitor al credinţei, al valorilor morale ortodoxe în creşterea sănătoasă a copiilor şi a tinerilor noştri?

Astăzi, la peste 500 de ani de la atestarea primei şcoli româneşti, care-şi desfăşura activitatea la Biserica „Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului (1495), când istoria dă mărturie desăvârşită despre rolul atât de important al Ortodoxiei în devenirea noastră ca neam, în consolidarea şi dezvoltarea valorilor spirituale ale ethosului nostru românesc, o Instituţie fundamentală a Statului înclină spre secularizare şi indiferentism religios, considerând, asemenea minorităţii atee, că religia discriminează!!

Refuzăm, oare, prin hotărâri constituţionale învăţământul religios — un dar pe care ni l-a dat Dumnezeu şi, în acelaşi timp, un drept pe care l-am dobândit? Chiar putem ignora faptul că mii de studii de sociologie şi psihologie arată cât de importantă este educaţia religioasă în viaţa copiilor noştri? Dependenţa de droguri, violenţa, libertinajul sexual, hoţiaş.a. sunt, conform acestor studii, în procente mult mai mari în familiile în care copiii au fost privaţi de educaţie religioasă. Se doreşte, oare, ca generaţii întregi de copii să nu aibă nicio alternativă şi niciun ajutor în faţa tentaţiilor societăţii moderniste, care consideră sinucidereaun act de curaj? Se doreşte, oare, ca în viitor ţara noastră să aibă oameni lipsiţi de orice sprijin spiritual, oameni lipsiţi de cultură religioasă, care urmăresc doar binele personal, nu şi al aproapelui şi al societăţii? Formarea caracterului religios-moraleste o necesitate pentru copiii noştri, viitorul de mâine al Ţării, nu numai ai Bisericii. Acest proces foarte important începe în familie, se continuă în şcoalăşi se desăvârşeşte în Biserică. În şcoală se face doar educaţie religioasă, nu îndoctrinare confesională, cum pretind cei potrivnici învăţării religiei, se împărtăşesc valori sufleteşti veşnice, nu simple informaţii. Copiii noştri crescuţi în familii creştine au dreptul de a cunoaşte spiritualitatea Bisericii şi tainele credinţei noastre, la şcoală să dobândească deprinderi şi aptitudini care să îi ajute în viaţă, pentru ca şi ei, la rândul lor, să poată întemeia o familie reuşită.

Considerăm că într-un stat de drept trebuie respectate şi drepturile majorităţii, nu numai ale unei minorităţi, în condiţiile în care credincioşii ortodocşi sunt majoritari între contribuabilii instituţiilor de învăţământ. Astfel, instituţiile Statului nu vor putea neglija acest lucru, încălcând un drept fundamental al familiei creştine.

http://acvila30.ro/taina-intruparii-...domnului-2014/