Presedinte protestant ?!

[CristianR]

În prealabil postat de Florinvs

Dupa cum vedeti in acele imagini, erau situatii cu totul anormale- minierii le spuneau la politisti ce sa faca! In ce hal de dezorganizare, lipsa de initiativa ajunsesera politia romana in primele luni ale anului 1990!
Repet- a fost o greseala din partea lui Ion Iliescu si Petre Roman ca au chemat minierii, insa in haosul de atunci, cu o situatie complet scapata de sub control de o politie speriata, timorata, dezorganizata si neinarmata, era greu de gasit alta solutie!

Florin, dacă este adevărat ce ai spus despre tine, înseamnă că la acea vreme aveai 8 ani. Prin urmare, ceea ce știi ai aflat ulterior, din niște surse lipsite de obiectivitate, după părerea mea. Sunt oameni pe aici, pe forum, care au trăit pe viu acele momente, care au fost în Piață. Cei care și-au asumat numele de „golan” ca pe un titlu de noblețe. Se adunaseră acolo cei mai buni dintre noi, niște idealiști, care cântau și cereau să se pună capăt minciunilor oficiale, care denunțau comunismul folosind argumente, nu bâte.

N-au fost, ce-i drept, numai oameni de calitate. S-au scandat, spre exemplu, lozinci care nu le făceau cinste și pe care nu toți le aprobau. Iliescu, însă, n-a încercat un dialog cu ei. I-a reprimat brutal.

„Minerii” care le spuneau polițiștilor ce să facă aveau, probabil, calitatea de a face acest lucru, știut fiind că au fost manipulați din interior, de către securiști.

În fine, nu vreau să o lungesc mai mult. Cred ești un om de bună-credință și că vei căuta să afli și punctul de vedere al opoziției de atunci, încercând să nu te lași intoxicat de propaganda oficială a vremii.

[aubergine]

În prealabil postat de CristianR

Florin, dacă este adevărat ce ai spus despre tine, înseamnă că la acea vreme aveai 8 ani. Prin urmare, ceea ce știi ai aflat ulterior, din niște surse lipsite de obiectivitate, după părerea mea. Sunt oameni pe aici, pe forum, care au trăit pe viu acele momente, care au fost în Piață. Cei care și-au asumat numele de „golan” ca pe un titlu de noblețe. Se adunaseră acolo cei mai buni dintre noi, niște idealiști, care cântau și cereau să se pună capăt minciunilor oficiale, care denunțau comunismul folosind argumente, nu bâte.

N-au fost, ce-i drept, numai oameni de calitate. S-au scandat, spre exemplu, lozinci care nu le făceau cinste și pe care nu toți le aprobau. Iliescu, însă, n-a încercat un dialog cu ei. I-a reprimat brutal.

„Minerii” care le spuneau polițiștilor ce să facă aveau, probabil, calitatea de a face acest lucru, știut fiind că au fost manipulați din interior, de către securiști.

În fine, nu vreau să o lungesc mai mult. Cred ești un om de bună-credință și că vei căuta să afli și punctul de vedere al opoziției de atunci, încercând să nu te lași intoxicat de propaganda oficială a vremii.

Dumneavoastra cum ati fi procedat daca erati Iliescu la acea vreme?

[CristianR]

Aș fi dialogat cu cei din Piață. I-aș fi ascultat să văd dacă nu cumva au dreptate în cererile lor. Le-aș fi spus adevărul. În cele din urmă probabil aș fi demisionat, organizând alegeri corecte, în care m-aș fi abținut să fac jocuri de culise sau să apelez la minciuni propagandistice.

[DragosP]

Nu puteai.
N-ai fi ajuns acolo.

[CristianR]

În prealabil postat de DragosP

Nu puteai.
N-ai fi ajuns acolo.

Corect. Dacă aș fi ajuns, n-aș mai fi fost eu. Și nici n-aș fi făcut ceea ce spun acum că aș fi făcut.

[aubergine]

În prealabil postat de CristianR

Aș fi dialogat cu cei din Piață. I-aș fi ascultat să văd dacă nu cumva au dreptate în cererile lor. Le-aș fi spus adevărul. În cele din urmă probabil aș fi demisionat, organizând alegeri corecte, în care m-aș fi abținut să fac jocuri de culise sau să apelez la minciuni propagandistice.

Au fost oameni in piata care ar fi fost dispusi sa conduca in locul lui Iliescu si care ar fi fost capabili sa o faca? Au fost ei in vorba cu el pentru a se oferi sa participe la guvernare?
Sunteti idealist.
Eu cred ca totul se intampla asa cum trebuie sa se intample, asa cum vrea Dumnezeu, cum planifica el, noi nu putem schimba cu nimic mersul istoriei iar regretele de orice fel nu aduc decat nemultumire, carteala, si frustrare, trebuie acceptat ce s-a intamplat, iertat si uitat.

[CristianR]

Cine poate spune dacă ar fi fost sau nu capabili? Însă nu era necesar să fie președinte unul din Piață. Miza era adevărul.

[aubergine]

În prealabil postat de CristianR

Cine poate spune dacă ar fi fost sau nu capabili? Însă nu era necesar să fie președinte unul din Piață. Miza era adevărul.

Adevarul nu e decat la Hristos si tot ce se intampla se intampla pentru ca Dumnezeu vrea asta.
Comunismul a afectat mult oamenii si le=a adus multa frustrare si amaraciune.

[CristianR]

În prealabil postat de aubergine

Eu cred ca totul sei ntampla asa cum trebuie sa se intample, asa cum vrea Dumnezeu, cum planifica el, noi nu putem schimba cu nimic mersul istoriei iar regretele de orice fel nu aduc decat nemultumire, carteala, si frustrare, trebuie acceptat ce s-a intamplat, iertat si uitat.

Dacă așa ar sta lucrurile, atunci n-am mai avea pentru ce să fim judecați. Dumnezeu nu intervine în istoria noastră. Nu tot ce se întâmplă este voia Lui; cel mai adesea este doar îngăduit de El.

Iar a nu judeca nu înseamnă a nu deosebi între bine și rău și a socoti că este totuna. Iertarea este posibilă numai după mărturisirea greșelii. Și a noastră de către Dumnezeu, dar și cea dintre noi. Așa îi răspunde Hristos lui Petru: Ori de câte ori îți va greși fratele tău și își va cere iertare, să-l ierți.

Dacă cel care a făcut un rău nu-l conștientizează și nu se leapădă de el, îndreptându-se, rămâne tot bolnav, chiar dacă tu zici că l-ai iertat; și va repeta acel rău. Îți va cere să-l accepți așa cum este el și să nu-i mai spui că este rău ceea ce face. Să-i zici, eventual, că este bine, ca să se simtă și el bine.

Știu că nu împărtășești acest punct de vedere, fiind o persoană radicală atunci când e vorba de a lăsa păcatul să se strecoare în Biserică, spre exemplu.

[aubergine]

În prealabil postat de CristianR

Dacă așa ar sta lucrurile, atunci n-am mai avea pentru ce să fim judecați. Dumnezeu nu intervine în istoria noastră. Nu tot ce se întâmplă este voia Lui; cel mai adesea este doar îngăduit de El.

Iar a nu judeca nu înseamnă a nu deosebi între bine și rău și a socoti că este totuna. Iertarea este posibilă numai după mărturisirea greșelii. Și a noastră de către Dumnezeu, dar și cea dintre noi. Așa îi răspunde Hristos lui Petru: Ori de câte ori îți va greși fratele tău și își va cere iertare, să-l ierți.

Dacă cel care a făcut un rău nu-l conștientizează și nu se leapădă de el, îndreptându-se, rămâne tot bolnav, chiar dacă tu zici că l-ai iertat; și va repeta acel rău. Îți va cere să-l accepți așa cum este el și să nu-i mai spui că este rău ceea ce face. Să-i zici, eventual, că este bine, ca să se simtă și el bine.

Știu că nu împărtășești acest punct de vedere, fiind o persoană radicală atunci când e vorba de a lăsa păcatul să se strecoare în Biserică, spre exemplu.

Unii nu marturisesc greseala pentru ca nu considera ca au gresit sau nu au credinta, si atunci inseamna ca nu vom ierta in veci?