![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Delicioase citatele tale din muzica rock. Am trecut prin aceleasi entuziasme juvenile si ma intreb DE CE tinerii sunt, toti, atat de deschisi la chemarile grosiere ale diavolului?
Ca tata, zic: copiii de 1 an tind sa considere ca toate le apartin (jucariile altor copii, dragostea parinteasca, protectia, cercul mic care este familia, nicaieri nu apare Dumnezeu), cei de 2-3 ani needucati continua sa considere ca orice jucarie care li se pare interesanta este a lor pe loc (ceilalti copii nu mai conteaza in fata dorintei lor de a avea in posesie acea jucarie) iar cei educati dau jucarile lor altor copii, cu resentimente mai mici sau mai mari, iar la 4-7 ani devin nedumeriti de comportamentul ciudat al celor care nu isi impart jucariile ci au sentimentul posesiei exacerbat si raman blocati, fara reactie: desigur, cei needucati in a imparti, castiga. Cei invatati cu morala crestina, se uita cum au pierdut si nu pricep: parintii lor le-au zis sa se comporte intr-un fel care este gresit si e mare razboiul din mintea lor care se afla in constructie. Aici voiam sa ajung: copiii sunt sub influenta diavolului (caci asa par) si noi, parintii, impreuna cu ingerul pazitor, trebuie sa ii dirijam? Daca este asa, cat de oribil este sa te uiti la un copil de un an, caruia nu-i pasa de Dumnezeu, pentru ca nu e constient de EL, ci de celalat...???!! |
#2
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Cand cineva se uita la un copil, si primul lucru care ii vine in cap este cuvantul "diavolesc", atunci nu stiu ce fel de parinte este sau va fi acel om... |
#3
|
|||
|
|||
![]() Citat:
[quote=abaaaabbbb63;569173]Acel copil, in stare naturala si pura, la 1 an, nu vede lumea cum o vezi tu. Pentru el nu exista Dumnezeu, nu exista Diavol, exista doar joaca, mancare si somn. /quote] Nu ai copii, este clar: ce inseamna joaca? Cine castiga? Cu ce metode castiga ti se pare familiar? Mancarea este comuna si vacilor sau porcilor:toti isi hranesc puii, nu este cazul sa ne cramponam de asta. Cu ramele este mai greu, caci sunt hermafrodite, dar ce stim noi despre asta... Oamenii care nu au copii, tind sa fie foarte destepti in a contra pe cei ce au copii. Parerile lor sunt importante, deoarece ei nu s-au crescut suficient pe ei insisi. Cand vor afla ca nu era suficienta experinta lor de pana atunci, ca sa emita o opinie pe o problema, vor fi deja parinti de copii, asa cum am fost si noi, parintii de copii. Dar ce folos, daca ne dam cocosi... Tu cum ti-ai face copilul cresin? Si sa ramana asa dupa interactiunea cu ceilalti copii. Al meu se descurca, cu greu, dar nu renunta la felul lui de a fi. |
#4
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Daca ne nastem buni si devenim rai, sau ne nastem rai si eventual devenim buni, prin educatie, asta m-a framantat si pe mine. Daca am gandi strict ateu, am putea spune ca ne nastem asemanatori cu regnul animal, iar judecata, ratiunea, depasirea conditiei animalicd, sunt rodul evolutiei filogenetice ( a speciei), care este urmata intocmai de evolutia ontogenetica (,a individului). Insa Biblia ne spune oarecem invers, ca am fost facuti oarecum superiori, " dupa chipul" lui Dumnezeu, dar am decazut si am ramas asemeni animalelor din cauza neascultarii, nesupunerii. Am fi putut fi desavarsiti daca nu am fi facut acea greseala, daca am fi respectat acel unic indemn de a nu face ceva care ne-ar fi putut face rau...si de atunici continuam sa ne facem rau, nu atat noua ca indiviza, ci intregii specii si intregii creatii a lui Dumnezeu. Multi dintre noi nu realizam ca daca facem altora rau ca sa ne fie noua bine, tot raul se va intoarce ulterior impotriva noastra, si aceia vor raspunde tot facandu-ne rau, e o lege a fizicii, se nmeste interactiune :). Unde anume in cadrul evolutiei individuale, ontogenetice, se repeta greseala protoparintilor, zau ca nu imi dau seama, probabil difera de la un individ la altul. Dvs va referiti la perioada cand inca copill nu asculta, nu econstient nici macar de dvs ca parinte ( desi se spune ca educatia unui copil incepe undeva foarte devreme) ;cine stie, poate si Dumnezeu o fi avut o perioada in care ne-a asteptam sa ne dezvoltam suficient pana sa-l intelegem; insa greseala, caderea noastra in pacat a avut loc dupa ce am fost capabili sa o constientizam si sa ne-o asumam voluntar; nu neaparat ca diavolul nu ar fi incercat sa ne influenteze si inainte, insa, probabil, nu a avut ingaduinta de la Dumnezeu sa ne corupa. Asa cum noi suntem responsabili sa corectam greselile copiilor nostri ( nici un pui de animal nu e lasat de izbeliste, ci corectat, educat de parintii lui, ce e bine sa faca si ce nu, lucru pe care am observat ca noi oamneii nu-l facem la fel de bine daca adoptam un pui orfan de alta specie :)), pana la o varsta, si ii lasam sa aleaga abia cand consideram ca sunt pregatiti sa o faca, ca stiu ce e bine si ce e rau, pesemne asa a facut si Dumnezeu cu noi, in cursul evolutiei filogenetice. |
#5
|
|||
|
|||
![]()
Daca ar fi cum spui (Dumnezeu a avut o perioada... adica A gresit, S-a inselat, nu A stiut...), totul ar fi foarte clar si foarte trist. Numai ca nu e asa: de aceea apar intrebarile noastre (ale mele, cel putin), deoarece consideram ca Dumnezeu stie tot ce se va intampla, iar El, fiind bun, Le-a facut pe toate bune si bine. Daca nu este asa, cel ce a facut lumea si tot ce pricepem noi, NU este Dumnezeu, ci altcineva, un subaltern, razvratit sau nu, iar Dumnezeu continua sa stie succesiunea evenimentelor si acestea vor fi bune. Pe El nu-l inteleg, cum de a lasat cel putin un suflet (miliarde sunt) sa ajunga in iad.
|
#6
|
|||
|
|||
![]()
Nu ne-a facut gresit sau imperfect, doar ca probabil nu ne-am nascut nici ca specie gata dezvoltati,maturi, asa cum nu se nasc nici copii nostri... iar porunca ascultarii ne-a fost data cand am fost suficient de maturi, de evoluati ca specie, cat sa o intelegem. Pana atunci a hotarat El pentu noi, asa cum hotaraste pentru toate celealte fapturi, si asa cum hotaram si noi pt copii nostri, pana se fac mari...
De ce i-a lasat pe unii si pe altii sa ajunga in iad, asta multa lume sea intreaba, inclusiv eu. Poate era mai bine daca hotara in continuare El pt noi ce e bine si ce nu, si ne oprea in vreun fel sa ascultam pe diavol si sa ( ne) facem rau. Multi se intreaba de ce l-a facut si pe diavol, sau de ce a ingaduit ca o faptura care era perfecta sa devina rea; si apoi de ce l-a lat sa faca rau si altora, sa-i corupa, de ce nu l-a distrus din prima? Noi daca avem mai multi copii, si se fac mari si nu ne mai asculta, putem incerca sa ii oprim sa faca rau, dar la un moment dat nu mai avem nici o putere asupra lor, pt ca fie pleacade langa noi si nu mai stim nimic de ei, fie se fac mai rai, mai puternici ca noi, si ne infrunta. Despre Dumnezeu se spune nu ca nu ar putea sa ne opreasca de la a face rau, dar nu vrea pentru ca ne-a data cest drept, al liberei alegeri, si nu mai poate sa ni-l ia inapoi. Cu riscul sa ne piarda, ne-a oferit aceasta libertate...asa cum mai devreme sau mai tarziu facem si noi cu copiii nostri, ii lasam sa ia decizii singuri chiar daca gresesc si apoi sufera, trebuie sa treaca si prin asta pt a se maturiza pe deplin. Insa multa lume se intreaba, inclusiv eu, mai ales cand ne apuca cate un puseu de necredinta, de ce i-a lasat in viata si liberi pe aceia care sunt in stare, si vor, sa faca rau si la altii... Last edited by fallen; 14.10.2014 at 11:19:41. |
#7
|
|||
|
|||
![]()
Orice discutie cinstita despre diavol, va duce cu necesitate la Libertatea pe care Dumnezeu a lasat-o in diferite segmente ale creatiei Sale.
Si, de asemenea, va ajunge la timp, la lumea noastra, care este in timp si la lumea de dupa moarte, care nu este in timp. Cand ai intersectia a 3 multimi, diavolul, libertatea si timpul, teritoriul de siguranta devine incert, devine deja foarte complicat sa intelegi ceva, deoarece, ca om, stii sa alegi prin excluziune intre 2 multimi, nu intre 3 sau mai multe. Iar lipsa sigurantei este baza credintei. Si baza necredentiei mele... |
#8
|
|||
|
|||
![]()
Inteleg ce vrei sa spui, cum ca lipsa sigurantei face loc credintei, mai putin ca baza a ei, dar(cum spui) mai mult ca baza a necredintei; la fel si a necredintei mele.
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări, Zvâcnită din Vrerea divină, Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru) |
#9
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Multumesc! LE. Reiterez intrebarea pentru cei care cauta nod in papura exemplului meu. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca tu, ca parinte care poate interveni in orice moment, sa nu o faci totusi, atunci cand unul dintre copiii tai este schingiuit si chinuit la scara cosmica (sunt bland comparativ cu conditiile iadului dar presupunem doar de dragul unei imagini expresive: degete rupte, ochi scosi, mate la vedere, calcat cu bocancul pe grumaz, sfarcuri arse cu tigara, scalp raschetat cu glaspapir etc.)? Last edited by Inorogul; 28.10.2014 at 15:34:31. |
#10
|
|||
|
|||
![]() Citat:
![]() De fapt nu prea am intels unde bati. Te referi cumva la faptul ca Isus L-a preaslavit mereu pe Dumnezeu Tatal, si cu toate astea, Acesta nu L-a salvat de la supliciu chiar daca nu a fost vinovat? |
|