Ce cautam in Consilul Mondial al Bisericilor?

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Theodore_of_Mopsuestia

Ce are un ierarh/preot, ontologic vorbind, fata de un credincios? Nimic: e doar tot un om. Ah da, e vorba de niste costume, niste formule ritualice, niste trepte organizationale...si o autoritate de grup autoasumata. In comparatie cu o constiinta treaza (care poate a fi lui Ciudateanu Caisa din Calcinatii din Deal, care nea Caisa insa a studiat toata viata, cu osirdia cu care iti doresti mantuirea, tot ce este dogma si canon in BO), toata autoritatea devine goala. Argumentul autoritatii il aveau si unii, care au palmuit...ghici pe Cine (presupun ca totusi cunosti Scriptura,Daliane, cu toate ca se vede si din satelit ca esti saturat cu spiritul similo-Contrareformei de la 1672: "Scriptura este pentru preoti", si stii la ce episod ma refer).
Toata povestea asta cu frica superstitioasa de a incalca ce zice preotul/ierarhul este doar stravechiul complex al membrului de trib in fatza samanului: "Daca nu il ascult orbeste, ma termina pe cale magica". (Aici, in context eclezial, inlocuim "magia samanica" cu "pedeapsa de la Dumnezeu ca nu asculti de preoti/episcopi". Cu alte cuvinte, o superstitie. Politica lumeasca pura: frica si indoctrinarea, uneltele oricarei ierarhii).
Nu inghit protestantismul si neoprotestantismul din cauza efectelor lor istorice si backgroundului lor occidental. Insa in rest, de exemplu in privinta spinosului subiect al autoritatii spirituale, le dau dreptate.

Ce să aibă, Theo? Harul preoţesc, asta are. Acela prin care ne oferă nouă Sfintele Taine. Acela prin care săvârşeşte Sfânta Jertfă. Acela prin care transmite Evanghelia. Acela prin care se roagă pentru iertarea păcatelor noastre, pentru mântuirea noastră.

*
Nu, nu e vorba doar despre costume, formule şi trepte. Sau nu e vorba despre acestea ca fiind hotărâte de oameni. Ci de Dumnezeu.
Şi nu e vorba de o autoritate autoasumată.
Această autoritate vine din şi prin Hristos, Capul Bisericii.
Domnul vorbeşte clar despre Biserica pe care o va întemeia nevăzut prin Jertfa Lui (Mt. 16,18). Despre Apostoli şi episcopi găsim clar în FA 20,28 şi Ef. 2,20 etc. Inaugurarea e limpede - FA 2.
Autoritatea celor care L-au pălmuit nu este aceeaşi cu a Apostolilor şi preoţilor din Biserică. E aşa greu de sesizat?

*
Eu şi alţii nu mergem din frică superstiţioasă în Biserică. Sfântă frica lui Dumnezeu nu e nici superstiţie nici frică naturală. Nu e totuna cu frica de foc, de apă, de câini sau de tigri. Când vei avea experienţa personală a cutremurului fricii lui Dumnezeu, atunci nu o vei mai confunda cu nimic. Niciodată!
Mergem în Biserică din conştientizarea obârşiei noastre ca oameni, din conştientizarea dependenţei noastre de Hristos, mergem din sfânta frică şi din bucurie, mergem pentru că, în ciuda faptului că suntem păcătoşi, avem inimă. Iar inima noastră iubeşte pe Domnul, fie şi extrem de puţin, într-un loc cât de mic. Noi simţim această iubire împletită cu sfânta frică şi simţim pentru că El ne iubeşte pe noi. Simţim Iubirea Lui şi îi răspundem cu iubire înfricoşată, chiar dacă mintea noastră bolnavă şi faptele păcătoase ne surpă dragostea, ne îndepărtează de El şi Îl rănesc.

*
Faptul că Biserica este (în fiinţa ei teandrică) şi instituţie - nu ar trebui să ne îndepărteze de Ea. Normele de viaţă ale Bisericii sunt de la Dumnezeu. Nu poate lipsi organizarea instituţională deoarece Biserica are şi o existenţă terestră.

Dar toate acestea se văd doar cu ochii credinţei.
Iar credinţa este un dar. Care trebuie păstrat mai mult decât orice alt dar.
Prin credinţă vedem şi ceea ce nu putem vedea cu ochii trupeşti şi înţelegem şi ceea ce nu putem înţelege cu mintea noastră naturală.
Credinţa ridică pe om din ordinea naturală. Teandria este o întâlnire/unire tainică, nepătrunsă de minte, a naturalului cu supranaturalul. A ceea ce este omenesc cu ceea ce este dumnezeiesc.
Crezul nostru, Simbolul Credinţei - arată limpede cum stau lucrurile.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Dalian

Care este forul care stabileste corectitudinea unei decizii luate de Sfântul Sinod.
a. Biserica prin ierarhii ei.
b. Constiinta fiecarui credincios

Infaibilitatea Bisericii nu e dată nici de ierarhi nici de credincioşi, ci de Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru şi Capul Bisericii.
Câtă vreme afirmăm că Sinodul este Sfânt, înţelegem că Hristos, Capul Bisericii, Se exprimă prin Sinod.
Ceea ce hotărăşte Sinodul este Sfânt. Deoarece în Comunitatea şi Comuniunea Sinodală lucrează Hristos prin Duhul Sfânt, Duhul Adevărului.

În nici un caz nu confundăm Sfântul Sinod cu Parlamentul României democratice... Nici cu ONU sau Parlamentul UE.
Consultarea conştiinţei credincioşilor se face pe altă cale decât referendumul naţional privind X chestiune, altfel decât prin recensământ, altfel decât prin sondajele IRSOP sau prin chestionarele amabile ale Vodafonului.

[tabitha]

În prealabil postat de Mihailc

Cartea a fost reeditată, într-o ediţie a doua cu adăugiri, la începutul anilor '80, prima ediţie fiind publicată în anul 1977. La vremea respectivă a fost un best seller în lumea ortodoxă, întrucât nimeni până atunci nu îndrăznise să critice, de pe poziţii ecleziologice ferme, ecumenismul instituţionalizat promovat de "internaţionala" CMB. Anii tulburi din prezent nu sunt nici pe departe mai cenuşii comparativ cu deceniile şapte şi opt ale secolului trecut. Fiecare epocă are tulburări specifice şi poate fi evaluată corect numai în contextul ei, iar din punct de vedere a mentalităţii dominante în lumea ortodoxă, perioada în care a apărut "Adevărul şi unitatea Bisericii" nu era sub nicio formă mai limpede decât epoca noastră, ba chiar dimpotrivă: ecumenismul politizat era la modă, ideile critice întâmpinau adversităţi pasionale din partea ierarhiei, identitatea ortodoxă ajunsese o ofertă printre altele la bursa religiilor, teologii "profesionişti" dormitau într-o inerţie a formalismelor academice...pe scurt, nu era deloc o perioadă la care să ne raportăm ca nişte decadenţi.
Poziţia lui Yannaras nu este favorabilă CMB, dar el preferă abordarea ecleziologică cu argumente solide apologeticii superficiale, arătând convingător că unitatea creştinilor nu se poate realiza sacrificând adevărul credinţei revelat de viaţa teandrică Bisericii lui Hristos. Fără să fie un apărător al ortodoxismului de ghetou specific antiecumenismului contemporan, el pledează pentru iconicitatea adevărului Bisericii şi nu pe argumentele raţionaliste rigide folosite de apologeţi în dezbateri interconfesionale, avertizând că ortodoxia nu este o ideologie printre altele, ci unicul mod de existenţă în măsură să ridice ontologic umanitatea la demnitatea împărătească instituită prin Întrupare. De-a lungul timpului, tezele profesorului grec au fost confirmate cu asupra măsură de convertiţi, în marea lor majoritate atraşi de experienţa Bisericii în toate formele ei şi nu de propaganda apologetică sau de expuneri savante în măsură să satisfacă logica veacului acestuia.

Mult›umesc frumos de răspuns.
Mi-am mai completat imaginea si contextul -
în sperant›a că într-o bună zi poate ajunge s™i la noi cartea ..

[Dalian]

În prealabil postat de Dalian

1. Care este forul care stabileste corectitudinea unei decizii luate de Sfântul Sinod.

a. Biserica prin ierarhii ei.
b. Constiinta fiecarui credincios

Mi se pare ca ne invartim. Nu are rost. Pana la urma trebuie sa ne raspundem acestei intrebari incomode:

Cine stabileste daca se incalca sau nu dogma ortodoxa si Sfintele Canoane?

a. Biserica prin ierarhii ei.
b. Fiecare credincios dupa intelegerea lui

Eu cred ca varianta a.
Tu ce crezi?

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de Dalian

Eu cred ca varianta a.
Tu ce crezi?

Eu cred ca virgula cuvantul final il are Dumnezeu si nu omul (indiferent ce pozitie ocupa in Biserica).
Iar Dumnezeu vorbeste prin evenimente/actiuni/fapte.Omul face conferinte/dezbateri.Dumnezeu nu
face conferinte, Dumnezeu actioneaza.

Exemplu concret din zilele noastre:
Mai marii Bisercii tot studiaza si studiaza canonizarea lui Arsenie Boca
Dumnezeu vobeste tuturora(inclusiv mirenilor si preotilor) prin minunile (adica fapte) care au loc la mormantul lui
Arsenie Boca

În prealabil postat de catalin2

Eu am citit fragmente, ramai uimit cum niste oameni cultivati pot bate campii in asa fel, mai rau ca neoprotestantii care scot ce vor ei din context sa se potriveasca doctrinei lor.

Ssst, cum poți vorbi așa, noi doar trebuie să facem ascultare, nu mai contează de cine, doar e teolog cu diplomă. Discernământul nici nu mai încape în discuție.

În prealabil postat de Dalian

Mi se pare ca ne invartim. Nu are rost. Pana la urma trebuie sa ne raspundem acestei intrebari incomode:

Cine stabileste daca se incalca sau nu dogma ortodoxa si Sfintele Canoane?

a. Biserica prin ierarhii ei.
b. Fiecare credincios dupa intelegerea lui

Nu ține de noi să dezbatem asemenea lucruri. Și am tot dreptul să judec un lucru pentru a stabili dacă e bun sau nu, dar nu am dreptul să osândesc. Și chiar dacă greșesc în stabilirea corectitudinii acelui lucru și iau o decizie greșită, Domnul mă va îndrepta prin marea lui milostivire și dragoste. Dumnezeu nu e limitat de șabloanele noastre și nu îngăduie decât ceea ce ne este de folos.

[Dalian]

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Eu cred ca virgula cuvantul final il are Dumnezeu

Si eu cred la fel in aceasta privinta.
Vrei sa raspunzi si la cealalta intrebare?
Dar, dace se poate, simplu, direct, barbateste.

În prealabil postat de Dalian

Cine stabileste daca se incalca sau nu dogma ortodoxa si Sfintele Canoane?

a. Biserica prin ierarhii ei.
b. Fiecare credincios dupa intelegerea lui

aaaaa....

[gpalama]

În prealabil postat de Dalian

Mi se pare ca ne invartim. Nu are rost. Pana la urma trebuie sa ne raspundem acestei intrebari incomode:

Cine stabileste daca se incalca sau nu dogma ortodoxa si Sfintele Canoane?

a. Biserica prin ierarhii ei.
b. Fiecare credincios dupa intelegerea lui

Eu cred ca varianta a.
Tu ce crezi?

Dumnezeu.
Care ridica pe Apostolii Pavel si Petru care in Duhul Sfant hotarasc in Sinodul Apostolic ce este bine pentru Biserica.


Pentru fiecare Sinod Dumnezeu a ridicat un Pavel si un Petru, dovediti prin har si invatatura si putere.

Asta ignori tu, pe Dumnezeu care ESTE PREZENT si lucreaza.

Dumnezeu a zis clar: Eu, Iisus Hristos va las pe Duhul Sfant care VA FI CU VOI si VA VA INVATA TOATE.

Daca Duhul Sfant ESTE CU NOI prezent in mod tainic de 2000 de ani, de ce voi protestantii IL IGNORATI SI OMORATI PE DUMNEZEU.



Ignori Dalian ca Dumnezeu A RIDICAT UN TEMPLU AL SAU PENTRU TOATE NEAMURILE, AICI PE PAMANT.

Adica BIserica Sa de pe Pamant, si Casa Sa de pe Pamant.

Cu temelia in Hristos si cu Apostolii ca primii zidari in zidul Bisericii.

Iar Casa lui Dumnezeu NU VA FI BIRUITA IN VECI, de nici o vorba stricata a sectarilor, care anunta ca Duhul Sfant nu mai este.


A spune ca Biserica a murit, sau Biserica a fost in erezie dupa anul 100 pana la reforma este echivalent cu a spune ca NU MAI ESTE DUH SFANT PE PAMANT.

Ori Hristos a spus exact contrariul: Ca noi vom primi PUTERE MAI MULTA, ca Toata Biserica va primi putere prin Duhul SFant. Iar Faptele Apostolilor arata exact acest lucru.


Tare interesant lucrul asta: au murit Apostolii si nu au mai scris Epistole, gata, s-a terminat si cu Biserica, s-a terminat si cu credinta, Dumnezeu a murit, credinta a murit.

Extrem de usor de aruncat la gunoi 1500 de ani de credinta, nu ti se pare Dalian. Si te-as ruga sa raspunzi la fiecare propozitie, nu la greseli. La afirmatiile mari, nu la greselile facute.



DALIAN, noi, ortodocsii IL AVEM PE DUMNEZEU DREPT CAP.

Dumnezeu este in permanenta intre noi. Iar vocea Lui este in permanenta intre noi asa cum era si in VT. Prin marii prooroci, pe care noi ii numim SFINTI, si care sunt intocmai cu proorocii VT in putere, invatatura, apropiere de Dumnezeu.

Pentru ca nu esti capabil sa raspunzi la o problema majora si te legi doar de lucrurile minore, dar ignori cu desavarsire lucrurile serioase. Nu poti sa raspunzi cum zice Hristos: DA unde este DA si NU unde este NU.



SCRIPTURA SE CUNOASTE INTAI IN DUH SI APOI IN LITERA.
Protestantii nu stiu decat o forma confuza si gresita a literei dar habar nu au de Dumnezeu si de gandul Lui, habar nu au cum se traieste Scriptura.