Ce cautam in Consilul Mondial al Bisericilor?

Ce are un ierarh/preot, ontologic vorbind, fata de un credincios? Nimic: e doar tot un om. Ah da, e vorba de niste costume, niste formule ritualice, niste trepte organizationale...si o autoritate de grup autoasumata. In comparatie cu o constiinta treaza (care poate a fi lui Ciudateanu Caisa din Calcinatii din Deal, care nea Caisa insa a studiat toata viata, cu osirdia cu care iti doresti mantuirea, tot ce este dogma si canon in BO), toata autoritatea devine goala. Argumentul autoritatii il aveau si unii, care au palmuit...ghici pe Cine (presupun ca totusi cunosti Scriptura,Daliane, cu toate ca se vede si din satelit ca esti saturat cu spiritul similo-Contrareformei de la 1672: "Scriptura este pentru preoti", si stii la ce episod ma refer).
Toata povestea asta cu frica superstitioasa de a incalca ce zice preotul/ierarhul este doar stravechiul complex al membrului de trib in fatza samanului: "Daca nu il ascult orbeste, ma termina pe cale magica". (Aici, in context eclezial, inlocuim "magia samanica" cu "pedeapsa de la Dumnezeu ca nu asculti de preoti/episcopi". Cu alte cuvinte, o superstitie. Politica lumeasca pura: frica si indoctrinarea, uneltele oricarei ierarhii).
Nu inghit protestantismul si neoprotestantismul din cauza efectelor lor istorice si backgroundului lor occidental. Insa in rest, de exemplu in privinta spinosului subiect al autoritatii spirituale, le dau dreptate.