MOLDOVA- viitoarea Elvetie ortodoxa?

[Decebal]

Păi de ce crezi că se vrea atât băgarea Rep. Moldova pe lângă UE şi "unirea" cu România? Pentru ca să mai fie loc pentru străini să cumpere pământuri ieftine şi bune din punct de vedere agricol, asta în vreme ce populaţia Moldovei este şi mai săracă, şi mai incultă, şi mai uşor de manipulat decât românii din România, şi mai uşor de vânturat de pe pământurile lor şi din ţara lor prin cele ţări străine, ori transformaţi în sclavi pe plantaţii chiar în propria lor ţară. Ştim doar că moldovenii în general, din punct de vedere istoric, au mai avut probleme cu anumite naţii, care repede au acaparat puterea în zonă iar moldovenilor li se lăsa munca a mai grea şi mai puţin productivă, precum şi cârciumi şi alcool la discreţie pentru distrare şi distrugerea inclusiv biologică a neamului.

[Florinvs]

Nu neg ca si interesele statelor puternice din UE sunt in primul rand de a aveea o piata de desfacere pentru produsele lor si o sursa de forta de munca ieftina.
Insa asocierea Moldovei la UE si apoi aderarea ar putea aveea si efecte pozitive (bineinteles daca se urmeaza modelul polonez, si nu cum au "negociat" autoritatile romane aderarea la UE), in primul rand daca produsele agricole din Moldova ar putea fi exportate in UE fara taxe vamale, pentru reducerea dependentei de piata ruseasca. Din ce am inteles la vinuri de exemplul, acest lucru s-a reusit- de la cca 60%-70% din totalul vinurilor moldovenesti care erau exportate in Rusia in 2005-2006, astazi cam 20-30% mai sunt exportate in Rusia, restul fiind exportate in Romania si in celelalte tari din UE.
Marea problema a agriculturii moldovenesti este- ca si in Romania- ca s-au distrus formele asociative (colhozurile) de lucrare a pamantului! Numai atunci cand agricultorii moldoveni vor intelege ca pentru a putea practica o agricultura moderna, competiva, pe mari suprafete, cu mijloace moderne (mecanizat si irigat), trebuie sa-si uneasca pamanturile in asociatii agricole, numai atunci vom putea vorbi de o agricultura competitiva. Degeaba calitatea solului este exceptionala in Basarabia, daca pamantul este lucrat faramitat, pe suprafete mici, cu mijloace tehnice arhaice.

Insa in problema unirii Basarabiei, nordul Bucovinei, tinutului Hertei si insulei Serpilor cu Romania, aici orice roman adevarat nu poate aveea decat o singura pozitie: acestea sunt stravechi teritorii romanesti, care trebuie sa revina cat mai repede la patria-mama Romania.
Asa cum sublinia si Nicolae Ceausescu la congresul al 14-lea, "trebuie sa se intreprinda masuri concrete pentru lichidarea consecintelor pactului Ribentrop-Molotov".

[Florinvs]

Iar in legatura cu Bucovina:

Acestea este un stravechi teritoriu romanesc, care a facut parte integrata din Principatul Moldovei, inca de la infiintarea sa. De altfel, pana in 1774, nici nu exista denumirea de "Bucovina", aceasta facand parte din "Tara Moldovei".
In 1774-1775, in urma unei simple "intelegeri" intre Imperiul Otoman (care nici nu aveea dreptul sa faca acest lucru, deoarece in "capitulatiile" incheiate intre Imperiul Otoman si tarile Romane, Imperiul Otoman isi lua angajamentul sa respecte autonomia Tarilor Romane si sa nu instraineze parti din teritoriul acestora) si cel Austriac, partea de nord a Principatului Moldovei este ocupata de Imperiul Austriac, care i da numele de "Bucovina".
In 1775 cea mai mare parte din populatia acestui teritoriu era formata din romani.

Ulterior insa, autoritatile austriece (care din 1849 organizeaza teritoriul ca "Ducatul Bucovinei"), aduc numerosi locuitori de alta nationalitatea (germani, austrieci, ruteni, etc), astfel ca raportul etnic este schimbat in mod artificial in defavoarea romanilor.
Pe de alta parte, nu putem nega dezvoltarea economica si industriala mai accentuata decat in Basarabia, datorita interesului statului austriac (din 1867 austro-ungar) in exploadarea bogatiilor de aici- lemn si materiale de constructie, sare , etc, dar si- de ce sa nu o recunoastem- unei mentalitati de ordine si organizare riguroasa, de tip german.
Acest lucru este vizibil si in arhitectura unor orase- precum Cernauti sau Suceava.

In cursul anilor 1917-1918, in contextul prabusirii deja anacronicului Imperiu Austro-Ungar, a afirmarii "principiului nationalitatilor" si a victoriei Antantei in primul razboi mondial, se punea problema fireasca a unirii Bucovinei cu Romania.
Ca raspuns la manifestul adresat de ultimul imparat austro-ungar Carol intai, privind o viitoare organizare federalista a Austro-Ungariei (3 octombrie 1918), deputatii romani din parlamentul de la Viena au constituit "Consiliul National Roman". La initiativa lui Sextil Puscariu, se constituie o "Adunare Constituanta" la Cernauti.
Tratativele purtate cu reprezentantii guvernului roman de la Iasi conduc la convocarea "Congresului General al Bucovinei" la 15 noiembrie 1918, care voteaza in unanimitate unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania. De subliniat ca la aceasta hotarare au aderat si locuitori de etnie germana si poloneza. Insa cei de etnie ucraineana si evreiasca refuza sa participe.
Unirea fireasca a Bucovinei cu Romania este consfintita prin decretul regelui Ferdinand intai din 18 decembrie 1918 si recunoscuta de Austria prin tratatul de pace de la Saint-Germain-en-Laye (1919).

[Florinvs]

La 23 august 1939, cand se incheie pactul Ribentrop-Molotov cu protocoalele sale secrete, intre cele doua state agresive si totalitare (URSS si Germania nazista), Bucovina nici nu era prevazuta in acest pact.
Insa, lacomia lui Stalin, a facut ca in notele ultimative adresate Romaniei la 26-28 iunie 1940, sa fie inclusiva si Bucovina (initial intreaga!). Numai interventia germana a facut ca pretentiile URSS sa se "limiteze" numai la partea de nord a Bucovinei!
Ba mai mult decat atat, in inaintarea lor, trupele sovietice au ocupat si tinutul Hertei , desi acesta , pana atunci, a facut parte neintrerupt din Principatul Moldovei si apoi din Romania.
Iar Insula Serpilor este cedata URSS in 1948 (deci chiar dupa semnarea tratatului de pace de la Paris din 1947), printr-un simplu "proces-verbal", semnat de Petru Groza.

[Florinvs]

Pentru mai multe clarificari (cu date si cifre) in privinta acestor stravechi teritorii romanesti, cititi cartea lui Ion Antonescu- "Romani si drepturile lor".

[Florinvs]

In timpul administratiei habsburgice din Bucovina, toti birocratii erau obligati sa invete limba romana. In 1793 se introduce invatamantul obligatoriu in limba romana si germana, iar in 1875 este infiintata Universitatea "Franz Iosef" din Cernauti.
Recensamantul din 1776 arata ca in Bucovina existau cca 70.000 locuitori, din care cca 85% romani, 10 % slavi si 5% altii.
Recensamantul din 1910 arata ca populatia din Bucovina era de 800.198 locuitori, din care: 38,88 % ruteni, 34,38% romani, 21,24% germani, 4,55% polonezi, 1,31% maghiari si 0,12% altii.

[Florinvs]

In 1940, 3.000 de romani care se retrageau pasnic in Romania sunt masacrati de trupele NKVD-ului sovietic la Fantana Alba. A fost un masacru mai cumplit decat cel al ofiterilor polonezi din padurea de la Katyn.
Din pacate nici astazi Rusia nu a recunoscut si nu si-a asumat raspunderea pentru masacrul de la Fantana Alba.

Intre iunie 1940 si iunie 1941, 300.000 de basarabeni si bucovineni sunt deportati, din care 57.000 au murit;
Intre martie 1944 si mai 1945, 390.000 de basarabeni si bucovineni sunt deportati, din care 51.000 au murit;
Intre mai 1945 si decembrie 1953, 1.654.000 de basarabeni si bucovineni sunt deportati, din care 215.000 au murit.
In total, cca 2.344.000 de locuitori (in majoritate romani), din teritoriile ocupate de URSS in 1940, au fost deportati in Gulag, din acestia 703.000 murind.

Acestea au fost crimele comise de regimul stalinist asupra populatiei romanesti din Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei.

In 1956, in urma raportului secret a lui Nikita Hrusciov la congresul al douzecilea al PCUS, in care se denunta crimele si ororile epocii staliniste, basarabenii si bucovinenii (atatiea cat mai ramasesera in viata), sunt eliberati din Gulag si primesc dreptul de a se intoarce in locurile natale.
Insa politica de deznationalizare si rusificare a acestora continuua si dupa anii 1956-1960, chiar daca prin mijloace mai subtile.

[ignatiu]

În prealabil postat de Florinvs

Iar in legatura cu Bucovina:



Pe de alta parte, nu putem nega dezvoltarea economica si industriala mai accentuata decat in Basarabia, datorita interesului statului austriac (din 1867 austro-ungar) in exploadarea bogatiilor de aici- lemn si materiale de constructie, sare , etc, dar si- de ce sa nu o recunoastem- unei mentalitati de ordine si organizare riguroasa, de tip german.
Acest lucru este vizibil si in arhitectura unor orase- precum Cernauti sau Suceava.

Acum cu desvoltarea economica miraculoasa. Deci industrie de exploatare a rasurselor din zona. Nu s-a construit industrie metalurgica, de oteluri speciale, constructoare de masini,..etc.

Dupa ce toti copacii erau taiati se muta industria in alte zone pentru a fi dezvoltate si ele.

[Florinvs]

În prealabil postat de ignatiu

Acum cu desvoltarea economica miraculoasa. Deci industrie de exploatare a rasurselor din zona. Nu s-a construit industrie metalurgica, de oteluri speciale, constructoare de masini,..etc.

Dupa ce toti copacii erau taiati se muta industria in alte zone pentru a fi dezvoltate si ele.

In primul rand, ca atunci cand Bucovina se afla sub ocupatie austriaca si austro-ungara (pana in 1918), in general industria metalurgica si chimica nu era asa de dezvoltata ca azi.
Apoi in zona Bucovinei, nu exista nici resurse de minereuri de fier sau de carbuni cocsificabili, care constituie premisele esentiale pentru dezvoltarea unei astfel de industrii.

[Florinvs]

http://www.youtube.com/watch?feature...&v=EpzF2OKG0AM ("De la Nistru pan' la Tisa")

http://www.youtube.com/watch?feature...&v=Sv2i76-9zU4 ("Tatiana Stepa Balada pentru Basarabia")

http://www.youtube.com/watch?feature...&v=ztajd47eWbI ("Doamne ocroteste-i pe romani"; "Dar pe urma in 40'/anul marii faradelegi", "Biata lume nu stia/ca intr-o zi la Moscova/Ribentrop si Molotov/au semnat un pact neghiob"; "Stalin cu teroarea lui/ne-a luat Basarabia/si cu Hitler in acord Bucovina de la nord"; "Si asa am intrat si noi/in al doilea razboi"; "Haideti dom'le maresal/in Moldova si-n Ardeal"; "Aliatii au tacut/Stalin a facut ce-a vrut")