Despre legătura dintre spovedanie şi împărtăşire

[anita]

În prealabil postat de AlinB

Dar restul saptamanii nu spovedeste sau sunt asa multi in fiecare zi de dimineata pana seara incat raman si pe duminica?

Ideea e ca nu poti spovedi pe toti cei care urmeaza sa se impartaseasca in ziua respectiva, chiar in dimineata respectiva.

Am sa intreb daca exista canon care opreste spovedania duminica (sau o logica duhovniceasca) eu asa tin minte.

La parintele unde ma spovedesc eu vin mai multi ,dumnealui spovedeste si miercuri dar mai ales vineri dupa masa sau chiar vineri dimineata pana incepe sf.Liturghie.De asemeni sambata dimineata ,dupa cum am mai spus ,cand e de rand ,aici fiind doi preoti slujitori.
Se spovedesc multi la 40 zile ,in post sau la sarbatori mai spovedeste si duminica.
Nu cred ca exista canon ,e foarte bun cunoscator al canoanelor si le respecta intocmai.

[anita]

În prealabil postat de DragosP

Nu ştiu să fie canon dar duhovnicul meu e împotriva acestei practici pe motiv că cel spovedit nu mai are când zice rugaciunile de dinaintea Sfintei Împărtăşanii.

E adevarat ,dar in post fiind foarte multi , sunt spovediti si duminica.
Mai vin unii si din alte localitati .
De vina mai sunt si oamenii ,e bine sa vina mai des ca sa nu fie cozile atat de mari.

[AlinB]

În prealabil postat de catalin2

Aici sunt trei preoti, miercurea si vinerea dimineata spovedesc si impartasesc. De aceea duminica mai rar sa fie cineva care se impartaseste, in afara de copii, iar cel ce o face se spovedeste chiar duminica dimineata.

Departe de a putea fi normativa o astfel de practica deci relevanta pentru discutie nu prea este ca sa nu mai zic ca e chiar ciudata, ca tocmai duminica sa evite Sf. Impartasanie.

[AlinB]

În prealabil postat de anita

De vina mai sunt si oamenii ,e bine sa vina mai des ca sa nu fie cozile atat de mari.

Sau sa spovedeasca si luni, marti si joi.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de anita

Imi permit sa transcriu cate ceva din ce a zis parintele :

"Nu. Eu cred că dacă cineva duce o viață îngrijită, cu aceeași spovedanie poate să se împărtășească și de mai multe ori. Nu pot să spun de câte ori anume, dar dacă duce o viață ireproșabilă, poate foarte bine să se împărtășească de câte ori dorește în intervalul acesta de timp. Cam la o lună e bine totuși să se spovedească. Noi ne orientăm fiecare cum credem de cuviință, pentru ca omul însuși să fie hotărât pentru bine până la așa o măsură, încât să nu mai fie necesară o spovedanie propriu-zisă. La mine vin unii oameni care sunt spovediți gata înainte să vină la spovedanie, sunt oameni care n-au ce spune, la drept vorbind."

Daca duce o viata ireprosabila.
Ori Florin Ionut a spus ca ne putem imparatasi fara spovedanie chiar daca avem pacate ,dar nu prea mari.
Aici par.Teofil Paraian zice cu totul altceva.
De ex.judecarea aproapelui ,chiar in gand ,sa fie un pacat care sa nu trebuiasca a fi marturisit inainte de sf.Impartasanie ?
Cati dintre noi nu am judecat ,chiar si fara sa vrem ?

Florin-Ionuț a spus că ne putem împărtăși fără spovedanie dacă nu avem păcate prea mari și dacă ne rugăm în particular și public cu credința că sîntem iertați. În acest fel vom ajunge la Potir suficient de curați pentru a ne cumineca. Tot Florin-Ionuț reamintește că Însuși actul Împărtășirii ne iartă păcatele, după cum Însuși Hristos ne spune.

Sper să fie clar ce zic, să nu fie motiv de sminteală pentru cei mai puțin pregătiți în ale teologiei. Menționez din nou că topicul se adresează celor cu o viață creștinească activă, celor care țin aproape de Biserică și au grijă de sufletele lor.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de AlinB

Ionut, focus :)
Vezi ca n-ai citit cu atentie ce am scris si mi-ai pus in spate chestii care nu le-am zis.

Sau poate n-am fost prea clar, sa precizez.

Des nu se impartasesc cei care se impartasesc saptamanal fata de cei care o fac doar de 4 ori pe an (sa zicem) si rar cei care o fac de 4 ori pe an fata de cei care o fac in fiecare saptamana.

Se impartasesc des cei care se impartasesc saptamanal desi n-ar trebui sa o faca mai mult de 4 ori pe an si rar cei care se impartasesc de 4 ori pe an desi ar trebui sa o faca saptamanal.

Alin,

Mă tem că nu e opțională alegerea creștinului și chiar a duhovnicului pentru frecvența Împărtășirii. Canonul 9 apostolic nu lasă loc de interpretări:

”Toţi credincioşii care intră în biserică şi ascultă scripturile, dar nu rămân în continuare la slujbă şi la Sfânta Împărtăşanie, aceia trebuie să se excomunice ca făcând neorânduială în Biserică”.

Mai sînt și alte canoane care ating subiectul, dar acesta este apostolic, nu local. Fie că ne convine sau nu, așa au hotărît Apostolii.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de dobrin7m

Fara spovedanie nu are cum sa fie Impartasanie.

Tocmai asta demonstrează Pruteanu (și nu numai el), că se poate împărtăși creștinul fără spovedanie.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de anita

Asa este ,pana la urma duhovnicul raspunde .Nu cel care a facut ascultare.
De aceea este bine sa facem totul cu binecuvantare.

Este evident că avem nevoie de binecuvîntare de la duhovnic pentru a ne împărtăși, doar nu facem asta de capul nostru.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de DragosP

Nu ştiu să fie canon dar duhovnicul meu e împotriva acestei practici pe motiv că cel spovedit nu mai are când zice rugaciunile de dinaintea Sfintei Împărtăşanii.

Rugăciunile dinaintea Împărtășanii sînt toate rugăciunile care se fac la Utrenie și Liturghie, plus cele ce se fac acasă în particular.

Citeam la Nicolae Cabasila în Tîlcuirea dumnezeieștii Liturghii:

”Se cuvine deci ca, la primirea Sfintelor Taine, sa ne înfatisam pregatiti si
cu vrednicie. De aceea, trebuie sa existe si în slujba Sfintei Liturghii mijloace de
pregatire în acest scop:
sunt rugaciunile, cântarile si tot ce se savârseste sau se
rosteste într-însa, dupa rînduiala sfânta. Acestea ne sfintesc si ne fac în stare, pe
de o parte ca sa primim cu vrednicie sfintirea, iar pe de alta ca sa o putem pastra
si sa ramânem cu ea.
Ele ne sfintesc într-un îndoit chip.
In primul rând ne sfintesc prin însasi puterea pe care o au rugaciunile,
cântarile si citirile. Astfel, rugaciunile ne întorc gândul catre Dumnezeu,
mijlocindu-ne iertarea pacatelor; cântarile, de asemenea, îl fac sa Se
milostiveasca si sa Se îndure de noi, precum ne spune Psalmistul: „Inalta lui
Dumnezeu jertfa de lauda (cântare)... si te voi izbavi si Ma vei preamari”;

În sfârsit, citirile din Sfânta Scriptura, care ne învata atât bunatatea si iubirea de
oameni a lui Dumnezeu cât si dreptatea si judecata Lui, sadesc si aprind în
sufletele noastre nu numai iubirea ci si teama fata de El, facându-ne astfel mai
zelosi întru pazirea poruncilor Sale. Iar toate la un loc, îmbunatatesc sufletul si apropie de Dumnezeu atât pe preot cât si pe popor, facând si pe unul si pe
celalalt destoinici pentru primirea si pastrarea cinstitelor daruri care este
scopul Sfintei Liturghii.”

[AlinB]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Alin,

Mă tem că nu e opțională alegerea creștinului și chiar a duhovnicului pentru frecvența Împărtășirii. Canonul 9 apostolic nu lasă loc de interpretări:

”Toţi credincioşii care intră în biserică şi ascultă scripturile, dar nu rămân în continuare la slujbă şi la Sfânta Împărtăşanie, aceia trebuie să se excomunice ca făcând neorânduială în Biserică”.

Mai sînt și alte canoane care ating subiectul, dar acesta este apostolic, nu local. Fie că ne convine sau nu, așa au hotărît Apostolii.

Depinde cum interpretezi, tu pentru ca ai o chestie in cap interperetezi intr-un fel, altul zice ca pica greutatea pe a ramane la slujba, iar altul ca n-ai nici o problema daca nu mergi deloc sau mergi dar sa nu te prinda "scripturile" ca nu mai poti pleca.

De altfel, daca e sa mergem pe mana ta, daca cineva are oprire de la Impartasanie (nu neaparat interdictie ci nu are binecuvantare) trebuie sa fie excomunicat.

Ca sa nu mai vorbim ca in situatia de a fi botezati si a nu frecventa biserica se afla peste 90% din ortodocsi si nu sunt excomunicati.

Deci sa incercam sa nu atribuim ideile noastre personale unei autoritati mai inalte - e boala protestanta.