Asemanari esentiale intre ortodoxie si adventism

[ioanna]

În prealabil postat de AlinB

(...)

Pentru adventisti legea noua e in continuarea legii vechi, pentru noi legea veche se citeste prin prisma legii noi, adica nu o separam de Hristos, caci El este cel care confera legii vechi sensul ei adanc.

emblema lui este obsesia pentru acea parte din catehism si dupa cum vezi, orice explicatie ar primi oricum nu e lamurit cu nimic, scopul lui e sa faca "norma".

De ani de zile osutafaraunu ne spune acelasi lucru, trebuie sa-i intelegi, se straduiesc din rasputeri sa ne arate cat de pura e doctrina lor si cat de mult am fi deviat noi de la dreapta-credinta :) Nu exista adventist care sa nu se lege de "duminica" si de "icoane", e obsesia lor, nu a noastra. De icoane se leaga si martorii lui Iehova, dar ei mai au in plus obsesia pomenirii celor trecuti la cele vesnice, nu exista sa nu te abordeze fara sa nu-ti spuna despre inutilitatea parastasului si sa te convinga ca nu-i bine sa nu te rogi pentru cei adormiti.

[centesimusseptimus]

În prealabil postat de ioanna

De ani de zile osutafaraunu ne spune acelasi lucru, trebuie sa-i intelegi, se straduiesc din rasputeri sa ne arate cat de pura e doctrina lor

Ştiţi ce e straniu? Că niciodată nu m-am lăudat cu puritatea doctrinei adventiste, am căutat doar să mă justific că e biblică, când am fost atacat. În schimb, cât de sfântă, veche şi apostolică e dogma ortodoxă... potop! Nu există pagină pe acest subforum care să nu emane acest şuvoi laudativ...

[roboam]

În prealabil postat de ioanna

Pentru adventisti legea noua e in continuarea legii vechi, pentru noi legea veche se citeste prin prisma legii noi, adica nu o separam de Hristos, caci El este cel care confera legii vechi sensul ei adanc.

Si pentru ortodocsi si pentru adventisti, legea veche se imparte in doua categorii: legi care s-a implinit prin lucrarea Mantuitorului si legea care a ramas pentru vesnicie ("Legea Morala"- Decalogul - Cele Zece Porunci Dumnezeiesti).



"""""""""""""""""""20. Ce cuprinde legea Vechiului Testament?

Legea Vechiului Testament cuprinde porunci morale, ceremoniale si civile, date cu scopul de a intretine comuniunea dintre credincios si Dumnezeu si a pregati pe credinciosi pentru rascumpararea lor prin Hristos. Poruncile ceremoniale, cultul religios al poporului evreu, care doar preinchipuiau lucrarea mantuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos, fiind - cum spune Sfanta Scriptura - numai "umbra bunurilor viitoare" (Evr. 10, 1), au incetat odata cu venirea Mantuitorului.

Au ramas insa poruncile morale, care formeaza partea cea mai insemnata a legii Vechiului Testament.

Decalogul este cea dintai lege scrisa a Vechiului Testament si, totodata, cea mai inalta lege morala data pana la Domnul nostru Iisus Hristos. Ea ramane valabila pentru toate timpurile, fiindca cele 10 porunci sunt poruncile legii firesti, pe care Dumnezeu le aduce la cunostinta credinciosilor intr-un chip mai limpede si mai hotarat.

21. Cele 10 porunci stau la temelia vietii morale a crestinului?

Da. De aceea, pentru a sti cum sa-si intocmeasca viata potrivit vointei lui Dumnezeu, pentru a-si castiga mantuirea, crestinul trebuie sa cunoasca si sa pazeasca cele 10 porunci. """""""""""""" (Catehismul Ortodox - Cap. "Legea Morala") .



P.S. Acum ca am trecut la alt subiect, sa inteleg ca v-ati lamurit cu asemarea referitoare la "datoria de a pazi ziua a saptea ca zi de odihna inchinata Domnului" (asa cum spune Catehismul Ortodox)?

[ioanna]

În prealabil postat de roboam

P.S. Acum ca am trecut la alt subiect, sa inteleg ca v-ati lamurit cu asemarea referitoare la "datoria de a pazi ziua a saptea ca zi de odihna inchinata Domnului" (asa cum spune Catehismul Ortodox)?

Este a 5-a oara, daca nu ma insel, sau a 6-a cand repetati acest lucru, de parca noi nu l-am sti sau aplica (ca d-voastra considerati altceva, nu ma mai priveste, raspundem in fata Domnului, nu in fata adeptilor cultului adventist). Decalogul este la toti, nu doar la noi. Ramane sa va convingeti de asta, daca chiar ii suspectati pe ceilalti crestini ca ei considera ca au alte obligatii. Inca ceva, eu nu consider ca adventistii gresesc ca au ales ziua de sambata sa o tina ca zi a Domnului, d-voastra aveti o problema cu practica celorlalti crestini, insa dincolo de intelegerea d-voastra, fiti sigur ca noi avem convingerea ca respectam porunca, noi tinem ziua Domnului. (sau ma rog, ne straduim) o data pe saptamana, adica tot la a saptea zi. Alte discutii sunt de prisos.De fapt consider ca adventistii au gresit, insa nu pentru ca au ales sambata, ci pentru ca au facut-o in detrimentul comuniunii cu ceilalti, alegand sa serbeze separat de restul, cand ziua Domnului ar trebui sa fie un prilej de bucurie comuna pentru toti, iar asta s-a datorat, din punctul meu de vedere, “literei” ce ucide, nu “duhului” ce da viata, un amanunt neinsemnat (ziua din calendar) devenind pentru ei premisa a mantuirii.

[AlinB]

În prealabil postat de ioanna

fiti sigur ca noi avem convingerea ca respectam porunca, noi tinem ziua Domnului. (sau ma rog, ne straduim) o data pe saptamana, adica tot la a saptea zi.

As zice ca este o perspectiva gresita.
Obligativitatea tinerii sabath -ului este desfiintata clar in N.T.

Secole bune Biserica nu a avut nici o zi de odihna, atat datorita faptului ca nu exista nici o porunca in acest sens dar si datorita contextului social - se muncea in fiecare zi din saptamana.

Ziua de odihna a fost instituita abia de Constantin cel Mare dar vai ..ce neplacut pentru adventisti, aceasta n-a fost sabath -ul evreiesc.

Ei deformeaza sistematic acest aspect istoric, sustinand ca ar fi "schimbat sabath -ul", cand de fapt, adevarul este ca pana atunci Biserica nu avea nici o zi de odihna, chiar daca exista "o zi de inchinare".

Alte discutii sunt de prisos.De fapt consider ca adventistii au gresit, insa nu pentru ca au ales sambata, ci pentru ca au facut-o in detrimentul comuniunii cu ceilalti, alegand sa serbeze separat de restul, cand ziua Domnului ar trebui sa fie un prilej de bucurie comuna pentru toti, iar asta s-a datorat, din punctul meu de vedere, “literei” ce ucide, nu “duhului” ce da viata, un amanunt neinsemnat (ziua din calendar) devenind pentru ei premisa a mantuirii.

Evident, nu cunosti adventistii si ma tem ca exista si o slaba intelegerea si asupra relatiilor dintre diversele secte neoprotestante.

Nu exista nici o comuniune nici macar la nivel general intre neoprotestanti prin modul in care se raporteaza la ziua de duminica - fiecare secta neoprotestanta se defineste prin superioritatea fata de ceilalti, neoprotestanti sau ba, adventisti ducand arta diferentierii si a blamarii celorlati in mod intentionat si sistematic la un nivel mult superior.

Practic modul lor de auto-promovare este centrat pe lovirea in ceilalti cu sabath -ul, si desi neaga binenteles acest aspect, oricine ia contact cu ei poate confirma asta.

In ceea ce priveste alti (neo)protestanti nici n-ar putea sa justifice biblic tinerea unei zile de duminica ca zi de odihna in felul sabath -ului, teologic recunoscand si ei desfiintarea sabath -ului prin N.T., "tinerea" oarecum a duminicii este o traditie pastrata de la catolicii din care s-au rupt (una din putinele care nu le-au desfiintat).

[ioanna]

În prealabil postat de AlinB

As zice ca este o perspectiva gresita.
Obligativitatea tinerii sabath -ului este desfiintata clar in N.T.

Secole bune Biserica nu a avut nici o zi de odihna, atat datorita faptului ca nu exista nici o porunca in acest sens dar si datorita contextului social - se muncea in fiecare zi din saptamana. Ziua de odihna a fost instituita abia de Constantin cel Mare dar vai ..ce neplacut pentru adventisti, aceasta n-a fost sabath -ul evreiesc.

Constantin cel Mare nu a impus ziua Domnului, el doar a consfintit o practica veche de trei sute de ani, deoarece crestinii o tineau, fiind insa opriti de pagani sa o serbeze in public. Odata cu Constantin, serviciul divin de obste s-a putut tine si in public. Sfantul Ignatie Teoforul (35 -107 d.Hr) unul dintre Parintii Apostolici “Iată pentru ce noi care am fost crescuţi după legea veche, cu toate acestea am ajuns la o vie nădejde, nemai ţinând sâmbăta, ci Duminica, în care a început viaţa noastră prin Iisus”. Porunca a patra nu se regaseste in Noul Testament, insa ea devine o lege nescrisa, pe care o respectam in virtutea legii noi, ce implica principiul libertatii si al iubirii. Sabatul veterotestamentar e "umbra bunurilor viitoare" (Evrei 10:1), astfel, din dragoste fata de Dumnezeu cinstim Ziua Domnului, “cu bucurie noi sărbătorim prima zi în care a Iisus a înviat din morţi” (Sfantul Barnaba). Ziua de inchinare publica e si zi de odihna, caci adevarata odihna e cea in Hristos. Se cuvine ca omul sa se opreasca intr-o anumita zi de la munca sa obisnuita, sa mearga la biserica, sa se inchine Lui Dumnezeu si sa-si hraneasca sufletul cu invataturile cele sfinte,adica sa pastreze(sa aiba) ziua odihnei ca sa o sfinteasca. Sabatul ceremonial a fost desfintat, nu tinem randuielile evreiesti, avem o randuiala noua, nascuta din aceeasi porunca dumnezeiasca.

[iuliu46]

În prealabil postat de ioanna

Constantin cel Mare nu a impus ziua Domnului, el doar a consfintit o practica veche de trei sute de ani, deoarece crestinii o tineau, fiind insa opriti de pagani sa o serbeze in public. Odata cu Constantin, serviciul divin de obste s-a putut tine si in public. Sfantul Ignatie Teoforul (35 -107 d.Hr) unul dintre Parintii Apostolici “Iată pentru ce noi care am fost crescuţi după legea veche, cu toate acestea am ajuns la o vie nădejde, nemai ţinând sâmbăta, ci Duminica, în care a început viaţa noastră prin Iisus”. Porunca a patra nu se regaseste in Noul Testament, insa ea devine o lege nescrisa, pe care o respectam in virtutea legii noi, ce implica principiul libertatii si al iubirii. Sabatul veterotestamentar e "umbra bunurilor viitoare" (Evrei 10:1), astfel, din dragoste fata de Dumnezeu cinstim Ziua Domnului, “cu bucurie noi sărbătorim prima zi în care a Iisus a înviat din morţi” (Sfantul Barnaba). Ziua de inchinare publica e si zi de odihna, caci adevarata odihna e cea in Hristos. Se cuvine ca omul sa se opreasca intr-o anumita zi de la munca sa obisnuita, sa mearga la biserica, sa se inchine Lui Dumnezeu si sa-si hraneasca sufletul cu invataturile cele sfinte,adica sa pastreze(sa aiba) ziua odihnei ca sa o sfinteasca. Sabatul ceremonial a fost desfintat, nu tinem randuielile evreiesti, avem o randuiala noua, nascuta din aceeasi porunca dumnezeiasca.

Dar nu a spus ca a impus ziua Domnului ci doar a instituit repaosul dominical .

[ioanna]

În prealabil postat de iuliu46

Dar nu a spus ca a impus ziua Domnului ci doar a instituit repaosul dominical .

cat adevar
"N-am văzut ceva mai urât pe lume decât un oraş mare în zilele de repaus dominical! Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn... Ce somn!... Peste tot închis!... Să vrei să te spânzuri, n-ai de unde să-ţi cumperi un ştreang... Lipsa asta de activitate, de viaţă, de mişcare comercială mă apasă pe umeri, mă trage şi pe mine la somn; şi nu pot dormi măcar - parcă sunt în stare de insomnie... şi când mai văd şi toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învârtindu-şi roatele cu cauciuc în neştire, îmi vin fel de fel de idei... primejdioase... De un ceas umblu să dau de un prietin... parcă toţi au intrat în pământ!"

[centesimusseptimus]

În prealabil postat de iuliu46

Dar nu a spus ca a impus ziua Domnului ci doar a instituit repaosul dominical .

Corect. Doar că nu se numea repaos dominical (care tot "a Domnului" înseamnă), ci repaus în cinstea zeului Soare ["venerabili die Solis"].

[zabulon]

În prealabil postat de ioanna

sa-si hraneasca sufletul cu invataturile cele sfinte,adica sa pastreze(sa aiba) ziua odihnei ca sa o sfinteasca.

Care este singura zi a saptamanii sfintita de Dumnezeu? Ziua a saptea. Poate omul sa sfinteasca o alta zi, ca o contrafacere a ceea ce a sfintit Dumnezeu?

Exista doua mari asemanari intre ortodoxie si adventism, referitoare la pazirea zilei de odihna inchinata Domnului:
1. "Datoria de a pazi ziua a saptea ca zi de odihna inchinata Domnului" (cine va lua foc - sa vina pompierii) este o invatatura care se gaseste atat in Catehismul Ortodox cat si in doctrina adventista;
2. Ziua a saptea este sambata iar duminica este ziua intaia, atat la ortodocsi cat si la adventisti.

Paradoxal, intre ortodoxie si adventism exista o diferenta care ar trebui eliminata. Pentru asta trebuie sa ne hotaram ce pazim: ziua sfintita si binecuvantata de Dumnezeu sau alta zi?

P.S. Argumnetul cu "tot a saptea zi" este bun si pentru musulmani. Si ei pazesc "tot a saptea zi" (vinerea).