Mitul vitaminei B12 (cobalamina)

[sophia]

In lume se scrie cu totul altceva. In media se discuta mult aceste probleme de alimentatie.
Si iata cateva indicatii:
1. Exista anumite legume care trebuie consumate numai dupa procesare. Contin substante otravitoare, care prin procesare dispar si legumele devin bune de mancat: fasole, cartofi, linte, sfecla rosie, vinete etc.
Soia face parte din familia fasolei si trebuie si ea fiarta.

Deasemenea este recomandat sa se curete cartofii mai intai. Coaja lor nu are vitamine, in schimb contine microbi, bacterii, instecticide etc. Nu mai spun de insectele care circula pe ei.
Deci cartofii se proceseaza si anume, fara coaja.

"Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu.[4]
Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejează planta, se găsesc în special în frunze, germeni, vlăstari și fructe.[5] Expunerea la lumină, deteriorarea fizică și îmbătrânirea cresc conținutul de glicoalcaloizi din tuberculi,[6] concentrațiile lor puternice aflându-se imediat sub piele. Gătitul la temperaturi de peste 170 °C distruge parțial aceste substanțe. Glicoalcaloizii pot produce dureri de cap, diaree, crampe iar în cazuri severe coma sau decesul, ceea ce se întâmplă însă foarte rar. Expunerea la lumină produce înverzire prin sinteză de clorofilă, aceasta indicând cazurile în care tuberculii devin mai toxici; totuși acest indicator nu este sigur, deoarece înverzirea și acumularea de glicoalcaloizi se pot petrece una fără cealaltă."

"Toxicity

Potatoes contain toxic compounds known as glycoalkaloids, of which the most prevalent are solanine and chaconine. Solanine is also found in other plants in the family Solanaceae, which includes such plants as the deadly nightshade (Atropa belladonna), henbane (Hyoscyamus niger) and tobacco (Nicotiana) as well as the potato, eggplant, and tomato. This toxin affects the nervous system, causing weakness and confusion.
These compounds, which protect the plant from its predators, are, in general, concentrated in its leaves, stems, sprouts, and fruits.[47] Exposure to light, physical damage, and age increase glycoalkaloid content within the tuber;[48] the highest concentrations occur just underneath the skin. Cooking at high temperatures (over 170 °C or 340 °F) partly destroys these. The concentration of glycoalkaloid in wild potatoes suffices to produce toxic effects in humans. Glycoalkaloids may cause headaches, diarrhea, cramps, and in severe cases coma and death; however, poisoning from potatoes occurs very rarely. Light exposure causes greening from chlorophyll synthesis, thus giving a visual clue as to areas of the tuber that may have become more toxic; however, this does not provide a definitive guide, as greening and glycoalkaloid accumulation can occur independently of each other. Some varieties of potato contain greater glycoalkaloid concentrations than others; breeders developing new varieties test for this, and sometimes have to discard an otherwise promising cultivar.


The toxic fruits produced by mature potato plants
Breeders try to keep solanine levels below 200 mg/kg (200 ppmw). However, when these commercial varieties turn green, even they can approach concentrations of solanine of 1000 mg/kg (1000 ppmw). In normal potatoes, analysis has shown solanine levels may be as little as 3.5% of the breeders' maximum, with 7–187 mg/kg being found.[49] While a normal potato has 12–20 mg/kg of glycoalkaloid content, a green tuber contains 250–280 mg/kg, and green skin 1500–2200 mg/kg.[50]
The U.S. National Toxicology Program suggests that the average American consume at most 12.5 mg/day of solanine from potatoes (the toxic dose is actually several times this, depending on body weight). Douglas L. Holt, the State Extension Specialist for Food Safety at the University of Missouri, notes that no reported cases of potato-source solanine poisoning have occurred in the U.S. in the last 50 years, and most cases involved eating green potatoes or drinking potato-leaf tea."

Am citit si eu diverse ciudatenii din tara cu suc crud de cartofi in scop terapeutic. Daca la alte legume nu am probleme, la cartofi am mari dubii.

2. Pe studii nu prea poti sa te bazezi, pentru ca se tot contrazic. Azi vin unii si spun ca asa e bine, maine vin altii si spun ca nu e bine asa, ca trebuie altfel.
Nimic nu ramane in picioare, absolut nimic.

3. Alimentatia asta spartana - nu stiu daca este chiar sanatoasa. Fiecare cum poate si cat poate. Oamenii au invatat treptat si au trecut de la carne cruda si radacini la alte produse. Si pe atunci traiau foarte putin, iar acum traiesc frecvent peste 100 ani.
Eu am auzit de cazuri de toate felurile. Fiecare cu ideile lui.
Am citit un caz special al unei femei tinere care atat s-a zbatut sa traiasca si sa se alimenteze sanatos. Chiar perfect. Si totusi...a murit tanara. Fara o boala anume.
Scria acolo ca nici perfectiunea asta nu este buna.

4. Nu stiu cat este de vina alimentatia pentru viata noastra si boli. Eu cred ca trebuie sa fim moderati, ca in toate cele.
Si s-a dovedit ca genele au un cuvant mare de spus. Poti sa faci orice, daca genele si organismul nu te ajuta, degeaba.
Exista oameni care au fumat tigara de la tigara si au trait peste 100 ani si altii care dimpotriva, nefumatori au murit de cancer la plaman. Culmea!

Sigur, trebuie sa traim si sa mancam sanatos.
Asta inseamna : fara tutun, alcool, droguri. Moderatie in toate, mancat putin, divers, din toate cate putin. Multe legume, fructe si produse lactate, oua, peste. Carne si paine in cantitati moderate, uleiuri vegetale.
Fiecare produs contine elemente sanatoase, necesare omului.

Vitaminele si mineralele au si ele anumite limite. Nici nu ia organismul atat cat vrem sa-i dam, nu poate procesa.

Conteaza mult si sanatatea psihica: stresul, influentele din afara (mai ales zgomotul), conflicte cu oamenii.
Conteaza mult, chiar foarte mult somnul. Si aici avem destule lipsuri din cauza programului de viata si de munca.

Degeaba ne concentram pe alimente crude si in rest ne batem joc de noi.
Sa nu ne facem viata un calvar! Una avem si e bine sa o traim asa cum trebuie.
Sa ne facem o viata frumoasa si mai ales echilibrata, sa ne si bucuram. Asta ne lipseste mult zic eu, si din ce in ce mai mult: iubire, calm, voie buna, aer curat, muzica, dans, cultura, bucurii (evenimente placute). De aceea ajungem la depresii si burn-out.

Si trebuie tinut cont de organism. Trebuie mai intai mers la medic si facut "inventarul". Nu ne apucam de diete asa dupa capul nostru si pe urma ajungem in spital, sau mai rau.

Exista chiar si boli congenitale care se manifesta prin carente si care trebuie sa respecte un anume regim: diabet I, talasemie (si alte anemii congenitale), spasmofilii, avitaminoze etc.

Si stiati ca multe pierderi de minerale si vitamine se datoreaza stresului? Sau a unei proaste absorbtii in organism? In perioade de stres psihic pierdem mai ales calciu si magneziu. Deci degeaba ne alimentam daca le eliminam pe alta cale.

Si ba da! (pentru cine zicea ca nu este asa) - organismul cere ce are nevoie la un moment dat.

Glucide si sare - si ele au un rol in organism si sunt indispensabile. Moderat. Totul moderat. Si apa e necesara tot in mod moderat.

5. Postul religios si alimentatia religioasa (nici nu stiu cum s-o numesc) - nu stiu. Am ajuns sa reducem credinta la numai la acestea. In rest...ne doare in basca (expersia nu-mi apartine, mi s-a parut insa foarte potrivita).
Daca lovim pe cei din jur si ii judecam, daca suntem rai, daca nu ajutam, etc.

Iisus Hristos n-a venit sa ne aduca o noua alimentatie, ci sa ne spuna cum sa ne purtam unii cu altii.

Daca stam doar sa ne scobim la ce sa mai renuntam si ce ierburi si radacini sa mai consumam, nefierte, si sa cadem din picioare...mai bine renuntam.

Vrem munca peste masura si trait din aer...cam greu. Si camila si tot ii mai trebuie hrana si apa.

Altii se omoara cu sporturi extreme - chiar la propriu. Se sinucid.
Nu avem voie sa ne batem joc de corpul nostru, de viata noastra, data de Dumnezeu.

In final : traiti fiecare cum doriti, dar nu mai dati lectii altora, mai ales copiilor, ca sa-i mai si aveti pe constiinta pana la urma.

În prealabil postat de sophia

Deasemenea este recomandat sa se curete cartofii mai intai. Coaja lor nu are vitamine, in schimb contine microbi, bacterii, instecticide etc. Nu mai spun de insectele care circula pe ei.
Deci cartofii se proceseaza si anume, fara coaja.

Cartofii se recomanda a fi consumati copti în coaja.

Sa vedem de ce copti?

Coaja tuberculului de cartofi, mai ales in jurul ochiurilor (mici muguri de vegetatie) precum si periferia cartofului inmugurit, contine solanina cu actiune toxica, daca este ingerata in cantitati mari. Cantitati mici de solanina se gasesc in intreg tuberculul, insa aceste doze infime nu sunt toxice, daca nu se consuma cantitati foarte mari de cartofi. In interiorul tuberculului exista deasemeni, rezerve de solatrioza din care se va forma solanina ce va migra ulterior spre coaja. Aceasta triglucida, desii este lipsita de toxicitate, poate da in unele organisme reactii de intoleranta.
Pentru a reduce cat mai mult impactul negativ a solaninei asupra organismului, este indicat ca tuberculul sa fie copt in coaja (solanina se distruge termic in mare masura, fara sa treaca in solutii -apa, ulei), urmand apoi decojirea. Prin aceasta metoda se pastreaza intacte cele mai multe principii active (minerale, vitamine) benefice din cartof neutralizandu-se elementele toxice. Este bine, daca se gateste prin fierbere, cartoful sa fie preparat tot in coaja. Cartofii prajiti contin cea mai multa solanina, iar pe langa aceasta, se formeaza acrilamida, compus toxic si cancerigen. Nu se vor utiliza niciodata, nici macar pentru furajarea animalelor, cartofii incoltiti.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de ovidiu b.

Cantitati mici de solanina se gasesc in intreg tuberculul, insa aceste doze infime nu sunt toxice, daca nu se consuma cantitati foarte mari de cartofi.

Cartoful e undeva în coada clasamentului dpdv al nutrienţilor oferiţi. Dacă nu-l consumăm deloc, mare lucru nu pierdem.

Mai nasol e că oamenii îl consumă des şi în cantităţi mari, ceea ce - vorba ta - poate să dăuneze după o vreme.

În prealabil postat de ovidiu b.

Pentru a reduce cat mai mult impactul negativ a solaninei asupra organismului, este indicat ca tuberculul sa fie copt in coaja (solanina se distruge termic in mare masura, fara sa treaca in solutii -apa, ulei), urmand apoi decojirea. Prin aceasta metoda se pastreaza intacte cele mai multe principii active (minerale, vitamine) benefice din cartof neutralizandu-se elementele toxice.

Rezistă vitaminele intacte după coacerea în cuptor? Aş vrea eu, dar mă îndoiesc.

Şi spune-mi, reuşeşti să dai jos smoala sau arsura care apare inevitabil în special la contactul cu metalul şi pe toată suprafaţa cartofului dacă-l ţii destul de mult la copt? Nu cred, mai ales că e gustoasă...

[maria32]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Cartoful e undeva în coada clasamentului dpdv al nutrienţilor oferiţi. Dacă nu-l consumăm deloc, mare lucru nu pierdem.

Amidonul continut in cartofi este un carbohidrat complex a carui digerare elibereaza lent glucide (19 glucide la 100 g) care nu vor duce la o crestere abrupta a glicemiei. Cartoful este o sursa de energie si favorizeaza prelungirea senzatiei de satietate.
Vitamina B. In special B1, care joaca un rol important in transmisia nervoasa si participa la transformarea glucidelor in energie. Pe langa vitamina B1, cartoful contine si vitaminele B2, B3 si B6.

Vitamina C. Este o vitamina esentiala pentru organism, mai ales iarna cand starea de oboseala este mai intens resimtita.

Fier. Cartoful aduce 0,80 mg/100 g din acest mineral extrem de benefic pentru persoanele anemice.

Potasiu. Un singur cartof poate oferi 21% din necesarul zilnic de potasiu al organismului. Datorita continutului de potasiu, cartoful are proprietati diuretice.

Magneziu. Un mineral care actioneaza eficient impotriva stresului si a oboselii.
Cel mai sanatos este sa-i fierbi in coaja la abur sau in apa, timp de 20-25 de minute. Astfel, nutrientii si valoarea energetica (85 kcal/100 g) se vor pastra intacte.

[maria32]

vegetarienii pot obtine vitamine B12 prin consum de alge nu au nevoie sa manance carne pentru aceasta.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de maria32

vegetarienii pot obtine vitamine B12 prin consum de alge nu au nevoie sa manance carne pentru aceasta.

Nu ştiu de celelalte alge, dar spirulina este recordmen la B12.

Academicianul Ion Baciu de la Cluj a scris o carte numită Fiziologie. Acolo el spune că la fiecare 100 de grame de pîine integrală obţinem 1 microgram de vitamina B12. Zilnic, necesarul omului este de 2-3 micrograme de B12, deci cu cîteva felii de pîine integrală am rezolvat problema pe o zi.

Ştim de prin Paterice că mulţi asceţi au trăit o viaţă îndelungată mîncînd doar pîine şi bînd apă. Ei nu au cedat fizic ţinînd acest regim, ceea ce confirmă că grîul este un aliment complet cu care putem trăi mult şi bine fără a avea nevoie de altceva.

Singura problemă este că vitaminele săracele nu prea fac faţă tratamentului termic (alt academician specialist în fitoterapie susţine asta, dar nu i-am reţinut numele), aşa încît acea pîine despre care vorbesc ar trebui să fie... crudă. Aşa mîncau acei asceţi de odinioară, aşa fac şi eu pîinea acum: usuc aluatul în cuptor la foc mic şi cu uşa deschisă sau pe calorifer sau la soare. Mai este varianta uscătorului de fructe care se poate cumpăra. Evident că în pîine combin mai multe tipuri de cereale şi nu numai.

[maria32]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Nu ştiu de celelalte alge, dar spirulina este recordmen la B12.

corect.
multumim si pentru celelalte informatii.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de maria32

Amidonul continut in cartofi este un carbohidrat complex a carui digerare elibereaza lent glucide (19 glucide la 100 g) care nu vor duce la o crestere abrupta a glicemiei. Cartoful este o sursa de energie si favorizeaza prelungirea senzatiei de satietate.
Vitamina B. In special B1, care joaca un rol important in transmisia nervoasa si participa la transformarea glucidelor in energie. Pe langa vitamina B1, cartoful contine si vitaminele B2, B3 si B6.

Vitamina C. Este o vitamina esentiala pentru organism, mai ales iarna cand starea de oboseala este mai intens resimtita.

Fier. Cartoful aduce 0,80 mg/100 g din acest mineral extrem de benefic pentru persoanele anemice.

Potasiu. Un singur cartof poate oferi 21% din necesarul zilnic de potasiu al organismului. Datorita continutului de potasiu, cartoful are proprietati diuretice.

Magneziu. Un mineral care actioneaza eficient impotriva stresului si a oboselii.
Cel mai sanatos este sa-i fierbi in coaja la abur sau in apa, timp de 20-25 de minute. Astfel, nutrientii si valoarea energetica (85 kcal/100 g) se vor pastra intacte.

Maria,

Şi eu consum cartofi, dar nu ca aliment de bază. Incontestabil aduce şi cartoful aportul lui de nutrimente, însă nu are atîtea calităţi cîte au alte legume.

Ideea e că românii în general consumă cartofi extrem de des, în detrimentul altor bucate pe care nu le mănîncă mai niciodată, cum ar fi de exemplu soia sau năutul sau lintea sau sfecla sau spanacul şamd. Rotaţia pireu - cartofi fierţi sau aburiţi sau la cuptor - cartofi prăjiţi - cartofi copţi NU înseamnă diversitate. :)

[maria32]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Maria,

Şi eu consum cartofi, dar nu ca aliment de bază. Incontestabil aduce şi cartoful aportul lui de nutrimente, însă nu are atîtea calităţi cîte au alte legume.

Ideea e că românii în general consumă cartofi extrem de des, în detrimentul altor bucate pe care nu le mănîncă mai niciodată, cum ar fi de exemplu soia sau năutul sau lintea sau sfecla sau spanacul şamd. Rotaţia pireu - cartofi fierţi sau aburiţi sau la cuptor - cartofi prăjiţi - cartofi copţi NU înseamnă diversitate. :)

Nici nu am spus ca trebuie consumati preponderent si mai ales nu in detrimentul alimentelor mentionate de tine care sunt foarte sanatoase. Am spus doar ca nu sunt chiar atat de lipsiti de nutrienti asa cum spunea cineva mai inainte.

[Florin-Ionut]

Opinia generală după zeci de linkuri găsite pe Internet este că B12 se găseşte doar în unele alimente de origine animală. Spre exemplu, aici aveţi o listă aparent exhaustivă:

http://www.healthaliciousness.com/ar...itamin-B12.php


Iată totuşi un articol destul de detaliat, cu o bibliografie bogată, despre prezenţa vitaminei B12 în spirulină (folosiţi Google Translator la nevoie):

http://www.natesis.com/spiruline-et-...s,fr,8,121.cfm

Este interesant de aflat de mai sus ce forme ale cobalaminei se găsesc în spirulină, cum s-au făcut testele şi dacă omul le poate folosi pentru aportul atît de necesar sănătăţii.


Pînă la proba contrarie, eu unul nu pot crede că B12 nu se găseşte decît în carne, lactate şi ouă. Dacă animalele sînt capabile să extragă această vitamină din plante, de ce omul nu ar face asta? Dacă plantele nu conţin acea bacterie generatoare de B12, atunci animalele de unde au luat-o pînă să se inventeze suplimentarea sau fortifierea furajelor lor cu această vitamină?

Şi la urma urmei, dacă Dumnezeu îi recomandă omului stilul de viaţă total vegetarian, oare I-a scăpat Lui din vedere că omul va avea carenţe de B12 în urma consumului exclusiv de vegetale?

Mi se par întrebări de bun simţ care aşteaptă răspunsuri. Pînă atunci, deşi teoria spune că omnivorii ar trebui să nu aibă probleme, practica arată că şi ei au carenţe de B12 la modul statistic îngrijorător. Cum este posibil? Poate că din cauza frigerii sau prăjirii cărnii sau ouălor în locul fierberii sau din cauză că nici sărmanele animale de fermă dopate cu suplimente sintetice nu le procesează corect pentru a furniza omului necesarul de cobalamină activă, folosibilă.

De aceea recomand şi eu la rîndu-mi să faceţi di cînd în cînd teste, indiferent dacă sînteţi vegetarieni sau nu. Şi, dacă aveţi carenţe, încercaţi să evitaţi produsele sintetice de la farmacie care poartă eticheta de suplimente de B12 şi să căutaţi surse naturale pe care să le consumaţi, dacă e posibil, cît mai netratate termic.


Rămîne de văzut dacă într-adevăr soia, drojdia, cerealele integrale, murăturile şi alte alimente obişnuite pentru noi conţin sau nu această vitamină.