Cine a zis... (recunoasteti citatul)?

În prealabil postat de delia31

Sfantul Ioan Damaschinul spune imediat mai departe: ,, caci e cu neputinta sa ramana nemuritor cel care se impartaseste cu mancarea sensibila” (Sf. Ioan Damaschinul, Dogmatica, Cartea II, cap. 11).

Contextul in care vorbeste sfantul se refera la modul paradisiac de hranire propus de Dumnezeu omului - ,,din tot pomul din Rai sa mananci…sa culegi din toate fapturile un singur fruct- PE MINE- comuniunea cu Mine fa-o sensul existentei tale”, sau altfel spus, cauta in fiecare faptura ratiunea pentru care le-am facut pentru tine.

Din nefericire, Adam a preferat tocmai mancarea acelor roade care cad sub simturi, nefiind inca exersat in ,,gestionarea poftei”, si de aici incolo inevitabil, s-a mutat accentul pe comuniunea cu cele ce se vad, cu cele ce se simt cu mirosul, cu cele ce se aud, se pipaie, se gusta… - care l-au acaparat si il tot acapareaza pe om - tot mai mult in defavoarea comuniunii cu Cel ce nu poate fi sesizat prin simturi.

,,In chipul acesta” adica hranindu-se cu harul cel nevazut si de negrait, minunandu-se de creatie si iubindu-L pe Dumnezeu pt. toate minunatiile facute special pt. el, fara sa se lase acaparat de ele prin pofte, omul putea avea viata neintrerupta de moarte. Dar n-a fost asa.

A trebuit sa restabileasca Hristos modul in care sa se hraneasca omul cu Dumnezeu ca sa nu mai moara: pe dealul Golgota a fost plantat Pomul Vietii, ce creste in forma de cruce, si al carui unic fruct e Insusi Trupul de om al lui Dumnezeu dat spre mancare lumii.

Mulţumesc, Delia, pentru frumosul comentariu. Se dezvăluie aici sensul ascezei, al postului, care nu este doar o renunţare la mâncăruri, ci e un alt fel de a ne hrăni; dumnezeieşte.

[Fani71]

În prealabil postat de N.Priceputu

Mulţumesc, Delia, pentru frumosul comentariu. Se dezvăluie aici sensul ascezei, al postului, care nu este doar o renunţare la mâncăruri, ci e un alt fel de a ne hrăni; dumnezeieşte.

Da, dar din cate stiu eu, interpretarea parintilor este usor alta: greseala protoparintilor sau mai degraba efectul caderii (care incepe cu iesirea din vointa lui Dumnezeu si cu dorinta de autonomie, 'sa fie dumnezei') a fost nu ca au acceptat hrana sensibila (materiala), ci ca au tratat hrana numai sub aspectul material, ca au despartit sensibilul de comuniunea cu Dumnezeu.
Au considerat ca se pot 'hrani' pe deplin cu altceva decat cu Dumnezeu insusi.

Inainte, toata hrana era si sensibila, dar era traita euharistic. Deci sensibilul nu era separat de spiritual. Sensibilul trebiia, prin functia regala a omului fata de faptura, sa fie inaltat si el spre Dumnezeu.

Voi da si un citat de ghicit in acest sens, ca sa ramanem la subiect ;-)

[tabitha]

Mai vin eu cu un citat, pana una, alta. :)

Cine a zis : "Dobandeste pacea lui Dumnezeu in tine si mii de oameni se vor mantui langa tine" ?

Sfântul Serafim de Sarov?

[tabitha]

În prealabil postat de N.Priceputu

Sfântul Serafim de Sarov?

Da, el este !

În prealabil postat de mirela.t

Mai vin eu cu un citat, pana una, alta. :)

Cine a zis : "Dobandeste pacea lui Dumnezeu in tine si mii de oameni se vor mantui langa tine" ?

In alta traducere am gasit "Castiga pe Duhul Sfant si..."
Intelesul imi pare acelasi, laudat fie Domnul intre sfintii Lui!

[delia31]

Nu as vrea deloc sa deturnez topicul, si imi cer scuze, vreau doar sa amintesc ca in discutii de acest gen se cuvine sa fim cu luare aminte la putinele detalii pe care le detinem, la nuante, la exprimare, intrucat nici sfintii talcuitori ai temei starii paradisiace nu au abordat-o decat apofatic, fara pretentia ca pot epuiza taina.

Pe de-o parte, e firesc ca tot ce exista in paradis ca hrana sa fie simultan atat hrana sensibila (materiala), cat si duhovniceasca, de vreme ce omul insusi fusese creat ca singura faptura materiala si spirituala simultan, insa pe de alta parte, nu trebuie uitat ca trupul adamic paradisiac nu e identic cu trupul adamic post-paradisiac, ci a suferit o modificare esentiala imediat dupa cadere, odata cu primirea vesmantului grosier al corporalitatii instinctuale.

Asa incat, preliminar oricarei discutii despre hrana sensibila si hrana inteligibila in starea edenica si post-edenica, si pt. a nu ne hazarda in speculatii, nu trebuie trecute cu vederea cateva aspecte care nu ne-au fost revelate.

Aici ma refer la consistenta materiala a hranei sensibile, intrucat e limpede ca inainte de cadere, neexsistand nici stricaciune, nici degradare, „digestia edenica” nu avea cum sa fie la fel cu ceea ce stim astazi ca este „digestia post-edenica”. Nici la om, nici la animalele din Eden.

De aceea, afirmatiile referitoare la hrana sensibila (materiala) paradisiaca, nasc inevitabil intrebari legate de compozitia acelei materii dar si de modul in care Adam si Eva metabolizau acea hrana materiala, in conditiile de nestricaciune din Rai. Si nu doar Adam si Eva, ci si animalele.

În prealabil postat de Fani71

Inainte, toata hrana era si sensibila, dar era traita euharistic. Deci sensibilul nu era separat de spiritual. Sensibilul trebiia, prin functia regala a omului fata de faptura, sa fie inaltat si el spre Dumnezeu.

Prin urmare, ce inseamna expresia ,,hrana sensibila, materiala”, inainte de cadere? Ce consistenta avea materia hranei sensibile in starea aceea de inceput cand totusi omul se impartasea de har dar inca nu dobandise puterea de a transfigura materia, asa cum urma sa ne arate al doilea Adam la plinirea vremii intruparii si invierii? Iar daca se considera ca materia de dinainte de cadere e identica cu materia de dupa cadere, atunci in ce fel digerau Adam si Eva acea hrana sensibila?
Evident, intrebari redundante, irelevante pt. mantuire.



Mirela, cu atatea indicii nu era greu de dibuit despre ce sfant e vorba :).
Inca o data scuze de offtopic.

[tabitha]

În prealabil postat de delia31

Mirela, cu atatea indicii nu era greu de dibuit despre ce sfant e vorba :).
Inca o data scuze de offtopic.

Eu îl ghicisem după primul, dar am așteptat să văd dacă se înscrie altcineva la cuvânt.

Ideea era că ai exagerat cu indiciile, don't you think ? și nici nu ai avut răbdare măcar până a doua zi să vezi ce și cum... iar topicul e bine mersi, noi îl blocăm, noi îl deblocăm când e cazul. :)

Sper să nu te superi ptr observații. Te pup, un week-end plăcut să ai !

Prin urmare, e rândul meu:

„Iată, Cerul este în tine dacă tu eşti curat, şi în tine vei vedea pe îngeri cu lumina lor şi pe Stăpânul lor împreună cu ei şi în ei.”

parintele Arsenie Boca :)...ar trebui sa citesc si eu o carte de a dansului macar ca sa elimin orice urma de sminteala din urma dezbaterilor recente.

Dau un citat care mi-a placut de curand...nu e usor de recunoscut dupa stil dar Big Brother poate afla foarte usor cui apartine :

„Inselarea noastra consta in aceea ca asteptam ca cei din jurul nostru, care sunt si ei fapturi neputincioase si cazute, sa satisfaca nevoia noastra innascuta de iubire, nevoie pe care numai Dumnezeu poate sa o implineasca cu adevarat. Este inselare sa asteptam de la oameni ceea ce numai Dumnezeu poate sa ne dea. El este Cel ce a sadit inlauntrul nostru setea de iubire si numai El poate sa o potoleasca. Prin iubire Il vom cunoaste si prin iubire ne vom asemana Lui.”