Discernamantul duhovnicesc

[Mihailc]

În prealabil postat de ovidiu b.

Alin, am precizat că nu susţin cu tărie ideea aducerii Filocaliei în ţară de Părintele Arsenie Boca şi că am să mai "sap" în această privinţă.

Ovidiu, în anii '30 părintele Stăniloae deţinea deja fotocopiile ediţiei greceşti din 1893 tipărită în două volume exact după ediţia princeps din 1782. Deci părintele Arsenie Boca nu avea ce să aducă de la Athos, în afară de eventuale manuscrise ale traducerii paisiene.
Să ne înţelegem: Filocalia tradusă de părintele Stăniloae este cea a lui Nicodim Aghioritul şi Macarie al Corintului, cu note şi aprofundări hermeneutice personale pe marginea textului deja antologat de cei doi sfinţi de origine greacă din secolul XVIII.

Adevărul va dănui, idiferent de câte fantezii sunt sau vor exista. Nu crezi?

Şi eroarea dăinuie, iaca adventiştii sărbătoresc azi-mâine două secole de halucinaţie pe martinela creştinismului.

Ceva concret legat de "fanteziile" astea?

Pe lista ta de "etaloane" ale BO figurează şi Dumitru Constantin Dulcan, unul dintre pionierii ideologiei new-age în România, şi mentor al minisectelor româneşti generate de adaptarea locală a sincretismului amintit mai sus . Una dintre acestea (sau poate şi altele), îl consideră pe Arsenie Boca reîncarnarea lui Zalmoxis, inventând o genealogie a părintelui pur geto-dacă, concomitent cu elaborarea şi răspândirea unei profeţii în conţinutul căreia pAB (prescurtarea nu e neapărat peiorativă) este plasat într-o succesiune de iniţiaţi din care fac parte toţi fondatorii de religii cu impact mondial. Şi cum new-age -ul românesc crede cu tărie că România o să ajungă buricul spiritual al pământului, l-au găsit pe pAB pe post motor al acestei metamorfoze. Mai sunt şi altele, dar deja pic de somn.

Editat.....

În prealabil postat de Mihailc

Ovidiu, în anii '30 părintele Stăniloae deţinea deja fotocopiile ediţiei greceşti din 1893 tipărită în două volume exact după ediţia princeps din 1782. Deci părintele Arsenie Boca nu avea ce să aducă de la Athos, în afară de eventuale manuscrise ale traducerii paisiene.

Bine, am înţeles, dar totuşi circulă şi ideea pe care eu am susţinut-o iniţial. De asta spun că vreau să cercetez să mă conving de unde această idee greşită, dacă ea este greşită bineînţees. Poate există explicaţii a acestor confuzii sau poate o să mi se confirme ideea pe care tu o susţii. Am să apelez la persoane avizate.

În prealabil postat de Mihailc

Şi eroarea dăinuie, iaca adventiştii sărbătoresc azi-mâine două secole de halucinaţie pe martinela creştinismului.

Asta spuneam şi eu. Dacă există erori pe tema pAS atunci ele se vor îndrepta şi adevărul va ieşi la iveală, la fel şi vice versa.

În prealabil postat de Mihailc

Pe lista ta de "etaloane" ale BO figurează şi Dumitru Constantin Dulcan, unul dintre pionierii ideologiei new-age în România, şi mentor al minisectelor româneşti generate de adaptarea locală a sincretismului amintit mai sus . Una dintre acestea (sau poate şi altele), îl consideră pe Arsenie Boca reîncarnarea lui Zalmoxis, inventând o genealogie a părintelui pur geto-dacă, concomitent cu elaborarea şi răspândirea unei profeţii în conţinutul căreia pAB (prescurtarea nu e neapărat peiorativă) este plasat într-o succesiune de iniţiaţi din care fac parte toţi fondatorii de religii cu impact mondial. Şi cum new-age -ul românesc crede cu tărie că România o să ajungă buricul spiritual al pământului, l-au găsit pe pAB pe post motor al acestei metamorfoze. Mai sunt şi altele, dar deja pic de somn.

Da e o fantezie dar ea nu va denatura cu nimic adevărul. Puţin dicernământ poate ajuta un creştin ortodox să observe fanteziile respective. Dumitru Constantin Dulcan nu reperezintă unul din etaloanele mele...deși este menționat în mărturii. Nu știu nimic despre el și activitatea lui. Și apropo eu nu am întâlnit aceste puncte de vedere în carțile sau relatările despre pAB, cărți editate cu binecuvântare.

[glykys]

Nu vreau sa polemizez cu nimeni, dar tocmai citeam "Glafire" a lui Badilita si cand am ajuns la studiul despre par. Staniloae, mi-am adus aminte de discutia de pe forum.


Iata ce scrie Badilita in "Glafire...", in articolul consacrat par. Staniloae:

"Numele lui Staniloae va ramane pentru totdeauna legat de cel al Filocaliei romanesti, la care a lucrat cu intreruperi jumatate de secol. Nichifor Crainic vorbea despre rugaciunea inimii si despre Filocalia lui Nicodim si a lui Macarie in cursurile sale de Teologie mistica din anii 30, pornind mai cu seama de la lucrarile publicate de I. Hausherr in OC.
Nota - Intr-o nota din cartea sa despre Palamas, Staniloae spune ca ar fi vazut cu ochii lui un mansucris continand traducerea integrala a Filocaliei in romaneste pe biroul lui N. Crainic la Bucuresti. In opinia sa, era vorba despre o traducere facuta de grupul lui P. Velicikovschi la sfarsitul sec. al xVIII-lea. In aceeasi nota, Staniloae citeaza elogios cursul de teologie mistica al lui Crainic, a carei versiune litografiata fusese publicata in 1936.

El consacrase de asemenea, prelegeri intregi lui P. Velicikovschi, traducatorul Filocaliei in slavona si in romaneste de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Lui D. Staniloae i se cade insa atribuirea titlului de Doctor philocalicus (valachicus).
Parintele Dumitru a aflat despre antologia lui Nicodim (sec. al XVIII-lea) gratie unor doi vechi studenti de-ai sai, deveniti calugari. Este vorba despre parintele Arsenie Boca si parintele Serafim Popescu, personaje cunoscute in mediile ascetice romanesti, care si-au putut procura, cu ocazia unui pelerinaj la muntele Athos, prin 1940, un exemplar din cea de-a doua editie a Filocaliei grecesti. Noul editor, Panaghiotis A. Tzelatis, adaugase la cuprinsul primei editii cateva capitole ale patriarhului Kallistos. In rest, nu schimbase nimic. Staniloae a fost entuzismat de aceasta descoperire si s-a apucat de treaba. Primul volum a aparut in 1946...."

"Cel de-al doilea aspect care trebuie subliniat este ca varianta romaneasca a Filocaliei difera din mai multe puncte de vedere de cea a lui "Nicodim - Tzelatis", adusa de la muntele Athos de cei doi ucenici a lui Staniloae. Mai intai, ea dispune de o serie de introduceri personale ce apartin traducatorului. Pe de o parte, aceasta fructificta studiile stiintifice recente, iar pe de alta parte, realizeaza propriile investigatii, in special asupra traducerii manuscrise a traducerilor romanesti anterioare. O alta diferenta majora tine de succesiunea autorilor si a operelor... " (pp. 249-252).


Sper sa ii fie cuiva de folos...

Cand am citit fragmentul acela cu indrumarea la casatorie a viitorului preot, de catre Parintele Arsenie Boca, am avut la un moment dat tendinta de a schita un punct de vedere entuziast (intrucat imi paruse ca intrezaresc un sens minunat in acea mult discutata indrumare), intr-o nota pe care urma sa o redactez a doua zi, "cu mintea limpede", cum ziceam. Sper ca iti mai amintesti, draga Mirela!
Si nu am scris nimic pana azi. Si nici azi nu voi scrie.

De ce asa?
Pentru ca a doua zi a inceput sa ma framante tot mai serios intrebarea: cum sa fac eu, cel care sunt cum sunt, o interpretare (fie si favorabila/pozitiva/laudativa) a deciziei Parintelui?

Am eu discernamantul duhovnicesc pentru a aborda discernamantul duhovnicesc al Parintelui Arsenie?

Punindu-mi in acest fel problema, am vazut ca raspunsul era evident: nici vorba sa mai scot vreun sunet...

Cred ca e folositor pentru noi, crestinii, sa ne tinem la tacere cand suntem ispititi sa evaluam discernamantul duhovnicesc al unui preot. (Asta doar daca nu suntem duhovnicul sau superiorul ierarhic al parintelui respectiv, caz in care e slujirea noastra sa o facem.)

Regret ca nu am scris textul, pe de o parte... In mintea mea suna frumos si imi inchipuiam ca am avut o adevarata revelatie...:) Si apoi, deja promisesem ca scriu...
Pe de alta parte ma bucur si multumesc lui Dumnezeu ca am inteles sa ma retin, in ciuda faptului ca totul in mine parea ca imi da ghes...
Te rog sa ma ierti ca nu m-am tinut de promisiune, Mirela. Sper ca ai inteles si ca accepti motivul meu, pe care nu il pot nicidecum ignora. Nu am discernamantul de a comenta (si nici macar gandi!) discernamantul duhovnicesc al Parintelui Arsenie Boca. Asta in cazul, desigur, ca nota aceea este autentica si corect formulata (ceea ce nu e deloc demonstrat).

Inca o data imi cer iertare. Domnul fie cu noi!

P.S. Banuiesc ca voi produce oarecare iritare, insa va marturisesc, totusi, ca topicul mi se pare nepotrivit, din motivul precizat mai sus: nu avem noi insine, cred eu, discernamantul duhovnicesc pentru a cuprinde discernamantul duhovnicesc al parintilor... Nu va suparati pe mine, va rog.

[tabitha]

Cezar dragă, sper să îţi mai aduci aminte ceva : Dumnezeu nu ne vrea proşti !

Discernământul trebuie să se manifeste şi din partea turmei, nu numai a păstorilor. Does it make any sense?!..

Pe mine nu mă irită cele ce ai zis. :) Nu ţin să probez nimic aici, dar aşa cum am mai zis, povestea aceea nu am inventat-o eu (e preluată de pe alt site, pare-mi-se Formula As, dar am mai văzut-o menţionată şi pe diverse bloguri româneşti).
Acum, că unii nu suportă să audă decât laude la adresa pAB, e problema lor.

O săptămâna în pace vă urez tuturor.

P.S. Pentru cei care încă mai au dubii sau neclarităţi asupra motivaţiei topicului de faţă vreau să reafirm că el nu este o denigrare la adresa păr. Arsenie Boca. Legat de povestea respectivă - menţionată ON TOPIC pe alt topic - nu le mai spun decât atât :
Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi mai înseamnă şi Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face. În percepţia mea, cam asta e tot despre tema respectivă. Peace!

În prealabil postat de mirela.t

Dumnezeu nu ne vrea proşti !
Discernământul trebuie să se manifeste şi din partea turmei, nu numai a păstorilor.

Să înţeleg că mitropolţii, preasfinţiţii, monahii, preoţii si mirenii care îl cinstesc pe părintele sunt toti nişte proşti, mincinoşi, rătăciţi şi tu spui adevărul?

Ştiai că la începutul anului a fost deschis oficial dosarul canonizării părintelui, în ciuda tuturor "rătăcirilor" lui, a "fanteziilor" şi "fanteziştilor"?

În prealabil postat de mirela.t

Nu ţin să probez nimic aici, dar aşa cum am mai zis, povestea aceea nu am inventat-o eu (e preluată de pe alt site, pare-mi-se Formula As, dar am mai văzut-o menţionată şi pe diverse bloguri româneşti).

De ce mitropoliţii dau binecuvantare pentru cărţile despre pAB? Câte astfel de cărţi ai citit? Nu ce ai găsit tu pe net, gen Formula AS sau mai ştiu eu ce altă sursă...

În prealabil postat de mirela.t

Acum, că unii nu suportă să audă decât laude la adresa pAB, e problema lor.

Vezi tocmai replica ta: "Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face" nu se prea potriveşte cu atitudinea ta.

În prealabil postat de mirela.t

P.S. Pentru cei care încă mai au dubii sau neclarităţi asupra motivaţiei topicului de faţă vreau să reafirm că el nu este o denigrare la adresa păr. Arsenie Boca. Legat de povestea respectivă - menţionată ON TOPIC pe alt topic

Când ai deschis topicul scrii cam aşa:"Ca sa nu fac off topic si sa aglomerez subiectul despre ratacirile pr. Arsenie Boca, scriu aici un contra-exemplu, chiar doua". Deci, topicul a plecat ca un contra-exemplu la acea recomandare de căsătorie, dată "la plesneală", de către pAB unui tânăr teolog, viitor preot, venit să-i ceară sfatul pentru găsirea unei consoarte. Tu zici că ai schimbat subiectul topicului, dar tu tocmai de la acest contra-exemplu pleci. Înţelegi?

În prealabil postat de mirela.t

Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.

Dacă ai fi luat aminte la această învăţătură! Cât de uşor dăm lecţii...

Aş dori să-ţi precizez că pe mine şi pe mulţi alţii pe care eu îi cunosc personal (unii chiar de pe forum) părintele ne-a arătat drumul către ortodoxie. De asta mulţi îl iubesc, pentru că i-a ajutat. Dacă era un părinte rătăcit, cum de întoarce mereu mulţi oameni, chiar mulţi tineri către ortodoxie? Doar pentru că tu nu eşti de acord cu părintele? Având în vedere acest aspect consider că nu este necesar să ne faci fanatici, aiuriţi şi fantezişti.

În prealabil postat de mirela.t

Peace!

Asta spun şi americanii prin Orientul Mijlociu. Vorbesc de pace şi ei fabrică arme şi bombe atomice.

În prealabil postat de ioan cezar

Te rog sa ma ierti ca nu m-am tinut de promisiune, Mirela. Sper ca ai inteles si ca accepti motivul meu, pe care nu il pot nicidecum ignora. Nu am discernamantul de a comenta (si nici macar gandi!) discernamantul duhovnicesc al Parintelui Arsenie Boca. Asta in cazul, desigur, ca nota aceea este autentica si corect formulata (ceea ce nu e deloc demonstrat).

P.S. Banuiesc ca voi produce oarecare iritare, insa va marturisesc, totusi, ca topicul mi se pare nepotrivit, din motivul precizat mai sus: nu avem noi insine, cred eu, discernamantul duhovnicesc pentru a cuprinde discernamantul duhovnicesc al parintilor... Nu va suparati pe mine, va rog.

Aşa este. Oare cât mai trebuie bătută toaca să audă şi alte urechi?...

[Mihailc]

În prealabil postat de glykys

Nu vreau sa polemizez cu nimeni, dar tocmai citeam "Glafire" a lui Badilita si cand am ajuns la studiul despre par. Staniloae, mi-am adus aminte de discutia de pe forum.


Iata ce scrie Badilita in "Glafire...", in articolul consacrat par. Staniloae:

"Numele lui Staniloae va ramane pentru totdeauna legat de cel al Filocaliei romanesti, la care a lucrat cu intreruperi jumatate de secol. Nichifor Crainic vorbea despre rugaciunea inimii si despre Filocalia lui Nicodim si a lui Macarie in cursurile sale de Teologie mistica din anii 30, pornind mai cu seama de la lucrarile publicate de I. Hausherr in OC.
Nota - Intr-o nota din cartea sa despre Palamas, Staniloae spune ca ar fi vazut cu ochii lui un mansucris continand traducerea integrala a Filocaliei in romaneste pe biroul lui N. Crainic la Bucuresti. In opinia sa, era vorba despre o traducere facuta de grupul lui P. Velicikovschi la sfarsitul sec. al xVIII-lea. In aceeasi nota, Staniloae citeaza elogios cursul de teologie mistica al lui Crainic, a carei versiune litografiata fusese publicata in 1936.

El consacrase de asemenea, prelegeri intregi lui P. Velicikovschi, traducatorul Filocaliei in slavona si in romaneste de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Lui D. Staniloae i se cade insa atribuirea titlului de Doctor philocalicus (valachicus).
Parintele Dumitru a aflat despre antologia lui Nicodim (sec. al XVIII-lea) gratie unor doi vechi studenti de-ai sai, deveniti calugari. Este vorba despre parintele Arsenie Boca si parintele Serafim Popescu, personaje cunoscute in mediile ascetice romanesti, care si-au putut procura, cu ocazia unui pelerinaj la muntele Athos, prin 1940, un exemplar din cea de-a doua editie a Filocaliei grecesti. Noul editor, Panaghiotis A. Tzelatis, adaugase la cuprinsul primei editii cateva capitole ale patriarhului Kallistos. In rest, nu schimbase nimic. Staniloae a fost entuzismat de aceasta descoperire si s-a apucat de treaba. Primul volum a aparut in 1946...."

"Cel de-al doilea aspect care trebuie subliniat este ca varianta romaneasca a Filocaliei difera din mai multe puncte de vedere de cea a lui "Nicodim - Tzelatis", adusa de la muntele Athos de cei doi ucenici a lui Staniloae. Mai intai, ea dispune de o serie de introduceri personale ce apartin traducatorului. Pe de o parte, aceasta fructificta studiile stiintifice recente, iar pe de alta parte, realizeaza propriile investigatii, in special asupra traducerii manuscrise a traducerilor romanesti anterioare. O alta diferenta majora tine de succesiunea autorilor si a operelor... " (pp. 249-252).


Sper sa ii fie cuiva de folos...

Nu-mi prea vine să cred că fragmentul de mai sus aparţine lui Bădiliţă, deşi n-am nicio îndoială că glykys a reprodus corect textul dintr-o carte semnată de el. Îl credeam om serios, cel puţin în ceea ce priveşte surfingul documentar.
Adică să înţeleg că părintele Stăniloae nu ştia despre antologia lui Nicodim, iar Nichifor Crainic ştia, dovadă fiind cursurile şi articolele sale anterioare anului 1940. Mi-e greu să cred că părintele Stăniloae, care la începutul anilor '30 deţinea inclusiv fotocopiile manuscriselor operei inedite a sfântului Grigore Palama, habar n-avea despre existenţa Filocaliei greceşti. E neverosimilă o asemenea teorie.

În prealabil postat de Mihailc

Nu-mi prea vine să cred că fragmentul de mai sus aparţine lui Bădiliţă, deşi n-am nicio îndoială că glykys a reprodus corect textul dintr-o carte semnată de el. Îl credeam om serios, cel puţin în ceea ce priveşte surfingul documentar.
Adică să înţeleg că părintele Stăniloae nu ştia despre antologia lui Nicodim, iar Nichifor Crainic ştia, dovadă fiind cursurile şi articolele sale anterioare anului 1940. Mi-e greu să cred că părintele Stăniloae, care la începutul anilor '30 deţinea inclusiv fotocopiile manuscriselor operei inedite a sfântului Grigore Palama, habar n-avea despre existenţa Filocaliei greceşti. E neverosimilă o asemenea teorie.

Dupa cum neverosimil mi se pare ca, in plin conflict mondial, Parintele Staniloae scoate in 6 ani prima editie a primului volum din Filocalia, timp in care a parcurs toata seria de evenimente dintre prima citire a textului filocalic si ultima corectura cu "bun de tipar".

Astfel de carti nu cred ca se scot de unul singur, pornind de la o inocenta totala, ajungind la forma finala, cu tot cu munca editarii si a tiparului... totul in 6 ani, cand se desfasoara al doilea razboi mondial.
E evident un nou acces de imaginatie necontrolata a copilului magic, misticoidie tipic romaneasca in amatorismul nostru nesfarsit parfumat cu dor de senzational, cu orice pret...

Cred ca in spatele primului volum al Filocaliei romanesti sta o munca foarte complexa, de cel putin 2 decenii, in care au fost implicati mai multi oameni de inalta cultura teologica, care au comunicat intre ei, s-au consultat si sustinut reciproc, si-au "vandut ponturi" si texte, au fost eventual in concurenta acerba la un moment dat pe anumite chestiuni, iar Parintele Dumitru Staniloae a fost castigatorul final, ajutat si de Parintele Arsenie Boca intr-un mod pe care il vom afla candva, cu mai multa precizie, de la vreun performer viitor al "surfingului documentar" (.....) fericita formularea lui Mihailc!)