test de sinceritate

[ioanna]

În prealabil postat de nicolae44

Dumnezeu vrea sa ne bucuram de biruinta asupra lumii train in lume nu in afara ei,sa ne bucuram de sotiile noastre, de copiii nostri si de viata impreuna cu cei dragi, si El ne-a indemnat sa indraznim,sa credem ca avem la dispozitie puterea Lui prin credinta.catolicii aplica in mod total eronat conceptia de a nu se casatori clericii, luindu-l ca ex pe Pavel.am prieteni care nu s-au casatorit si poate nici n-or s-o faca vreodata si il slujesc pe Dumnezeu dar sunt cazuri particulare nu obligati de un sistem sa zic.

Preotia/monahismul este un dar, pe care il poti primi sau nu ti se descopera. Nimeni nu e obligat sa fie calugar sau preot slujitor, deci nu exista niciun abuz institutional, pentru ca tu ai facut alegerea de a trece de la preotia generala personala, pe care o au toti credinciosii, la preotia slujitoare a Bisericii. Daca ambele moduri de vietuire sunt traite in mod autentic in Hristos, atunci sunt de aceeasi cinste, pentru ca omul nu se mantuieste prin sederea in lume sau in manastire, ci prin smerenie si pocainta, iar acestea pot fi implinite si de mireni si de calugari. In proorocii Moise si Ilie avem chipurile celor doua moduri de vietuire: Moise- chip al casatoriei, Ilie- chip al calugariei. Celibatul este legat de cultul curatiei, prevazut in Vechiul Testament, dar care nu se regaseste in Noul Testament, unde se vorbeste despre episcopi si diaconi casatoriti. Problema de astazi nu este insa celibatul si casatoria, ci incapacitatea omului de a face bine o alegere pe viata si de a se tine de ea. Desigur, vocatia naturala a omului e casatoria, celibatul fiind o vocatie extraordinara, exceptia de la regula.

“Sfintenia monahala si sfintenia conjugala sunt cei doi versanti ai Taborului; culmea si a unuia si a celuilalt este Duhul Sfant. Prin ambele se poate intra in odihna lui Dumnezeu. Ambele cai, contradictorii pentru ratiunea umana, se afla interior unite, tainic identice". (Paul Evdokimov)

Biserica Romano-Catolica a avut motivele ei cand au ales preotii slujitori doar randul celor cu vocatia celibatului, doar in biserica nu este nimic neglijabil, orice nevointa isi are rostul ei. Nu-i insa exclus sa-i primeasca ca si preoti slujitori si pe cei casatoriti. B.R.C se vrea un organism viu, adaptat la nevoile actuale. Din cate stiu exista preoti casatoriti in cadrul ei, cei proveniti din randurile bisericii anglicane, deci celibatul nu mai e obligatoriu pentru toti, asa cum se intampla de altfel in alte biserici particulare ce fac parte din Biserica Catolica. Ce e insa straniu si nedrept, spun eu, la catolici, este ca nu permit preotilor casatoriti (anglicani, greco-catolici) sa oficieze slujbe religioase, decat in "teritoriul istoric" al bisericii lor, alimentand astfel superioritatea inexistenta a preotilor celibi.

Ca au preferat sa aleaga preoti doar din randul celor cu vocatia celibatului, nu consider neaparat un abuz, (desi la o prima vedere pare o discriminare) viitorul preot avand de facut o alegere in cunostinta de cauza, insa sa recunosti ca si preoti oameni casatoriti, dar sa nu-i lasi sa slujeasca decat in “cusca” pe care le-o indici tu, mi se pare un abuz extrem de grav, de parca “preotia” lor ar depinde de intinderea teritoriala, nu de vocatia pastorala, pe care Sfantul Scaun le-a recunoscut-o, atunci cand i-a hirotonisit. Atitudinea asta ne arata ca B.C e preocupata de intinderea teritoriala si raspandirea “puterii” Romei , care sa fie cat mai mare, cat mai mare ,drept pentru care face compromisuri, urmarind o aderenta formala la ea, ca in fond, nu se schimba nimic, tot esti privit drept “inferior”, un supus al Bisericii Romano-Catolice, nu un frate in marea familie catolica. Prevad un cataclism in B.C daca continua pe linia asta, a lucrului cu jumatati de masura.

[nicolae44]

[quote=ioanna;444621][font=Verdana]Preotia / Ioana din cate am citit cam toate religiile vechi aveau acest sistem al unora care nu se insurau si nu se maritau.erau preoti, preotese ai diferitelor religii. nu vreau sa contrazic ce spui, ca spui frumos...... dar vorbind personal cu mai multi calugari chiar cu rang intre ei, am constatat lipsa cunostintelor biblice .altii stiau ce a zis cutare si cutare sfant parinte dar ce zicea Domnul nu prea stia si m-am mirat de lucrul acesta.e o viata frumoasa de calugar dar de fapt ce cautam noi pe pamant?sa ne sustinem religia,sa ajungem in cer,sa ascultam de Isus?sa incredintam pe oameni ca avem dreptatea de partea noastra?sau pe noi insine sa ne incredintam prin compararea parerilor?argumente toti avem sa sustinem o teorie sau alta,si nu suntem 2 sa gandim la fel.Dar hai sa-L lasam pe Domnul sa vorbeasca inimilor noastre si noi sa ne straduim sa ascultam de cuvintele Lui mai mult decat de oricine de pe acest pamant oricine ar fi el,si mai mult chiar decat de inima si gandurile noastre .Caci exista un paradox...poti sa fi foarte drept si cinstit in umblarea ta dar sa fi pe o cale gresita si ajungand la capat sa ai surprize,,,sau......sa mai cazi, sa te ridici, sa mergi mai departe sa plangi sa strigi dar sa fi pe calea dreapta care are ca final rezultatul dorit,nadajduit...Domnul sa fie calauza noastra in interpretarea scripturilor ca vezi ce inversunati sunt unii sa-l apere chiar daca El nu o cere.Dar stiu ca Domnul e plin de mila pentru toti

[nicolae44]

sunt de acord cu tine in privinta ecumenismului.nu pot sa zic niciodata de tine ca mergi in rai daca tu insuti nu crezi din toata inima acest lucru....cat despre restul ...trebuiesc cantarite cu un cantar care nu da erori, nici o eroare....am vazut unii mult mai credinciosi ca tine si-au dat viata pentru religia lor dupa ce le-au curmat-o la altii...si sunt gata sa puna din nou mana pe sabie cum a facut Petru ,pana ce ,nu a fost luminat de Domnul.Este foarte bine sa tii la parerea ta si la a altora dar mai bine sa vedem ce zice Mantuitorul de ardoarea noastra de a-L sluji.De fapt sunt niste pasi care trebuiesc urmati,impliniti pentru a ajunge la starea placuta Domnului si iata-i...2 petru cap 1 vers 5,6,7 si 8.... ,,5 De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa;
6 cu cunoştinţa, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia;
7 cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni.
8 Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos...Ecumenism nu ai sarit nici un pas?Domnul ARE mila si de mine si de tine.AMIN.

Frate Nicolae, mult ma mir de marturisirea pe care o faceti Ioannei, in legatura cu calugarii pe care fratia voastra i-ati intalnit.
Ma mir mult deoarece nu de putine ori m-a mangaiat Bunul Dumnezeu prin discutiile pe care le-am avut cu unii dintre calugarii nostri, din Bucuresti sau din alte zone ale tarii.
Nu stiu cum s-a facut, dar chiar si cand eram student la Teologie (am absolvit 1 an, doar unul singur din pacate) si mai deslusisem cate ceva din Scriptura, bunii calugari ma luminau si ma mangaiau prin cuvintele lor. E drept ca le dadeam tot creditul, ma aratam dornic si insetat de Adevar si nu aveam nici un gand de impotrivire fata de invatatura. Eram deschis. Iar apoi, in timp, tot ce am auzit din gura lor, nu doar ca a ramas valabil, dar s-a tot asezat, a dospit...
Asa incat, ce pot spune, poate ca ati voit sa obtineti ceea ce ati si obtinut.

În prealabil postat de ioan cezar

Frate Nicolae, mult ma mir de marturisirea pe care o faceti Ioannei, in legatura cu calugarii pe care fratia voastra i-ati intalnit.
Ma mir mult deoarece nu de putine ori m-a mangaiat Bunul Dumnezeu prin discutiile pe care le-am avut cu unii dintre calugarii nostri, din Bucuresti sau din alte zone ale tarii.
Nu stiu cum s-a facut, dar chiar si cand eram student la Teologie (am absolvit 1 an, doar unul singur din pacate) si mai deslusisem cate ceva din Scriptura, bunii calugari ma luminau si ma mangaiau prin cuvintele lor. E drept ca le dadeam tot creditul, ma aratam dornic si insetat de Adevar si nu aveam nici un gand de impotrivire fata de invatatura. Eram deschis. Iar apoi, in timp, tot ce am auzit din gura lor, nu doar ca a ramas valabil, dar s-a tot asezat, a dospit...
Asa incat, ce pot spune, poate ca ati voit sa obtineti ceea ce ati si obtinut.

P.S. Am intalnit un calugar tanar care stia Biblia pe de rost si facea cu mare usurinta conexiuni, din memorie, intre un pasaj sau altul. Uimitor!... Era un tanar de o rara curatenie, de o rara frumusete, si printre altele mi-a lamurit o parte din intelesurile psalmilor cum nu aveam sa mai aud sau sa citesc la nimeni (nu in sensul ca era original, ca avea vreo invatatura aparte, ci intrucat stapanea bine miezul lucrurilor, aducea argumente scripturistice variate si facea trimiteri precise la scrierile si viata Sfintilor Parinti, la practicile din Biserica, la continutul slujbelor noastre etc.)... Asadar, eu am avut parte de calugari ortodocsi care stapaneau foarte bine Cuvantul Scripturii si care il si traiau prin insasi viata lor.
Domnul sa ne miluiasca!

[nicolae44]

Ioan ,Slava Lui Dumnezeu, ma bucur sa aud asta ,cand ma gandesc de fapt ca nici unul dintre noi nu vrea sa ajunga in iad ,ci ne straduim sa fim placuti Domnului tocmai pentru a avea parte de rasplata Lui.dar eu ma bucur ca pot crede ca sunt mantuit.cand am inteles multe zile plangeam, asta e.ma miram cum de pot crede asa ceva.Dar e totusi scris ca trebuie sa crezi,ca aceasta credinta ne mantuieste de fapt.Domnul Isus a murit pentru pacatele intregii omeniri nu-i asa?indiferent de religie...atunci cine beneficiaza de ea,de mantuire?cine crede...ce sa creada??.....ca Domnul Isus a purtat pacatele noastre noi nu le mai purtam si a murit pentru ele a platit cu viata Lui....noi mai trebuie sa platim??? pai nu daca a platit Domnul...ce se intampla cu cei care vor sa plateasca???..parerea mea e ca acei oameni au o parere destul de buna despre viata lor si vor sa fie judecati ,,cuvantul spune cine crede,e ceva personal,religia e nationala nu conteaza, caci Domnul a murit pentru pacatosi nu pentru cestini sau indeosebi pentru romani.. au mai postat frumos aici si alte persoane...e o fff mica neintelegere a acestui aspect...primesc mantuirea gratis in dar ..suntem de acord aici...dar.viata mea ,prin faptele mele, trebuie sa dovedeasca aceasta mantuire, aceasta credinta..de ex eu n-am religie cu sufletul nu ma simt legat de nici o doctrina a vreunui cult, ci ma simt legat de o persoana minunata care si-a dat viata si nu in zadar,ci pentru noi, Domnul sa te binecuvanteze

În prealabil postat de nicolae44

Ioan ,Slava Lui Dumnezeu, ma bucur sa aud asta ,cand ma gandesc de fapt ca nici unul dintre noi nu vrea sa ajunga in iad ,ci ne straduim sa fim placuti Domnului tocmai pentru a avea parte de rasplata Lui.dar eu ma bucur ca pot crede ca sunt mantuit.cand am inteles multe zile plangeam, asta e.ma miram cum de pot crede asa ceva.Dar e totusi scris ca trebuie sa crezi,ca aceasta credinta ne mantuieste de fapt.Domnul Isus a murit pentru pacatele intregii omeniri nu-i asa?indiferent de religie...atunci cine beneficiaza de ea,de mantuire?cine crede...ce sa creada??.....ca Domnul Isus a purtat pacatele noastre noi nu le mai purtam si a murit pentru ele a platit cu viata Lui....noi mai trebuie sa platim??? pai nu daca a platit Domnul...ce se intampla cu cei care vor sa plateasca???..parerea mea e ca acei oameni au o parere destul de buna despre viata lor si vor sa fie judecati ,,cuvantul spune cine crede,e ceva personal,religia e nationala nu conteaza, caci Domnul a murit pentru pacatosi nu pentru cestini sau indeosebi pentru romani.. au mai postat frumos aici si alte persoane...e o fff mica neintelegere a acestui aspect...primesc mantuirea gratis in dar ..suntem de acord aici...dar.viata mea ,prin faptele mele, trebuie sa dovedeasca aceasta mantuire, aceasta credinta..de ex eu n-am religie cu sufletul nu ma simt legat de nici o doctrina a vreunui cult, ci ma simt legat de o persoana minunata care si-a dat viata si nu in zadar,ci pentru noi, Domnul sa te binecuvanteze

Ma iarta, frate, dar imi e greu sa citesc ce scrii, cata vreme nu te obosesti sa te incadrezi in minimum de politeta si sa scrii si tu ca tot omu, cu alineat, cu punct si virgula... ma intelegi... forma asta ieftina de manipulare prin dezordine in scris, a la bedros horasangian nu tine la mine. De ai chef de literatura io zic ca e foarte bine dar nu ai nimerit nici omu nici pomu. Somn usor!

[AlinB]

În prealabil postat de nicolae44

Ioan ,Slava Lui Dumnezeu, ma bucur sa aud asta ,cand ma gandesc de fapt ca nici unul dintre noi nu vrea sa ajunga in iad ,ci ne straduim sa fim placuti Domnului tocmai pentru a avea parte de rasplata Lui.dar eu ma bucur ca pot crede ca sunt mantuit.cand am inteles multe zile plangeam, asta e.ma miram cum de pot crede asa ceva.Dar e totusi scris ca trebuie sa crezi,ca aceasta credinta ne mantuieste de fapt.Domnul Isus a murit pentru pacatele intregii omeniri nu-i asa?indiferent de religie...atunci cine beneficiaza de ea,de mantuire?cine crede...ce sa creada??.....ca Domnul Isus a purtat pacatele noastre noi nu le mai purtam si a murit pentru ele a platit cu viata Lui....noi mai trebuie sa platim??? pai nu daca a platit Domnul...ce se intampla cu cei care vor sa plateasca???..parerea mea e ca acei oameni au o parere destul de buna despre viata lor si vor sa fie judecati ,,cuvantul spune cine crede,e ceva personal,religia e nationala nu conteaza, caci Domnul a murit pentru pacatosi nu pentru cestini sau indeosebi pentru romani.. au mai postat frumos aici si alte persoane...e o fff mica neintelegere a acestui aspect...primesc mantuirea gratis in dar ..suntem de acord aici...dar.viata mea ,prin faptele mele, trebuie sa dovedeasca aceasta mantuire, aceasta credinta..de ex eu n-am religie cu sufletul nu ma simt legat de nici o doctrina a vreunui cult, ci ma simt legat de o persoana minunata care si-a dat viata si nu in zadar,ci pentru noi, Domnul sa te binecuvanteze

Nu faci decat sa te agati de nebunia unui calugar catolic ratacit pe nume Luther care a vrut sa creada ca simplul gest de a crede este suficient pentru mantuire, restul nu mai conteaza.

Si roadele lui s-au vazut, a facut ce a osandit la fratii lui catolici - a ucis, terorizat, oprimat in numele credintei, a stricat Cuvantul lui Dumnezeu si a deschis usile ratacirii pentru toti care au crezut in el si ca lucrarea lui ar fi fost de la Dumnezeu.

Asadar conteaza, fiecare gand, fiecare cuvant, fiecare fapta din viata asta conteaza si atat timp cat pacatuiesti dar nu te pocaiesti cu autentica pocainta pentru ca te minti ca esti mantuit si nu vei mai intra la Judecata nu faci decat sa mergi spre osanda.

Tu nu esti legat de o persoana, de Hristos, ci de un concept caldutz care iti ofera un fals confort al constiintei in viata asta dar iti inchide calea spre pocainta si implicit calea spre mantuire.