Cei care-si sacrifica viata pentru idei gresite...

În prealabil postat de fallen

Sunt de acord, insa cu unele precizari:
- Nici chiar duhovnicul nu poate lua o hotarare in locul tau. Buna sau rea, ea iti va apartine; dar aici nu e vorba de asta;
-unele meserii nu sunt doar "o slujba ca oricare alta"; azi curat cartofi, maine spal vase, etc; ci pot fi considerate "misiuni", "vocatii", "chemari"; asta pentru tine in special, nu neaparat si pentru restul lumii, nici pentru toti colegii de breasla; ce faci cand "vocatia" nu mai e de ajuns, nu mai ai de la cine sa invet mai mult, "dusmanii" vazuti si nevazuti te impresoara, si nu e nimeni acolo sa te ajute, colegii nu stiu, nu pot sau nu vor, sau mai rau te indruma pe cai gresite, si pana la urma nu poti castiga un meci de unul singur, mai ales daca meciul e "vandut" adversarului, inclusiv arbitrii sunt cumparati? iti zic eu, te lasi de sportul respectiv, sau joci dupa regulile lor.
(cateodata sunt mai dura si am impresia ca multi oameni au facut din meseriile lor odata "nobile" adevarata prostitutie, si nu vreau aici sa dau exemple, sunt sigura ca stie toata lumea)
- chiar daca tot ce facem noi aici sunt activitati lumesti, s-ar putea sa facem greseala sa le luam pe cele lumesti drept "misiuni sfinte", sau , din contra, sa nesocotim darurile divine pe care le-am primit si sa le consideram drept simple abilitati ale noastre pe care nu trebuie neaparat sa le punem in slujba omenirii.

Da, aici s-ar putea inscrie si pericolul/ pacatul de a nu inmulti talantii primiti, ori din zgarcenie, lipsa de iubire pentru semeni, ori pur si simplu din lene...
Referitor la meciuri pierdute/ castigate - nu stiu ce sa zic. Se poate sa-mi fi pierdut binisor din ambitie, in sensul ca nu mai simt neaparat dorinta de a castiga o lupta cu semenii... Aici depinde de la caz la caz... Poate sunt un caz fericit care nu are atatea framantari ref la ce are de facut in viata... Am citit la Parintele Cleopa ca una din caile de a ne pastra pacea inimii este sa cautam locul cel mai de jos. Nu zic ca sunt asa, dar am retinut sfatul acesta, m-a pus pe ganduri. Recunosc ca pentru mine conteaza f mult linistea, urasc stresul si incerc sa ma feresc (pericolul pt mine ar fi lenea)...

[fallen]

În prealabil postat de Annyta

Da, aici s-ar putea inscrie si pericolul/ pacatul de a nu inmulti talantii primiti, ori din zgarcenie, lipsa de iubire pentru semeni, ori pur si simplu din lene...
Referitor la meciuri pierdute/ castigate - nu stiu ce sa zic. Se poate sa-mi fi pierdut binisor din ambitie, in sensul ca nu mai simt neaparat dorinta de a castiga o lupta cu semenii... Aici depinde de la caz la caz... Poate sunt un caz fericit care nu are atatea framantari ref la ce are de facut in viata... Am citit la Parintele Cleopa ca una din caile de a ne pastra pacea inimii este sa cautam locul cel mai de jos. Nu zic ca sunt asa, dar am retinut sfatul acesta, m-a pus pe ganduri. Recunosc ca pentru mine conteaza f mult linistea, urasc stresul si incerc sa ma feresc (pericolul pt mine ar fi lenea)...

Draga mea, aici nu ma referam la o "lupta " cu semenii, Doamne fereste, ci la lupta cu boala, cu infractonalitatea, cu raul in general.
Si aici toata lumea zice "fa-te frate cu dracul pana treci puntea", dar eu personal cred ca acesta e singurul compromis pe care nu trebuie sa-l faci in ruptul capului.

În prealabil postat de fallen

Draga mea, aici nu ma referam la o "lupta " cu semenii, Doamne fereste, ci la lupta cu boala, cu infractonalitatea, cu raul in general.
Si aici toata lumea zice "fa-te frate cu dracul pana treci puntea", dar eu personal cred ca acesta e singurul compromis pe care nu trebuie sa-l faci in ruptul capului.

Fara a fi egoista, eu incerc sa-mi vad de treburile mele care nu cuprind astfel de cauze "de anvergura"... nu sunt medic, profesor, politist, judecator etc. Nici macar mama :-(
Recunosc ca uneori ma simt prost, ca nu am capacitatea de analiza a ceea ce se intampla in societate, in politica, in lume. Nu imi place sa vorbesc despre ceea ce nu cunosc prin experienta personala, ceva in genul asta...
O lupta importanta ar fi aceea cu raul din noi, aici fiecare suntem chemati... Si ai dreptate, nici eu nu sunt de acord cu compromisul respectiv, constient asumat.

[fallen]

În prealabil postat de Annyta

Fara a fi egoista, eu incerc sa-mi vad de treburile mele care nu cuprind astfel de cauze "de anvergura"... nu sunt medic, profesor, politist, judecator etc. Nici macar mama :-(
Recunosc ca uneori ma simt prost, ca nu am capacitatea de analiza a ceea ce se intampla in societate, in politica, in lume. Nu imi place sa vorbesc despre ceea ce nu cunosc prin experienta personala, ceva in genul asta...
O lupta importanta ar fi aceea cu raul din noi, aici fiecare suntem chemati... Si ai dreptate, nici eu nu sunt de acord cu compromisul respectiv, constient asumat.

Atunci, ce sa zic, multa bafta, si sa nu te simt prost ca nu servesti o cauza de anvergura. Daca o sa vrei cu adevarat si o sa fii pregatita, probabil, se va ivi oportunitatea. Daca nu... mai bine asa cum e. Ma bucur pt tine ca ti-ai gasit linistea, sper sa te tina Dumnezeu pe calea cea buna.