STRIGATUL DE DURERE AL ARHIEPISCOPULUI IERONIM – scrisoare exploziva

"STRIGATUL DE DURERE AL ARHIEPISCOPULUI IERONIM – scrisoare exploziva catre primul-ministru Papademos. Biserica Greciei, alaturi de popor, pune piciorul in prag in fata santajului UE!

“Rezistenta fara precedent a grecilor se epuizeaza, furia depaseste frica si pericolul unor revolte sociale nu mai poate fi ignorat, nici de catre cei care comanda, nici de cei care executa ordinele lor criminale…Pretentiile lor impotriva suveranitatii noastre nationale sunt sfidatoare“.
Joi, 02 Februarie 2012
Relateaza Emilios Poligenis – 11.57

Un strigat de durere pentru viitorul tarii care astazi este amanetat, adreseaza in scrisoarea sa Arhiepiscopul Atenei si al intregii Elade, kir Ieronimos catre primul ministru Papademos. Folosind un limbaj dur, Arhiepiscopul spune in scrisoarea sa ca rabdarea poporului grec s-a terminat si ca nu poate fi ignorant pericolul unor revolte sociale “nici de catre cei care comanda, nici de catre cei care executa ordinele lor criminale”.
Pensiile au fost taiate, angajatii sunt disperati si nesiguranta s-a cuibarit in fiecare camin din Grecia, afirma kir Ieronimos. Singurul aspect pozitiv este faptul ca in aceste momente iese in evidenta caracterul milos si patriotismul grecilor care ii ajuta pe cei disperati. Arhiepiscopul a caracterizat toate politicile care au fost adoptate pana acum (vezi acordul cu FMI) ca fiind esecuri, subliniind ca nu este posibil sa se ceara si alte masuri, mai grele, dureroase si nedrepte, “urmand aceeasi linie ca cea din trecutul nostru recent, care vor esua si vor conduce in impas”.

“Ni se prescriu doze si mai mari dintr-un medicament care se dovedeste a fi mortal” spune Arhiepisopul in scrisoarea sa catre premier, si acest lucru lasa portile deschise dorintei unora de a ipoteca suveranitatea noastra nationala. “Amanetarea bogatiei noastre prezente, dar si pe cea pe care o putem obtine in viitor din pamantul si marea noastra”, ne duce cu gandul la o “suspecta insistenta pentru aceste retete ale esecului. Pretentiile lor impotriva suveranitatii noastre nationale sunt sfidatoare”.
Arhiepiscopul ii cheama pe toti sa respinga santajul venit din exterior si retetele lor aducatoare de moarte, sustinand faptul ca Elada nu va pieri “pentru ca unii au crezut acest lucru sau si-l doresc”.

Scrisoarea completa:

“Excelenta Voastra domnule Presedinte [al Consiliului de Ministri al Guvernului = Premier, n.n.],
Ni se rupe inima si nu putem intelege toate cele care s-au intamplat in ultima vreme si contiuna sa se intample in tara noastra. Oameni demni isi pierd, de la o zi la alta, serviciul chiar si casele. Fenomenul celor fara adapost si al celor infometati – ce aminteste de vremurile ocupatiei – ia dimensiuni de cosmar. Zi de zi numarul somerilor creste cu miile.
La fel se intampla si cu falimentul intreprinderilor mici si medii. Tinerii nostri, cele mai bune minti ale tarii, emigreaza. Parintii nostrii nu mai pot supravietui, in urma dramaticelor taieri de pensii. Familiile, si mai ales cele sarace, muncitorii, se gasesc intr-o situatie disperata in urma repetatelor taieri de salarii si a noilor taxe insuportabile.
Rezistenta fara precedent a grecilor se epuizeaza, furia depaseste frica si pericolul unor revolte sociale nu mai poate fi ignorat, nici de catre cei care comanda, nici de cei care executa ordinele lor criminale. In aceste momente dificile si, fara indoiala, critice suntem datori sa intelegem faptul ca nesiguranta, disperarea si depresia s-au cuibarit in fiecare camin din Grecia.
Ca au determinat si, din pacate, continua sa determine pana si sinucideri, ale acelora care nu au putut sa indure drama propriilor familii si durerea copiilor lor. In fata tuturor acestor situatii, Biserica Greaca incearca sa profite de fiecare oportunitatea de solidaritate care i se ofera. Si este pozitiv faptul ca, in aceasta negura, se evidentiaza sensibilitatea, milostenia si patriotismul curat al grecilor. Pentru a hrani, a imbraca si a oferi nadejde celor disperati.
Din pacate, insa, precum se vede déjà foarte clar, drama tarii noastre nu numai ca nu se termina aici, dar ar putea capata noi si imprevizibile dimensiuni. Sunt cerute, de altfel, in aceste zile alte masuri mult mai dure, mai dureroase, mai nedrepte mergand pe aceeasi linie ca cea din trecutul nostru recent care vor duce la esec si in impas.
Ni se impun doze si mai mari din medicamentul care s-a dovedit a fi mortal. Ni se cer angajamente care nu rezolva problema, dar care doar intarzie temporar anuntatul sfarsit al economiei noastre. Si ipotecheaza, in acelasi timp, suveranitatea noastra nationala. Amaneteaza bogatia pe care o avem in prezent, dar si pe cea pe care o putem obtine in viitor din pamantul si marea noastra.
Amaneteaza Libertatea, Democratia si Demnitatea noastra Nationala.
Dezamagiti, disperati si ingrijorati, grecii ne pun intrebari si ne cer raspunsuri responsabile, sincere si convingatoare.
Intreaba ce ii asteapta maine.
Intreaba incotro se indreapta tara noastra. Intreaba ce poate sa puna capat aceastei drame.
Ce poate sa faca sa renasca speranta pierduta. Din pacate!
In luarea deciziilor, vocile celor disperati, vocile grecilor, sunt ignorate sfidator.
Din pacate, astazi, noi, grecii, nu gasim raspunsuri nici macar pentru ceea ce ni s-a intamplat si continua sa se ni intample, nici la ceea ce ne cer strainii.
Este desigur cel putin suspecta insistenta lor pentru niste retete esuate.
Si sunt sfidatoare pretentiile lor in detrimentul suveranitatii noastre nationale. Si acest lucru este poate cel mai ingrijorator. Nu ar trebui sa fie ignorat de nimeni faptul ca rezistenta oamenilor s-a epuizat. Dupa cum s-a epuizat si rezistenta economiei noastre reale.
Si desigur in fata noastra sunt si alte drumuri. Drumuri ale invierii duhovnicesti si ale relansarii economice. Drumuri ale creatiei, sperantei si perspectivei. Drumuri deschise pentru fiecare barbat si femeie din Grecia.
Catre aceste drumuri suntem datori sa ne indreptam cu totii, cu sentimentul pocaintei. Punand laolalta nesfarsitele puteri ale poporului nostru. Indepartand, in acelasi timp, santajul venit din exterior si refuzand retetele lor aducatoare de moarte.
Avand mai presus de orice, neclintita certitudinea ca prin ajutorul lui Dumnezeu si prin increderea in capacitatile noastre putem sa ne descurcam.
Elada Culturii, Elada Istoriei, Elada Traditiei nu poate sa piara nici pentru ca unii au crezut astfel, nici pentru ca unii s-ar putea sa o doreasca. Elada noastra poate sa stea pe picioarele ei. Poate sa mearga inainte.
Excelenta Voastra,
Acest drum il cauta si il asteapta astazi grecii…”
[sursa originala: http://romfea.gr/index.php?option=co...padim&catid=13 Tradus de E. P., RAZBOI INTRU CUVANT]

[AlinB]

Si totusi, cum de abia acum au devenit grecii atat de patrioti si nationalisti?

Cand traiau pe picior mare din bani imprumutati, nu se agita nimeni pentru viitorul tarii.

Dramatice taieri de pensii?
Oare sa fie un profesor grec, pensionar, dupa 40 ani de invatamant, mai prost platit decat unul roman?
O fi mancarea la ei mai scumpa ca la noi?
Ma indoiesc.

Nota noastra:

Cuvantul acesta patrunzator, care aduce aminte de Marii Ierarhi ai Bisericii, de un Sfant Ioan Gura de Aur, de un Sfant Vasile, de cei care zguduiau tronuri imparatesti si curti boieresti pentru sarac si pentru vaduva, pentru lepros si pentru omul “de rand”, cuvantul acesta de categorica, iubitoare mustrare, de trezire, palma aceasta parinteasca, dura si adevarata… ne rusineaza.
Arhiepiscopul Ieronim, intai-statatorul Bisericii Ortodoxe a Greciei nu este cunoscut drept unul din arhiereii foarte vocali sau foarte fermi. Mai degraba este genul diplomat, chiar moale, concesiv.[COLOR=#ff0000] Cu atat mai surprinzator si mai… de temut este, atunci, acest cuvant arhieresc “cu putere multa”. Un cuvant demn de tinut minte, pentru ca el marcheaza o cotitura in atitudinea Bisericii Greciei.[/COLOR] [COLOR=#ff0000]Pare limpede ca cel putin Biserica, in Grecia, nu mai vrea sa ramana in zona euro sin UE cu pretul pe care il plateste acum. Acest lucru poate induce o unda de soc in intreaga clasa politica.[/COLOR] Premierul Papademos este un “tehnocrat”, membru Bilderberg, deci nu are legitimitate populara. PASOK, socialistii care au aplicat reteta austeritatii pana acum, nu sunt credibili, ca si Papandreou, care oricum ar fi vrut un referendum. Ramane opozitia al carei lider, ce sa vezi, in urma Staretului Efrem Vatopedinul, tocmai ce a vizitat Rusia si s-a intalnit cu premierul Putin si cu Patriarhul Kirill. Pe el, insa, nu l-au mai arestat preventiv…
La noi in tara… e ger napraznic si… multa liniste. Vorbeste – la fel de obraznic, de furios, de agresiv – numai acelasi presedinte demonic, atotputernic si sfidator, care ne-a amanetat deja toata tara, fara ca Patriarhia sa-l deranjeze nici macar cu o vorbulita.
Iar cand unul dintre pastorii nostri adevarati are curajul sa ridice glasul, iata de ce reactii are parte:
PS Sebastian: ASTA NU E DEMOCRATIE, NEPASAREA ACEASTA! Reactia stupefianta a unui lider PDL Olt, ofuscat: “SA MAI TACA …DIN GURA!”

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=1e5YN64faOM#!
"


[sursa: http://www.razbointrucuvant.ro/2012/...antajului-ue/]

În prealabil postat de AlinB

Si totusi, cum de abia acum au devenit grecii atat de patrioti si nationalisti?

Cand traiau pe picior mare din bani imprumutati, nu se agita nimeni pentru viitorul tarii.

Dramatice taieri de pensii?
Oare sa fie un profesor grec, pensionar, dupa 40 ani de invatamant, mai prost platit decat unul roman?
O fi mancarea la ei mai scumpa ca la noi?
Ma indoiesc.

Tot ce se poate. Insa articolul vrea sa scoata in evidenta faptul ca Biserica lor ortodoxa este alaturi de popor, pe cand la noi nimeni nu zice nimic.

[AlinB]

În prealabil postat de Laura19

Tot ce se poate. Insa articolul vrea sa scoata in evidenta faptul ca Biserica lor ortodoxa este alaturi de popor, pe cand la noi nimeni nu zice nimic.

Pai nu trebuia sa fie inainte sa ajunga acolo?
Sa critice imprumuturile care depaseau capacitatea de plata, cheltuielile exagerate cu salariile si pensiile bugetarilor, evaziunea fiscala, luxul, etc.?

Ok, bun si in ceasul al 11, poate macar acum exista mai multe urechi destupate.

"Arhiepiscopul ii cheama pe toti sa respinga santajul venit din exterior si retetele lor aducatoare de moarte".

Pai resping si se ajunge unde? La faliment.
N-ar fi prima data pentru Grecia, s-au descurcat.
Dar de ce le este teama, pentru ca s-au invatat sa "traiasca bine" - austeritatea, tot nu au sa scape.

Oricum, se pare ca vara asta (si probabil nu doar), vacantele in Grecia nu prea vor mai fi o optiune.

Sinodul Bisericii Greciei, alaturi de popor, intr-o marturisire impresionanta: AJUNG ARMATELE DE SOMERI, AJUNG ATATEA TAXE SI IMPOZITE ASUPRA CELOR SARACI!

“Fratii nostri si fiii nostri, Biserica, precum o Maica a voastra, nu va va dezamagi si nu va va parasi niciodata. Vegheaza. In continuu va avea de oferit si se va oferi pe sine, chiar daca unii se indoiesc. Stati aproape de EA, sprijiniti-va de EA”.

• Romfea.gr: Ierarhia: “Ajunge cu atatea taxe si taieri“

Sfantul Sinod al Ierarhilor Bisericii Ortodoxe din Grecia, aflandu-se in sesiune deschisa in perioada 4-7 Octombrie, a decis in unanimitate sa adreseze un cuvant catre cei pastoriti, avand ca singur subiect tema crizei economice acute care s-a declansat in tara noastra si care are efecte insuportabile si dureroase pentru poporul nostru si pentru demnitatea sa in cadrul popoarelor Uniunii Europene.
Inainte de orice referire la acest subiect dorim sa va incredintam din adancul inimii noastre ca noi, episcopii si preotii Bisericii Ortodoxe din Grecia, parintii si fratii vostri duhovnicesti, impreuna cu toti ierarhii care se gasesc dintr-un capat in altul al Greciei, ne rugam neincetat catre Sfanta Treime, catre Sfanta Fecioara Maria, Maica Mantuitorului nostru Iisus Hristos, si catre toti Sfintii nostri Parinti sa vegheze asupra smeritilor robilor lor si sa ne izbaveasca de aceasta grea incercare si de apele tulburi in care ne-au aruncat intamplarile neasteptate ale zilelor noastre.

Fratii si fiii nostri,

In aceasta ora in care suntem greu incercati, ora a indoielilor si a dezamagirilor, a durerilor si a speculatiilor referitoare la viitorul sumbru al tarii noastre si al consecintelor neplacute care vor urma eliminarii drepturilor noastre individuale, va indemnam si va rugam sa ascultati cateva adevaruri esentiale care se refera la situatia de criza prin care trecem, criza care nu este doar una economica, dar mai ales una de natura morala si duhovniceasca, atat timp cat stim ca inmultirea pacatului si lipsa pocaintei sunt cauza tuturor relelor in orice societate si in orice epoca.
Biserica Ortodoxa Greaca de-a lungul timpului si in functie de nevoile fiecarei perioade a fost aproape de cei slabi si de cei nevoiasi, a alinat pe cei indurerati prin actiuni concrete, prin intelegere si dragoste intru Hristos. Asa si astazi Biserica noastra va continua sa ajute in masura in care va putea si cu mijloacele de care dispune pe toti cei ce au fost loviti de uraganul crizei economice.
De asemenea isi continua activitatea institutiile bisericesti, centrele specializate de ajutorare care impart zilnic mii de ratii de mancare pentru cei nevoiasi fara a face deosebire in functie de rasa sau religie.
Totusi biserica, respectand demnitatea si persoana fratilor nostri mai incercati, nu a dorit niciodata sa arate public valoarea si intinderea lucrarii sale de intrajutorare, sociala si umanitara, in ciuda provocarilor si a indoielilor aruncate asupra sa din partea unor centre de dezinformare.
Nu ignoram si nu trecem cu vederea, in nici un caz, dificultatile celor cu salarii mici, cu pensii mici, a somerilor si a celor ce sunt concediati, a fratilor nostri incercati si deznadajduiti, carora le stam aproape neconditionat.
Ajung toate aceste taxe asupra fratilor nostri cu venituri si pensii mici.
Ajung toate aceste impozite si taieri asupra celor cu venituri mici.
Ajung armatele de someri.
Cautati pe cei care nu-si platesc taxele si controlati capitalul.
In multe comunitati locale lucrarea bisericii in ceea ce priveste milostenia si ajutorul social inlocuieste ceea ce ar trebui sa vina din partea statului, stat care incaseaza din partea cetateanului grec taxele si contributiile sociale.
Desi nu ni se pare binevenit sa aducem in discutie lucrarea continua a bisericii pentru poporul si turma sa, contextual actual al delirului ignorantei si al povestilor legate de bogatia inimaginabila a bisericii pe care ar trebui “sa o imparta poporului“, ne conduce sa declaram ca biserica va da tot ce are dar atunci cand va decide si in modalitatea pe care o va considera potrivita.
Ceea ce trebuie sa pastram este unitatea noastra duhovniceasca si numai asa vom reusi sa depasim greutatile crizei si in acelasi timp sa gasim modalitati de supravietuie printr-un proces de solidaritate umana si asistenta reciproca, care reprezinta eminamente un mod de existenta si de viata crestina.In acelasi timp sa incercam sa regasim scopul si telul vietii noastre.
Sa schimbam modul in care gandim si ne comportam si sa ne intoarcem la obiceiurile si traditiile stramosilor nostri in care vom descoperi modele sociale de viata.
Depasirea egoismului nostru, acceptarea semenilor nostri, ajutorarea acestora, respectarea identitatii fiecaruia, buna impacare si colaborarea intre noi marcheaza noul model de societate pe careHristos il propovaduieste si pe care biserica il sustine in cadrul actualei realitati mondiale dificile si inumane.
Sa nu uitam cuvantul apostolului

“purtati-va sarcinile unii altora” (Gal. 6: 2)

Trebuie sa marturisim cu totii ca, prinsi fiind in tentaculele societatii consumersite moderne, ne-am indepartat de Dumnezeu si de invataturile Evangheliei Sale, ca ne-am dat pe noi insine fara nici o grija in mainile celor ce administreaza roadele muncii poporului grec care, deoarece aveau propriile motive ascunse, nu s-au aratat vrednici si corecti.
Fratii nostri si fiii nostri, Biserica, precum o Maica a voastra, nu va va dezamagi si nu va va parasi niciodata. Vegheaza. In continu va avea de oferit si se va oferi pe sine, chiar daca unii se indoiesc. Stati aproape de EA, sprijiniti-va de EA.
Inchideti-va urechile la goarnele oportunistilor si ascultati mesajul nadejdii si al credintei care va indreapta catre un viitor mai bun, mai uman din punct de vedere social.
Prin urmare fratilor,

“Bucurati-va, desavarsiti-va, rugati-va, traiti in pace pentru ca asa doreste Dumnezeul iubirii si al pacii. Amin”

[sursa:http://www.razbointrucuvant.ro/recom...celor-saraci/]

Alte articole similare:

IN GRECIA, INSULELE NU SUNT DE VANZARE, iar bisericile ii ajuta pe somerii tot mai numerosi cu mancare zilnica
http://www.razbointrucuvant.ro/recom...afecta-pe-noi/

GRECIA: noul val al austeritatii si restructurarea datoriei publice. BISERICA, PRIMA VIZATA PE AGENDA? Cu ce ne va afecta pe noi?
http://www.razbointrucuvant.ro/recom...afecta-pe-noi/
Biserica Ortodoxa a Greciei se implica in criza datoriei publice a tarii. CE SOLUTIE A GASIT?
http://www.razbointrucuvant.ro/recom...lutie-a-gasit/

În prealabil postat de AlinB

Pai nu trebuia sa fie inainte sa ajunga acolo?
Sa critice imprumuturile care depaseau capacitatea de plata, cheltuielile exagerate cu salariile si pensiile bugetarilor, evaziunea fiscala, luxul, etc.?

Ok, bun si in ceasul al 11, poate macar acum exista mai multe urechi destupate.

"Arhiepiscopul ii cheama pe toti sa respinga santajul venit din exterior si retetele lor aducatoare de moarte".

Pai resping si se ajunge unde? La faliment.
N-ar fi prima data pentru Grecia, s-au descurcat.
Dar de ce le este teama, pentru ca s-au invatat sa "traiasca bine" - austeritatea, tot nu au sa scape.

Oricum, se pare ca vara asta (si probabil nu doar), vacantele in Grecia nu prea vor mai fi o optiune.

Masuri de austriere. Bun. Sa fie. Insa li se cere cedarea suveranitatii la UE, si cum UE este fanul nr 1 alt Bisericii ortodoxe si al crestinilor, o sa faca prapad. De aceea sunt ei asa suparati, nu vor cedarea suveranitatii. Macar sinodul se deranjeaza sa fie alaturi de crestini si ii tine treji in credinta. Nici Romania nu e departe, cand vine vb de cedarea suveranitatii. Se vrea formarea Statelor Unite Ale Europei

[AlinB]

În prealabil postat de Laura19

Masuri de austriere. Bun. Sa fie. Insa li se cere cedarea suveranitatii la UE, si cum UE este fanul nr 1 alt Bisericii ortodoxe si al crestinilor, o sa faca prapad. De aceea sunt ei asa suparati, nu vor cedarea suveranitatii. Macar sinodul se deranjeaza sa fie alaturi de crestini si ii tine treji in credinta. Nici Romania nu e departe, cand vine vb de cedarea suveranitatii. Se vrea formarea Statelor Unite Ale Europei

Asta li se cere in schimbul perfuziei.
Adica vreti sa uitam de datorie inca cativa ani (refinantare) si sa traiti bine in continuare?
Trebuie sa fim siguri ca veti da banii inapoi.
Luam noi fraiele ca voi n-ati fost in stare sa le tineti.
Adevarat - cat timp grecul avea bani, nu l-a interesat de unde sunt si a cui sunt.

Ce prapad poate sa faca cu Biserica?
Crezi ca nu-si poate credinciosul plati preotul daca li se taie de tot salariile si se impoziteaza veniturile, oare nu sunt grecii asa bun crestini cum par?

Cineva mai malitios ar putea zice ca bate si pe acolo vant de austeritate si de aici si vocile..

Acum se va vedea cat de nationalist este grecul de fapt, daca ii pasa mai mult de stomac sau independenta.

Noi independenta am pierdut-o oricum de mult, chiar daca formal o mai avem.
Nici noi nu suntem departe de situatia grecilor, cica anul asta trebuie sa incepem sa returnam o parte din imprumut.

Ups..uite ca nici Romania nu are de unde..ce surpriza, cine ar fi crezut?

Nu stiu ce sa zic. Nu ii cunosc pe greci, sincer. Nu prea imi permit sa ii judec. Insa au mai fost atacuri impotriva Bisericii, chiar am postat un link catre un articol. UE e umanista, e pro-ordinea mondiala si asa mai departe. Sincer, eu personal nu sunt de acord cu cedarea suveranitatii lor. Insa asta e parerea mea. Nu cred ca un neamt sau un francez ar stii mai bine decat un grec, ce e mai bine ptr Grecia si poporul sau. Cand la conducere ajunge un strain, deobicei nu iese bine.

Romania e alta poveste, similara, dar alt subiect. Nu se vrea ca Romania sa isi plateasca datoriile. Altfel nu ne-am fi dat moca toate resursele. Numa cu Rosia Montana ne puteam plati toate datoriile si sa avem si in plus. Insa au avut grija sa ne taie toate solutiile de a ne plati datoriile. In sfarsit.

Pozitia Bisericii in Grecia este de laudat oricum.

Nu trebuie sa ii judecam pe greci. Trebuie sa le fim alaturi, sa ne rugam sa treaca cu bine peste aceasta incercare; doar sunt fratii nostrii.

[Mihnea Dragomir]

Ideea asta, că politicienii de la Bruxelles sunt băieţii răi, pe când politicienii de la Atena sau de la Bucureşti sunt băieţii buni, eu nu o cumpăr.

Din punctul meu de vedere, ceea ce se întâmplă în Grecia, ca şi ceea ce se întâmplă în România, sunt probleme de sistem: democraţia îşi arată propriile limite. Atunci când legislaturile durează maximum 4 ani, se întâmplă ceea ce s-a întâmplat şi în Valahia şi Moldova în perioada fanariotă, când ne conduceau grecii: jaf naţional. Inexistenţa unei politici durabile şi duhul schimbării de dragul schimbării şi chiar de dragul îmbogăţirii rapide este rezultat intrinsec al orânduirii democratice, care nu se bazează pe omul natural, ci are în vedere un om utopic. Monarhistul din mine râde: susţineţi că cel mai bun fiu al poporului român este Băsescu, după cum cel mai bun fiu al poporului francez este Sarkozy ? E comic unde s-a ajuns la doar 200 de ani de la "Liberte, Egalite, Fraternite !" Democraţia şi-a făcut socoteli că poporul, preocupat de viitorul patriei, votează pe cei care prezintă mai multe garanţii de a fi preocupaţi de binele general. În realitate, vulgul votează cu burta nişte politicieni demagogi preocupaţi de îmbogăţirea cât mai rapidă, că vin alegerile viitoare şi Dumnezeu cu mila. Aţi mai auzit ceva de grofii democraţi: Crin Halaicu, Viorel Lis, sau acel baron al marmurei şi bordurilor al cărui nume, momentan, l-am şi uitat ? Şi-au luat conturile cu ei şi au plecat. În locul lor, vor veni mereu alţii. De la Moscova, de la Washington, de la Bruxelles sau aduşi de Dâmboviţa, pentru mine e totuna. Sunt doar două feluri de a organiza statele: în baza dreptului divin sau în baza dreptului oamenilor. Statul nostru, ca şi statul grec, ca şi majoritatea statelor din Europa, este organizat în baza dreptului oamenilor. Iar care sunt oamenii, puţin importă: în fond, după natura lor, ei sunt mereu aceiaşi.