Despre suflet, duh si starea omului in moarte

[iuliu46]

Sau ce inseamna asta ?

"Adevarat va spun ca unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea pana nu vor vedea pe Fiul omului venind in Imparatia Sa."

[ioanna]

Nemurirea nu se bazeaza pe indestructibilitatea sufletului privit ca substanta, ci a persoanei, adica a sufletului ca baza a persoanei umane, adica pe indestructibilitatea relatiei dintre Dumnezeu si om ca persoane, dat fiind ca persoana e factor al acestei relatii. Sufletul exista si lucreaza si dupa moarte, asa cum apare in Sfanta Scriptura in mai multe locuri. O sa ma opresc asupra unui exemplu, ce-mi vine in minte, insa sunt si altele. In pilda saracului si bogatului Lazar (Sf. Evanghelie dupa Luca cap.16) se vede ca acestia vietuiesc si dupa moarte pana la invierea de obste a trupurilor de la Judecata Universala, deci vietuiesc cu sufletul.


Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.
Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie.
Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti.
Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.
Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,
Căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de ioanna

In pilda saracului si bogatului Lazar (Sf. Evanghelie dupa Luca cap.16) se vede ca acestia vietuiesc si dupa moarte pana la invierea de obste a trupurilor de la Judecata Universala, deci vietuiesc cu sufletul.

Concluzia ca sunt sufletele lor, va apartine in totalitate. Niciunde in Scripturi nu scrie ca sufletul, dupa moarte, se duce undeva. Isus spune ca in Gheena vor fi aruncate trupurile pacatosilor dar si sufletele lor. Nu se pot arunca doua lucruri total diferite, unul material, altul imaterial in aceeasi locatie. Este evidenta simbolistica Gheenei insemnand distrugere.

[grasu77]

În prealabil postat de ioanna

Sufletul exista si lucreaza si dupa moarte, asa cum apare in Sfanta Scriptura in mai multe locuri.

Ca sufletul "exista si lucreaza dupa moarte", nu va contrazice nimeni. Avem fagaduinta invierii, facuta de Domnul Iisus Hristos.

Mai greu (sau chiar imposibil) este sa demonstrati ca sufletul "exista si lucreaza pe timpul mortii".

În prealabil postat de ioanna

O sa ma opresc asupra unui exemplu, ce-mi vine in minte, insa sunt si altele. [/font][font=Verdana]In pilda saracului si bogatului Lazar (Sf. Evanghelie dupa Luca cap.16)

Pilda saracului Lazar si a bogatului nu foloseste deloc expresia "suflet". Nu vorbeste despre suflet. Asa ca, exemplul nu este bun. Iar altele nu mai aveti (nici macar Apocalipsa 6:9,10 nu este indicat).

[Profetul de carton]

În prealabil postat de grasu77

Asa ca, exemplul nu este bun. Iar altele nu mai aveti (nici macar Apocalipsa 6:9,10 nu este indicat).

nu, in niciun caz, acele suflete sunt simbolice, ele nu exista in realitate deoarece sunt cei care nu s-au inchinat fiarei si nu au primit numarul ei, evenimente ce sunt din viitor si pentru noi!

[ioanna]

În prealabil postat de grasu77

Pilda saracului Lazar si a bogatului nu foloseste deloc expresia "suflet". Nu vorbeste despre suflet. Asa ca, exemplul nu este bun. Iar altele nu mai aveti (nici macar Apocalipsa 6:9,10 nu este indicat).

Pilda saracului Lazar ne arata ca exista viata dupa moarte si mai sunt si alte pasaje in Sfanta Scriptura, asa ca incercarea d-voastra de a nega aceasta credinta nu tine. E suficient sa consultati dogmatica ortodoxa, gasiti acolo toate referintele, nu-s doar versetele indicate de d-voastra. Pana la urma sunteti liber sa credeti in hermeneutica adventista, insa pentru mine exista viata dupa moarte pentru ca asa simt.

[bob2909]

În prealabil postat de iuliu46

Sau ce inseamna asta ?

"Adevarat va spun ca unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea pana nu vor vedea pe Fiul omului venind in Imparatia Sa."

Foarte simplu :

I Corinteni cap 15 : "47. Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer.
48. Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
49. Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, să purtăm şi chipul celui ceresc."

II Corinteni : " 5. Iar Cel ce ne-a făcut spre aceasta este Dumnezeu, Care ne-a dat nouă arvuna Duhului."

Intelegi ? nu!, stiu ... dar o sa explic ... nu iti face griji !!!!!!

Deci cei care au primit "arvuna Duhului" s-au nascut din nou :" 6. Ce este născut din trup, trup este; şi ce este născut din Duh, duh este. 7. Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă naşteţi de sus." astfel au intrat in imparatia cerului traind dupa Dumnezeu cu Duhul, dar murind cu trupul fata de veacul acesta, dar asta nu inseamna ca ei dupa ce au muriti fizic au rasmas constienti si rationali cu sufletul ,nu ci au adormit in Hristos, adica in Duhul care le-a si dat arvuna ca ei nu se vor mai prezenta in veacul ce va sa vina la judecata ci vor intra direct in viata , INVIIND ...TRAIND VESNIC PE PAMANT , pe cand ceilalti inviaza in judecata pana la a DOUA MOARTE CARE VA FII VESNICA!!!!!

[iuliu46]

În prealabil postat de bob2909

Foarte simplu :

I Corinteni cap 15 : "47. Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer.
48. Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
49. Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, să purtăm şi chipul celui ceresc."

II Corinteni : " 5. Iar Cel ce ne-a făcut spre aceasta este Dumnezeu, Care ne-a dat nouă arvuna Duhului."

Intelegi ? nu!, stiu ... dar o sa explic ... nu iti face griji !!!!!!

Deci cei care au primit "arvuna Duhului" s-au nascut din nou :" 6. Ce este născut din trup, trup este; şi ce este născut din Duh, duh este. 7. Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă naşteţi de sus." astfel au intrat in imparatia cerului traind dupa Dumnezeu cu Duhul, dar murind cu trupul fata de veacul acesta, dar asta nu inseamna ca ei dupa ce au muriti fizic au rasmas constienti si rationali cu sufletul ,nu ci au adormit in Hristos, adica in Duhul care le-a si dat arvuna ca ei nu se vor mai prezenta in veacul ce va sa vina la judecata ci vor intra direct in viata , INVIIND ...TRAIND VESNIC PE PAMANT , pe cand ceilalti inviaza in judecata pana la a DOUA MOARTE CARE VA FII VESNICA!!!!!

Nu am inteles nimic

[bob2909]

În prealabil postat de iuliu46

Nu am inteles nimic

Poate din acest mesaj o sa intelegi :

Cuvântul lui Dumnezeu, fiind Dumnezeu desăvârşit după fire, se face om desăvârşit, constatator din suflet mintal şi trup pătimitor după fire, asemenea nouă, afară numai de păcat, neavând câtuşi de puţin plăcerea răsărită din neascultare, ca anticipaţie a naşterii Sale în timp din femeie, dar însuşindu-şi, din iubirea de oameni, de bunăvoie, durerea de pe urma aceleia, care este sfârşitul firii (6).

Iar tăria puterii atotcovârşitoare şi-a arătat-o dăruind firii neschimbalitatea prin toate cele contrare suferite de El . Căci dăruind firii prin patimi nepătimirea, prin osteneli odihna şi prin moarte viaţa veşnică, a restabilit-o iarăşi, înnoind prin privaţiunile Sale trupeşti
deprinderile firii şi dăruindu-i acesteia prin, întruparea Sa harul mai presus de fire, adică dumnezeirea. Făcutu-s-a deci Dumnezeu om cu adevărat şi a dat firii o altă obârşie pentru o a doua naştere, obârşie care o duce prin osteneală şi durere spre plăcerea viitoare.
(Precum prima obârşie, plăcerea împreunării trupeşti, mâna firea, prin
perpetuarea iubirii de plăcere, spre durere, corupţie şi moarte, aşa
noua obârşie, a harului, îndemnând-o la dureri şi osteneli potrivnice
plăcerii, o duce spre plăcerea adevăratei vieţi.)

Şi aşa a făcut pe toţi cei renăscuţi în El duhovniceşte, liberi de vina ce apăsa asupra lor. Drept urmare aceştia nu mai au de la Adam plăcerea naşterii, dar păstrează din pricina lui Adam durerea care lucrează în ei moartea, nu ca o datorie pentru păcat, ci ca mijloc împotriva păcatului, potrivit unei orânduiri înţelepte dintr-o necesitate naturală . Iar când moartea nu mai are plăcerea ca mamă, care o naşte şi pe care trebuie să o pedepsească, se face în chip vădit pricina vieţii veşnice.

Astfel, precum viaţa lui Adam din plăcere s-a făcut maica morţii şi a stricăciunii, la fel moartea Domnului pentru Adam (c\ci el era liber de plăcerea lui Adam), se face născătoare a vieţii veşnice.

Maxim Marturisitorul

[iuliu46]

În prealabil postat de bob2909

Poate din acest mesaj o sa intelegi :

Cuvântul lui Dumnezeu, fiind Dumnezeu desăvârşit după fire, se face om desăvârşit, constatator din suflet mintal şi trup pătimitor după fire, asemenea nouă, afară numai de păcat, neavând câtuşi de puţin plăcerea răsărită din neascultare, ca anticipaţie a naşterii Sale în timp din femeie, dar însuşindu-şi, din iubirea de oameni, de bunăvoie, durerea de pe urma aceleia, care este sfârşitul firii (6).

Iar tăria puterii atotcovârşitoare şi-a arătat-o dăruind firii neschimbalitatea prin toate cele contrare suferite de El . Căci dăruind firii prin patimi nepătimirea, prin osteneli odihna şi prin moarte viaţa veşnică, a restabilit-o iarăşi, înnoind prin privaţiunile Sale trupeşti
deprinderile firii şi dăruindu-i acesteia prin, întruparea Sa harul mai presus de fire, adică dumnezeirea. Făcutu-s-a deci Dumnezeu om cu adevărat şi a dat firii o altă obârşie pentru o a doua naştere, obârşie care o duce prin osteneală şi durere spre plăcerea viitoare.
(Precum prima obârşie, plăcerea împreunării trupeşti, mâna firea, prin
perpetuarea iubirii de plăcere, spre durere, corupţie şi moarte, aşa
noua obârşie, a harului, îndemnând-o la dureri şi osteneli potrivnice
plăcerii, o duce spre plăcerea adevăratei vieţi.)

Şi aşa a făcut pe toţi cei renăscuţi în El duhovniceşte, liberi de vina ce apăsa asupra lor. Drept urmare aceştia nu mai au de la Adam plăcerea naşterii, dar păstrează din pricina lui Adam durerea care lucrează în ei moartea, nu ca o datorie pentru păcat, ci ca mijloc împotriva păcatului, potrivit unei orânduiri înţelepte dintr-o necesitate naturală . Iar când moartea nu mai are plăcerea ca mamă, care o naşte şi pe care trebuie să o pedepsească, se face în chip vădit pricina vieţii veşnice.

Astfel, precum viaţa lui Adam din plăcere s-a făcut maica morţii şi a stricăciunii, la fel moartea Domnului pentru Adam (c\ci el era liber de plăcerea lui Adam), se face născătoare a vieţii veşnice.

Maxim Marturisitorul

Spune pe romaneste ce vrei sa spui .Zici ca oamenii ajung "teoretic" in rai dar in mod practic vor ajunge acolo numai la "invierea dreptilor " ?