Intai da-mi un loc unde gasesc citatul din Grigore Palama.
Apoi nu se spune despre suflete ca au adormit in Hristos se spune despre oameni asta.Adica numai cu trupul sant adormiti dupa cum spune Hristos : "Eu sunt învierea și viața; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi.Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri în veac." Ce spune Pavel acolo este ca fara Hristos nu exista inviere a trupului.
Asta cu trup + suflare de viata = suflet viu e problema voastra. La noi se traduce altfel si am mai dat citatul ala :
"„și s'a făcut omul ființă vie“. „S'a făcut“: a devenit; a trecut în alt mod de existență. În LXX: „și s'a făcut omul întru suflet viu“ (
eis psyhín zoosãn), care poate fi tradus și: „întru suflet care trăiește“, adică nemuritor. Sufletul omului (altceva decât „viața“) s'a născut din suflarea lui Dumnezeu și l-a învăluit (l-a îmbrăcat) pe om odată cu aceasta, dar și cu tendința de a fi „absorbit“: particula
eis înseamnă și „întru“ (înlăuntru) și „spre“ (direcție, scop). În
1 Par 12, 19 se spune că Duhul „l-a îmbrăcat“ pe Amasai, care a rostit o profeție: tot astfel pe Ghedeon (
Jd 6, 34). Acest
endęo înseamnă „a îmbrăca“, cu sensul de a lua complet în stăpânire; „a se îmbrăca“ = a intra în posesia cuiva sau a ceva. În acest sens duhovnicesc îl va folosi Pavel în
Rm 13, 14: „îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos“, în
Ga 3, 27: „în Hristos v'ați îmbrăcat“ și în
Col 3, 12: „îmbrăcați-vă cu simțăminte de'ndurare, de bunătate“. Așadar, omul nu e o simplă „ființă vie“, asemenea tuturor celorlalte, ci trup cu suflet viu, aparținând celor două lumi, materială și spirituală. Având un caracter antinomic (în același timp exterior și interior trupului), el este – ontologic – apt și pentru experiențele mistice (extaz și entaz)."
"