Despre suflet, duh si starea omului in moarte

[heaven]

În prealabil postat de osutafaraunu

După viaţă urmează moartea, iar după moarte învierea. Doar în condiţiile învierii putem vorbi de o răsplătire (în Rai) a celor drepţi, respectiv de o pedepsire (în foc) a celor nedrepţi.

Chiar şi aşa, această "suflare de viaţă" nu este o entitate conştientă care să-şi continiue existenţa întreruptă de moarte într-o lume presupus paralelă.

Dacă dăm ascultare Sfintei Scripturi, totul devine logic: viaţa este viaţă şi moartea este moarte. Cele două noţiuni nu se mai amestecă rezultând un amalgam ciudat ce anulează însăşi necesitatea învierii. Dacă dogma nemuririi naturale a sufletului ar fi adevărată, învierea ar fi fără sens. Dacă "sufletul" trece într-o altă sferă a existenţei - existenţă în care are parte de sentimente, simţuri, bucurii şi tot ce presupune viaţa (chiar anumite atribute ce-i revin exclusiv trupului) la ce-ar mai fi necesară învierea?

Da,inteleg acum.Totusi,chiar daca nu considerati ca dupa moartea fizica mai exista continuitatea sufletului,credeti totusi in inviere.Asta este important...
Insa tot nu inteleg...daca totul se duce in momentul mortii fizice si omul poate exista doar ca spirit in forma trupului,atunci ce ar mai putea invia,in momentul Invierii?Ca doar tarana fara spirit nu mai se poate numi om...

[Mihai36]

În prealabil postat de heaven

Da,inteleg acum.Totusi,chiar daca nu considerati ca dupa moartea fizica mai exista continuitatea sufletului,credeti totusi in inviere.Asta este important...
Insa tot nu inteleg...daca totul se duce in momentul mortii fizice si omul poate exista doar ca spirit in forma trupului,atunci ce ar mai putea invia,in momentul Invierii?Ca doar tarana fara spirit nu mai se poate numi om...

Tocmai ca suflarea de viata este chiar entitatea constienta , adevarata noastra identificare iar moartea prespune doar dezbracarea de trupul material , atita tot iar invierea imbracarea altuia sau aceluiasi daca mai poate fi inca intro forma in care sa poata fi purtat.
Daca totul s-ar stinge atuncui care suflete locuiesc in locuinta mortilor iar de acolo Dumnezeu sa le scoata sau sa le viziteze Iisus s sa le vesteasca ce au nevoie?

Nu spune in Apocalipsa ca mortii care nu inviaza precum si cei care "ndesavirsiti mor in Domnul " vin (reincarnati se intelege) abia peste miile de ani -ca doar nu Imparatia divina ci cea a alui Hristos de pe pamint care va fi in vremurile frumoase promise de dupa sfirsitul necazurilor si catastrofelor.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de heaven

Da,inteleg acum.Totusi,chiar daca nu considerati ca dupa moartea fizica mai exista continuitatea sufletului,credeti totusi in inviere.Asta este important...
Insa tot nu inteleg...daca totul se duce in momentul mortii fizice si omul poate exista doar ca spirit in forma trupului,atunci ce ar mai putea invia,in momentul Invierii?Ca doar tarana fara spirit nu mai se poate numi om...

Îmi pare nespus de rău, dar la această întrebare nu ştiu să vă răspund, căci face parte din miracolul învierii. Dacă aş putea să dau o explicaţie ştiinţifică ori măcar logică, aş putea să-l şi reproduc. Doar Dumnezeu deţine secretul acestui miracol.

[grasu77]

În prealabil postat de heaven

credeti totusi in inviere.

Nu este corecta formularea dvs. Nu puteti spune despre noi (adventistii) ca, "credem totusi, in inviere". Noi, numai in inviere credem. Nu avem alta nadejde, pentru cei adormiti. Asa ne invata Sfintii Apostoli. "Nu voim fratilor, sa fiti in necunostinta despre cei ce au adormit, ca sa fiti intristati ca cei care nu au nadejde" (1 Tesaloniceni 4:13). Cititi dvs. mai departe (versetele urmatoare, pana la vers. 18) si vedeti care este nadejdea propovaduita de Sfintii Apostoli. Este nadejdea revenirii Domnului si a invierii. Nu se pomeneste nimic despre nemurirea mortului.

In dreptul dvs. ar fi corecta formularea: "credeti totusi in inviere" (mai de voie, mai de nevoie, caci este pomenita insistent in Scriptura - desi ar merge si fara inviere).