Confuzia dogmei catolice si ecumenismul ortodox

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de catalin2

Desi cred ca am scris cateva zeci de mesaje despre acest lucru, ma bucur ca aflati acum adevarul despre aceasta invatatura fundamentala a crestinismului. Sfanta Taina a Mirungerii este primirea darurilor Duhului Sfant, Domnul Iisus a spus de botezul cu apa si duh.
Chiar si in catolicism s-a pastrat o intelegere asemanatoare, iata catehismul: http://www.vatican.va/archive/compen...um-ccc_ro.html
"Apostolii îl primesc pe Duhul Sfânt la Rusalii şi vestesc „faptele minunate ale lui Dumnezeu” (Fap 2,11). Ei comunică celor nou botezaţi, prin impunerea mâinilor, darul aceluiaşi Duh."
"Efectul Mirului este revărsarea specială a Duhului Sfânt, ca aceea de la Rusalii."
" În Occident, această ungere se face pe fruntea celui botezat cu aceste cuvinte: „Primeşte pecetea darului Duhului Sfânt”. În Bisericile Orientale de rit bizantin, ungerea se face şi pe alte părţi ale trupului, cu formula: „Pecetea darului Duhului Sfânt”.

Asadar Mirungerea este punerea mainilor si vorbitul in limbi din Sfanta Scriptura. Botezul cu apa este pentru curatire (iertare pacate) si intrarea in Biserica. Citez din catehismul ortodox: "Pentru ca botezul cu apa inseamna curatire, iar Mirungerea inseamna sfintirea prin Sfantul Duh."
Iata ca aceasta invatatura este clar explicata in Sfanta Scriptura:
"Atunci când apostolii din Ierusalim au auzit că cei din Samaria acceptaseră cuvântul Domnului, i-au trimis pe Petru şi pe Ioan, care au mers şi s-au rugat pentru ei, să poată primi Duh Sfânt, care nu se pogorâse încă asupra nici unuia dintre ei, fiind botezaţi doar în numele Domnului Iisus. Apoi şi-au pus mâinile peste ei, iar Duhul Sfânt s-a pogorât asupra lor. (Fapte 8, 14-18)"
Cum observam spovedania este curatirea de pacate, asemanatoare Botezului, iar Impartasania este primirea harului, echivalentul Mirungerii.
Din pacate catolicii au mai diluat invatatura aceasta, ajungand sa nu mai faca Mirungerea la copii dupa Botez, ci la cativa ani.

Oricum o întoarceţi, nu veţi găsi în niciun catehism, catolic sau ortodox, afirmaţia dv că Botezul ar fi numai Botezul cu apă, iar Mirungerea ar fi Botez cu Duhul Sfânt. Dovediţi o teribilă ignoranţă a propriei învăţături ortodoxe despre Sf Taine, care, în cazul Botezului, este învăţătură corectă. Dar dv faceţi şi cu predania ortodoxă ceea ce faceţi cu cea catolică: îi proiectaţi idei pe care nu le afirmă, declarând că sunt ale ei. Iată aici, chiar pe situl părinte al acestui forum, cum este explicată adevărata învăţătură ortodoxă despre Botez: http://www.crestinortodox.ro/dogmati...lui-69128.html

Citez: Biserica Ortodoxa nu cunoaste un botez al apei, si altul al Duhului, fiindca apa este mediul prin care lucreaza Sfantul Duh asupra intregii fiinte psiho-fizice a omului. In rugaciunea de sfintire prealabila a apei se cere venirea Duhului pentru curatirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea sa devina, prin pogorarea deplina a Duhului, loc al nasterii omului nou in Hristos.

În concluzie, domnule Cătălin, în chiar secunda în care dv aţi fost scufundat în apă de preotul ortodox, v-aţi botezat atât cu apă cât şi cu Spirit Sfânt. Apoi, când preotul v-a miruit, eraţi deja botezat cu botez complet, din apă şi Duh.

Pasajul biblic pe care l-aţi citat se referă la cu totul altceva şi aţi fi ştiut asta dacă aţi fi citit apologetică ortodoxă anti-protestantă. Este vorba de o situaţie care azi nu mai este întâlnită. Înainte de a fi botezul creştin aşa cum este astăzi, a fost botezul lui Ioan, care era numai un botez cu apă. Un botez incomplet. De unde ştim asta? Tot din Biblie, din chiar cuvintele Sf Ioan Botezătorul. Azi, de câte ori un preot (sau un laic) botează, el practică atât botezul cu apă cât şi cu Spirit Sfânt, Adică un botez complet, după cum reiese din simpla citire a rânduielii din Molitfelnic.


În ceea ce priveşte cealaltă chestiune, cea de la care a pornit toată discuţia (aceasta, cu Mirungerea = Botez cu Duhul Sfânt e perlă apărută pe drum), vă expun următorul caz: Cu aproape două milenii în urmă, pe actualul teritoriu al Statelor Unite, au trăit doi fraţi din neamul apaşilor. Erau gemeni. Au crescut împreună, au trăit unul pentru altul. Amândoi s-au bucurat de aceeaşi viaţă dreaptă petrecută prin văile şi crestele Munţilor Stâncoşi, nefurând, nebeţivănind, necurvind şi n-au rostit în toată viaţa lor nici măcar o înjurătură care să-l supere pe Manitou. Dar moartea îi desparte pe oameni şi iată că, la începutul primăverii anului 33, unul dintre cei doi fraţi, Iute De Picior, este răpus de coarnele unui bizon pe care îl urmărea. După un stagiu de câteva zile în Iad (mai precis: în Limbul Drepţilor), odată cu Isus el s-a dus în Cer în baza faptului că toţi drepţii Lumii Vechi stau la Ospăţul cel Veşnic acum. Celălalt frate, Ochi De Vultur, a avut un teribil ghinion. La câteva săptămâni după primul, el a pierit în colţii unui urs grizzly, exact a doua zi după ce, în cealaltă parte a lumii, la Ierusalim, se serbau Rusaliile. Cei doi fraţi gemeni, despărţiţi de moarte timp de puţine săptămâni, vor fi acum despărţiţi o veşnicie întreagă, fiindcă Ochi De Vultur a murit şi a suferit Judecata Particulară a doua zi după Rusalii, când Biserica şi-a început activitatea publică la antipozi. El nu va mai putea să îl vadă pe Dumnezeu în veci de veci, în afară de un scurt moment, la Judecata de Apoi, când trupul îi va fi înviat, va vedea cu ochii lui urmările faptelor lui bune din viaţă, precum şi urmările faptelor bune ale fratelui său, după care Domnul va spune lui Iute De Picior: "Intră, slugă credincioasă: peste multe te voi pune !" şi, întorcându-se spre el, îi va zice: "ai văzut destul, Ochi De Vultur ! Acuma i-aţi trupul şi marş înapoi !"

Întrebare: sunteţi serios când credeţi chestia asta ?