Pseudo-stiinta si teologia ortodoxa

În prealabil postat de ioanna

Eu spun ca merita sa-l cititi, macar "Procesul" .Opera sa e o alegorie continua, strabatuta de mituri ale dezorientarii si disperarii, protestul individului izolat impotriva strivirii personalitatii sale de catre societate. Cu toate ca nu si-a exprimat explicit conceptia sa religioasa despre lume, Kafka manifesta trasaturile ganditorului religios. In nuvelele sale descrie cumplitele pedepse ca-i asteapta pe cei care nu vor sa asculte cuvantul (das Wort) si sa urmeze calea dreapta, iar in aforisemele sale descrie cuvantul pozitiv (das positive Wort) destinat omenirii, credinta sa, chemarea ferma adresata fiecarui individ pentru a-si schimba viata personala. Kafka a trait si a suferit pentru noi :) Cititi Procesul, e o parabola a absurdului existential.

Cred ca am sa citesc, multumesc ca poate se inscrie intre cei pe care ii apreciez mult ..Un exemplu este Antoine de Saint-Exupery cu Citadela, care mi-a fost mentorul meu in ani de liceu si pe care il citeam si reciteam. In cartea lui la fiecare citire scoteam o alta esentiala lectie cu si mai multa placere, chit ca era foarte grea si nu puteam citi prea mult odata... aproape ca rescriu pasajele pentru a le simti esenta mai mult......

[ioanna]

[quote=Marilena B;389254]Cred ca am sa citesc, multumesc ca poate se inscrie intre cei pe care ii apreciez mult ..Un exemplu este Antoine de Saint-Exupery cu Citadela, quote]

atunci lasati Procesul si citit Metamorfoza :)
inchei off topicul aici.

[bogdan81]

Este destul de simplu de vazut ce fel de filozofie si ce duh se ascunde in spatele teoriei evolutiei.
Unii din cei de aici vor fi auzit de Teilhard de Chardin. Pentru cei care nu stiu, el a fost un calugar iezuit si in acelasi timp savant evolutionist, adept al asa-numitului evolutionism teist. In cartea sa, The Heart of the Matter, el isi confeseaza una din experientele sale extatice.
O prima experienta traita in 1919 este descrisa astfel: "Omul mergea prin desert, urmat de tovarasul sau, cand Lucrul s-a napustit asupra lui. Apoi deodata o suflare de aer arzator trecu peste crestetul sau, strapunse bariera pleoapelor sale inchise si patrunse in sufletul sau. Omul a simtit ca inceteaza a mai fi el insusi; o rapire irezistibila l-a luat in stapanire, ca si cum toata seva tuturor lucrurilor vii, varsandu-se dintr-o data intre prea stramtele hotare ale inimii sale, ar fi remodelat cu putere slabitele fibre ale existentei lui...M-ai chemat, iata-ma, spune Lucrul. Satul de abstractii, de atenuari, de vorbaria vietii sociale, ai dorit sa te masori cu Realitatea intreaga si neimblanzita. Te asteptam spre a fi facut sfant. Iar acum m-am asezat asupra ta pe viata sau pe moarte. Cel ce m-a vazut o data, nu ma mai poate uita niciodata: el trebuie fie sa mearga intru osanda impreuna cu mine, fie sa ma mantuiasca o data cu sine".
Se vede limpede din acest citat ca in spatele unei teorii considerata ca "stiintifica" si "obiectiva", se ascunde prezenta duhurilor cazute.
Acest citat este luat din eseul lui Adrian Lemeni, "Stiinta inteleasa ca o gnoza automantuitoare".