Sunt sfintii supraoameni ?

În prealabil postat de Daniel_7

Chiar daca faci pacate azi,si oricine face pacate(tot omul e mincinos-cum spune psalmistul David),asta nu inseamna ca nu trebuie sa ai aspiratia de a deveni sfant.

Tu confunzi recunoasterea sfinteniei cu faptul de a tinde spre sfintenie.

Este normal si firesc sa nu recunosti niciodata ,nici fata de altii,nici fata de tine ,ca esti sfant,insa asta nu inseamna ca nu trebuie sa ai aspiratia spre sfintenie.

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ +++++++++


Bine ai spus asa trebuie sa fim si sa tidem spre sfintenie cu munca noastra si cu viata noastra cu faptele noastre si cu tot ce ne da Dumnezeu ca sa traim In aceasta veata amin.

Slavit sa fie Domnul In veacul veacului amin amin

[Daniel_7]

Sa va dau un exemplu:

Daca de pilda ar fi o prigoana,si prin marturisire stiu ca as muri,dar as ajunge in ceata sfintilor,asta inseamna o aspiratie catre sfintenie.

Sau daca postesc mai aspru,ma rog mai mult ,fac metanii etc ,astea le fac pentru ca aspir catre sfintenie.Bineinteles ca se pun inainte nenumarate piedici ,care ma fac sa cad si iar sa ma ridic,pana in clipa mortii,insa drumul este spre sfintenie.

Acesta este scopul crestinului,de asta el refuza aceasta lume si tinde la cealalta,pentru a se sfinti.

În prealabil postat de Daniel_7

Sa va dau un exemplu:

Daca de pilda ar fi o prigoana,si prin marturisire stiu ca as muri,dar as ajunge in ceata sfintilor,asta inseamna o aspiratie catre sfintenie.

Sau daca postesc mai aspru,ma rog mai mult ,fac metanii etc ,astea le fac pentru ca aspir catre sfintenie.Bineinteles ca se pun inainte nenumarate piedici ,care ma fac sa cad si iar sa ma ridic,pana in clipa mortii,insa drumul este spre sfintenie.

Acesta este scopul crestinului,de asta el refuza aceasta lume si tinde la cealalta,pentru a se sfinti.

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ +++++



Sa ma iertati daca intervin, eu spun un exemplu simplu care cred ca toti Il traim si Il experimentam In aceasta lume.
Omul cauta permanent ceva ce el nu stie . Acest ceva Il cauta si bogati si saraci si bolnavi si sanatosi tot omul care traieste In aceasta lume si acel ceva este calea catre Dumnezeu catre Imparatia cerurilor calea pe care omul a fost dat afara din rai .
Aceasta cautare este neInceteat cIt traim pe pamInt de oarece omul prin natura lui creatura creata de Dumnezeu aici sa simtit bine si cauta neincetat acea stare in care el era lInga Dumnezeu vedeti ca putem avea tot binele din lume si tot aurul si bani lumi totusi nu ne simtim siguri de nimic si nu suntem multumiti asta pentru ca noi cautam sa ne intoarcem acolo de unde am venit de unde am fost curati de unde am fost sfinti lInga Dumnezeu.
Slavit sa fie Domnul amin



În prealabil postat de Nenumitul

minunat



Într-adevăr, suntem cu toţii egali în neştiinţa noastră, când vine vorba de Dumnezeu. Scopul final al nostru (al celor conştienţi) ar trebui să fie întoarcerea la Dumnezeu, de unde am venit. Acolo este adevărata cunoaştere.

Bineînţeles, pentru a ne întoarce, trebuie să ne mântuiască El. Iar pentru asta, trebuie să ajungem plăcuţi Lui.

Eu zic să încercăm să facem asta; să lucrăm la asta.



Averile lumeşti nu sunt o ţintă pentru un creştin adevărat.

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ +++++++++


Domnu Dumnezeu sa ne descopere calea adevaru si drumul spre fintenie ca sa fim bine placuti lui .
minunat gIndesti si spui ceia ce gIndesti asa ar trebui sa fim toti .
Doamne ajuta neputintelor noastre aminamin amin

Slavit sa fie Domnul amin amin amin

[Azzuurra]

S-ar putea sa ma repet....

Cand am vazut intrebare, raspunzul mi se parea evident, ca sfintii nu sunt supraoameni, ci doar oameni normali care s-au luptat cu ei insisi.

Dar ca cineva sa se gandeasca la sfintenie sau sa se compare cu Sfintii mi se parea absurd. Adica sa-ti doresti manrtuirea da, dar sa te gandesti ca ai putea sa copiezi viata sfintilor, traind o viata de mirean, mi se parea aberant.

Mai exact: as fi"acceptat" intrebarea daca am putea dori sfintenia doar de la o persoana care traia macar in aparenta o viata ca a sfintilor(nepunand la socoteala gandurile, rugaciunea, trairea interioara): adica feciorelnic, care sa vrea numai binele si sa faca numai binele.... Sau POATE si de la un mirean cu viata de familie, care ar avea celelalte calitati, mai putin fecioria. Pentru restul, ma gandeam: sa zicem saru'mana daca ne mantuim si sa facem tot ce ne sta in putere pentru asta, fara sa ne mai propunem a visa la o viata de sfintenie.

...

Astazi, am vrut sa ma uit la televizor, voiam sa gasesc ceva interesant. Si am zis sa ma uit si pe Trinitas(ma uit foarte rar), sa vad ce este. Si cand am deschis, tema emisiunii era :"Sfintenia, telul vietii crestine"(am deschis la sfarsit si nu stiu continutul emisiunii, dar am inteles ca vor reveni asupra subiectului). M-am simtit cu musca pe caciula.

Si m-am gandit ca am fost cam rea in postari. In primul rand nu cunosc trairea duhovniceasca a nimanui. In al doilea rand, poate nu si-am permis nimeni sa creada ca viata de mirean se poate compara cu cea a unui Sfant.

Si cred ca duritatea in postare se datoreaza faptului ca m-am gandit ca "vorbesc cu oameni mari". Poate am gresit.

Adica, daca un copil de clasa a 4-a mi-ar spune ca vrea sa faca doctoratul si m-ar intreba daca cred ca poate ajunge acolo, i-as spune:" Bineinteles ca poti face doctoratul si poti ajunge acolo. Pastreaza-ti visul acesta in minte. Dar momentan trebuie sa te concentrezi sa treci in clasa a 5-a. Daca inveti bine, vei trece si peste celelalte etape si usor usor, cu pasi marunti vei ajunge la doctorat. Tu concentreaza-ti atentia asupra prezentului si a ceea ce trebuie sa faci acum, dar nu uita niciodata de visul tau. "

Nu vad de ce ar trebui sa fie diferit in cazul altor "copii". Ca pana la urma, "majoritatea dintre noi suntem copii intr-ale credintei".

Iertare.

[dobrin7m]

În prealabil postat de Azzuurra

S-ar putea sa ma repet....

Cand am vazut intrebare, raspunzul mi se parea evident, ca sfintii nu sunt supraoameni, ci doar oameni normali care s-au luptat cu ei insisi.

Dar ca cineva sa se gandeasca la sfintenie sau sa se compare cu Sfintii mi se parea absurd. Adica sa-ti doresti manrtuirea da, dar sa te gandesti ca ai putea sa copiezi viata sfintilor, traind o viata de mirean, mi se parea aberant.

Mai exact: as fi"acceptat" intrebarea daca am putea dori sfintenia doar de la o persoana care traia macar in aparenta o viata ca a sfintilor(nepunand la socoteala gandurile, rugaciunea, trairea interioara): adica feciorelnic, care sa vrea numai binele si sa faca numai binele.... Sau POATE si de la un mirean cu viata de familie, care ar avea celelalte calitati, mai putin fecioria. Pentru restul, ma gandeam: sa zicem saru'mana daca ne mantuim si sa facem tot ce ne sta in putere pentru asta, fara sa ne mai propunem a visa la o viata de sfintenie.

...

Astazi, am vrut sa ma uit la televizor, voiam sa gasesc ceva interesant. Si am zis sa ma uit si pe Trinitas(ma uit foarte rar), sa vad ce este. Si cand am deschis, tema emisiunii era :"Sfintenia, telul vietii crestine"(am deschis la sfarsit si nu stiu continutul emisiunii, dar am inteles ca vor reveni asupra subiectului). M-am simtit cu musca pe caciula.

Si m-am gandit ca am fost cam rea in postari. In primul rand nu cunosc trairea duhovniceasca a nimanui. In al doilea rand, poate nu si-am permis nimeni sa creada ca viata de mirean se poate compara cu cea a unui Sfant.

Si cred ca duritatea in postare se datoreaza faptului ca m-am gandit ca "vorbesc cu oameni mari". Poate am gresit.

Adica, daca un copil de clasa a 4-a mi-ar spune ca vrea sa faca doctoratul si m-ar intreba daca cred ca poate ajunge acolo, i-as spune:" Bineinteles ca poti face doctoratul si poti ajunge acolo. Pastreaza-ti visul acesta in minte. Dar momentan trebuie sa te concentrezi sa treci in clasa a 5-a. Daca inveti bine, vei trece si peste celelalte etape si usor usor, cu pasi marunti vei ajunge la doctorat. Tu concentreaza-ti atentia asupra prezentului si a ceea ce trebuie sa faci acum, dar nu uita niciodata de visul tau. "

Nu vad de ce ar trebui sa fie diferit in cazul altor "copii". Ca pana la urma, "majoritatea dintre noi suntem copii intr-ale credintei".

Iertare.

Intervin aici sa iti povestesc o intamplare care iti va da raspuns bun dilemei tale. Am mai spus-o eu pe forum, nu mai tin minte pe ce thread dar acum o repet pentru tine.
In primavara acestui an am fost impreuna cu sotul meu la Manastirea Ormilia din nordul Greciei, metoc al Manastirii SimonPetras din Sfantul Munte. Acolo, dupa o primire minunata a maicii starete, cu care am vorbit multe, atingand si subiecte de istorie crestina, maica stareta l-a intrebat pe sotul meu cum se numeste, nereusind sa retina numele spus in romaneste. Aici sotul s-a scuzat, ca nu are nume de sfant si a repetat numele sau. Atunci maica stareta cu un zambet pe fata i-a spus: nu e nimic dragul meu, fii tu sfant si astfel numele tau va fi de sfant. Nu e imposibil totul este sa vrei, a continuat maica stareta.
In acea seara am avut o discutie cu duhovnicul meu, legat de acest aspect. Si parintele mi-a spus asa: sfintenia este acolo unde nu te astepti, o babuta de la tara fara multe scoli poate sa poarte sfintenia in ea.

in concluzie vreau doar sa iti spun ca daca pleci la razboi cu gandul ca esti slab si nu vei izbandi atunci cu siguranta nu vei izbandi.
Scopul nostru este desavarsirea asa cum ne indeamna Iisus, iar desavarsirea inseamna sfintenia.

[Azzuurra]

În prealabil postat de dobrin7m

Intervin aici sa iti povestesc o intamplare care iti va da raspuns bun dilemei tale. Am mai spus-o eu pe forum, nu mai tin minte pe ce thread dar acum o repet pentru tine.
In primavara acestui an am fost impreuna cu sotul meu la Manastirea Ormilia din nordul Greciei, metoc al Manastirii SimonPetras din Sfantul Munte. Acolo, dupa o primire minunata a maicii starete, cu care am vorbit multe, atingand si subiecte de istorie crestina, maica stareta l-a intrebat pe sotul meu cum se numeste, nereusind sa retina numele spus in romaneste. Aici sotul s-a scuzat, ca nu are nume de sfant si a repetat numele sau. Atunci maica stareta cu un zambet pe fata i-a spus: nu e nimic dragul meu, fii tu sfant si astfel numele tau va fi de sfant. Nu e imposibil totul este sa vrei, a continuat maica stareta.
In acea seara am avut o discutie cu duhovnicul meu, legat de acest aspect. Si parintele mi-a spus asa: sfintenia este acolo unde nu te astepti, o babuta de la tara fara multe scoli poate sa poarte sfintenia in ea.

in concluzie vreau doar sa iti spun ca daca pleci la razboi cu gandul ca esti slab si nu vei izbandi atunci cu siguranta nu vei izbandi.
Scopul nostru este desavarsirea asa cum ne indeamna Iisus, iar desavarsirea inseamna sfintenia.

:) Multumesc foarte mult pentru ca ne-ai impartasit aceasta istorioara. :) Si-mi place foarte mult ce-ai scris la sfarsit.

Legat de mine, cred ca fiecare avem niste idei formate, care sa presupunem ca ne fac bine si se pot imbunatati cu ajutorul cunostintelor celorlalti.

Dar gandirea mea poate nu face bine altui om si e prilej de sminteala. Adica un duhovnic iti cunoaste viata, te cunoste pe tine ca persoana si-ti raspunde in functie de capacitatea ta de intelegere si de nevoile tale. De exemplu, sa zicem ca un duhovnic ar considera ca un mirean nu merita Impartasania, dar pentru ca isi da seama de marea nevoie ce o are acea persoana de aceasta, ii da voie sa se impartaseasca. Si uite asa creste el duhovniceste. Pe cand altul, in alt caz, zice ca mai bine e sa nu-i vorbeasca lui de Impartasanie, ca favoare mare ii face daca ii "arata lungu' nasului" si-l invata cele de trebuinta lui si se smereste, si uite asa, si acesta creste duhovniceste. Adica fiecare are nevoie de un anumit tratament si o anumita invatatura.

Cat despre sfintenie, mai bine nu mai vorbesc despre subiect, in primul rand ca nu vorbesc in cunostinta de cauza, si-n al doilea rand mi se pare ca as putea fi prilej de ratacire pentru altii, in loc sa-i ajut sa creasca duhovniceste.

"Sfintenia este acolo unde nu te astepti, o babuta de la tara fara multe scoli poate sa poarte sfintenia in ea." Desigur, sfintenia nu tine de diplome, "fatau" sau imbracaminte. Cand am vorbit de aparenta, ma refeream la aparenta traire duhovniceasca.

P.S. Vreau sa adaug ceva off topic, care n-are legatura cu ce ai vrut tu sa spui prin istorisire, ci cu alt subiect(si cu ceva din poveste, dar tu prin acel fragment ai vrut sa spui cu totul altceva).

Cu toate ca , un om care poarta un nume sfant nu este mai sfant decat altul care nu a primit unul la nastere( si nu trebuie sa ne simtim prost ca s-a intamplat asa), nu inseamna ca nu trebuie sa dam importanta Botezului viitorilor nostri copii, ci ar trebui sa le punem un nume sfant.
Adica este diferenta intre a nu stii ca trebuie sa-i pui nume sfant copilului si sa-i alegi un ocrotitor si alta este sa stii si sa nu te interesezi de ce este bine sa faci asa, si sa preferi sa-i pui nume de fite.

[Azzuurra]

În prealabil postat de ioan_strainul

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ +++++++++

Tu confunzi recunoasterea sfinteniei cu faptul de a tinde spre sfintenie.

Bine ai spus asa trebuie sa fim si sa tidem spre sfintenie cu munca noastra si cu viata noastra cu faptele noastre si cu tot ce ne da Dumnezeu ca sa traim In aceasta veata amin.

Slavit sa fie Domnul In veacul veacului amin amin

Sa raspund mai pe scurt. Sunt sfinti supraoameni? Nu, sunt oameni normali, care au renuntat la toate pentru Hristos si s-au luptat permanent cu ispitele si probabil s-au si rugat incontinuu.

Probabil nu inteleg eu, dar eu cred ca menirea noastra e sa fim curati, puri(si in gandire), sa fim placuti Lui Dumnezeu si sa incercam sa-i facem voia, sa incercam sa cautam mantuirea, nu si prin ce-am scris sa tindem spre sfintenie.

În prealabil postat de Daniel_7

Sa va dau un exemplu:

Daca de pilda ar fi o prigoana,si prin marturisire stiu ca as muri,dar as ajunge in ceata sfintilor,asta inseamna o aspiratie catre sfintenie.

Da, de acord.

În prealabil postat de Daniel_7

Sau daca postesc mai aspru,ma rog mai mult ,fac metanii etc ,astea le fac pentru ca aspir catre sfintenie.Bineinteles ca se pun inainte nenumarate piedici ,care ma fac sa cad si iar sa ma ridic,pana in clipa mortii,insa drumul este spre sfintenie.

Insuficient.

Daca as fi duhovnic si un crestin-mirean mi-ar spune ca ar vrea sa tinda spre sfintenie i-as pune 3 intrebari: Barfesti pe cineva vreodata, esti rau de gura(tipi, injuri, ..)? Gandurile tale sunt doar bune si nu exista urma de egoism, mandrie, ura, manie si alte pacate? Iti pastrezi patul tau curat?

Daca mi-ar spune da, i-as mai da si alte sfaturi ca sa tinda spre sfintenie. Daca mi-ar spune nu, i-as zice fa-le pe astea si dupa mai vedem.


Adica cand un om e curat cu totul, cred ca isi poate pune problema de a tinde spre sfintenie. Pana atunci sunt alte lucruri ca sa te ostenesti.

Adica vrei la doctorat, dar n-ai trecut nici macar in clasa a cincea Vezi ce faci ca sa intri aici si dupa iti pui problema de doctorat.