Nunta Curata

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Azzuurra

Eu ma gandeam ce sa aleg. Adica daca imi aleg un baiat care vrea acelasi lucru si se intampla uneori sa nu respecte ceea ce ne-am dorit, nu-i zic:"Vai tu, pacatosule, lasa-ma in pace!!!".

Dar daca este vorba de unul obisnuit, stii de la inceput ce ti-ai ales.

Rău ar fi să vă alegeţi un băiat care să nu vrea să înainteze spre Cristos ! Căci ce are credinţa cu necredinţa ? Lacrimi şi suferinţă ar fi. Sau chiar cădere. Înhămare la jug nepotrivit ! Cât de trist este că numiţi, pe bună dreptate, "unul obişnuit" un asemenea tânăr aflat cu spatele la Isus ! Cu adevărat, dispreţul pentru cele de deasupra a ajuns "obişnuit".

Şi, dimpotrivă, bine va fi dacă veţi alege unul asemenea. Şi dacă, în asemenea caz, s-ar întâmpla să dovedească slăbiciune, nu-l lăsaţi, spunând "Mulţumesc, Doamne, că nu sunt precum vameşul acesta". Ce altceva este căsătoria, dacă nu suiş spiritual ? Pot copiii să mănânce mâncare tare de la început, ca aceea de adulţi ? Nu pot: şi totuşi Dumnezeu, în bunătatea Lui, mai repede îi mântuieşte ! De aceea, nu trebuie să uitaţi că postul nu e scop în sine. Noi nu postim ca să postim. Ci suntem conştienţi că, în starea noastră actuală, în concupiscenţa noastră, suntem pe jumătate îngeri şi pe jumătate animale. Dar noi, mai mult asemenea îngerilor am vrea să fim şi de aceea ţinem post. Dar dacă, postind, îl rănim pe celălalt, care poate ajunge să se întrebe: "dar eu pentru ce m-am căsătorit ???", dacă, în loc să-l îndumnezeiască şi să guste dulceaţa abţinerii de dragul lui Cristos, mai rău se răscoleşte jumătatea biologică din el ? Dacă va ajunge la concluzia că Dumnezeu ne-a dat nişte legi aşa de aspre, încât nu prea le putem duce, astfel împingându-l în dezădejde ori sminteală ? Atunci postul nu ar fi de folos familiei noastre. Nu uitaţi că modalitatea concretă de a ţine post nu e materie de credinţă, ci simplă lege eclezială. Nu oamenii sunt pentru legi, ci legile pentru oameni. Ce respectare a legii ecleziale ar fi aceea care ar introduce dezordine în familia mea, care este Ecclesia domestica ? Deci, scopul Ecclesiei, cea mică (familia) sau cea mare (Biserica) aceste este: mântuirea. Când respectarea unei legi ar putea duce mai mult la pierzanie decât la mântuire, atunci spunem că legea e respectată în formă, dar nu în fond: acesta este fariseismul.

[Azzuurra]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Rău ar fi să vă alegeţi un băiat care să nu vrea să înainteze spre Cristos ! Căci ce are credinţa cu necredinţa ? Lacrimi şi suferinţă ar fi. Sau chiar cădere. Înhămare la jug nepotrivit ! Cât de trist este că numiţi, pe bună dreptate, "unul obişnuit" un asemenea tânăr aflat cu spatele la Isus ! Cu adevărat, dispreţul pentru cele de deasupra a ajuns "obişnuit".

Şi, dimpotrivă, bine va fi dacă veţi alege unul asemenea. Şi dacă, în asemenea caz, s-ar întâmpla să dovedească slăbiciune, nu-l lăsaţi, spunând "Mulţumesc, Doamne, că nu sunt precum vameşul acesta". Ce altceva este căsătoria, dacă nu suiş spiritual ? Pot copiii să mănânce mâncare tare de la început, ca aceea de adulţi ? Nu pot: şi totuşi Dumnezeu, în bunătatea Lui, mai repede îi mântuieşte ! De aceea, nu trebuie să uitaţi că postul nu e scop în sine. Noi nu postim ca să postim. Ci suntem conştienţi că, în starea noastră actuală, în concupiscenţa noastră, suntem pe jumătate îngeri şi pe jumătate animale. Dar noi, mai mult asemenea îngerilor am vrea să fim şi de aceea ţinem post. Dar dacă, postind, îl rănim pe celălalt, care poate ajunge să se întrebe: "dar eu pentru ce m-am căsătorit ???", dacă, în loc să-l îndumnezeiască şi să guste dulceaţa abţinerii de dragul lui Cristos, mai rău se răscoleşte jumătatea biologică din el ? Dacă va ajunge la concluzia că Dumnezeu ne-a dat nişte legi aşa de aspre, încât nu prea le putem duce, astfel împingându-l în dezădejde ori sminteală ? Atunci postul nu ar fi de folos familiei noastre. Nu uitaţi că modalitatea concretă de a ţine post nu e materie de credinţă, ci simplă lege eclezială. Nu oamenii sunt pentru legi, ci legile pentru oameni. Ce respectare a legii ecleziale ar fi aceea care ar introduce dezordine în familia mea, care este Ecclesia domestica ? Deci, scopul Ecclesiei, cea mică (familia) sau cea mare (Biserica) aceste este: mântuirea. Când respectarea unei legi ar putea duce mai mult la pierzanie decât la mântuire, atunci spunem că legea e respectată în formă, dar nu în fond: acesta este fariseismul.

:) Multumesc. Sunt intru totul de acord.

[DragosP]

Ei, atunci poate nu-ţi mai faci atâtea probleme până nu ajungi să te loveşti efectiv de ele.

[maria32]

ba eu o inteleg ca si eu sunt la fel. imi fac probleme dinainte pentru ca atunci cand nu-mi faceam, adica nu ma preocupam, ma trezeam in diverse situatii si atunci ma gandeam.... dar oare de ce nu mi-am pus problema mai din timp? cum de am ajuns in situatia asta?

azzurra este f bine ca te gandesti la viitorul tau si nu vrei sa lasi lucrurile la voia intamplarii. singurul lucru pe care te rog sa nu-l uiti este ca, oricat de mult ai planifica tu, sa spui intotdeauna Da-mi Doamne intelepciunea sa planific bine, sa iau deciziile potrivite, si daca ceva din ce-mi doresc nu va fi spre binele meu si mantuirea mea, faca-se voia TA nu a mea.

[Azzuurra]

:) Va multumesc pentru sfaturi.

[Andra_07]

În prealabil postat de Azzuurra

:) Va multumesc pentru sfaturi.

Eu zic sa ai grija sa nu faci ca in vorba aia "Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ". Poti sa faci 1000 de planuri cum spui tu, cu programul de iubit, cu ore daca vrei. Daca o sa fi foarte indragostita de sotul tau, s-ar putea, cel putin la inceput, sa-ti calci tu peste program, fara sa-ti ceara el.
Sunt discutii de prisos. Cred ca totul depinde de persoana cu care o sa ajungi. In toata ecuatia asta cu dragostea trupeasca si atractia fizica are un cuvant greu de spus. E normal ca daca faci o casatorie doar asa ca sa fie, sa nu ramai nemaritata, sa te poti tine de programul asta si sa te lupti cu sotul tau pentru a-i impune aceste idei. Dar ia in calcul si posibilitatea ca poti cunoaste un baiat crestin, bun la suflet, pe care sa-l iubesti si sa te si iubeasca. Si daca pe deasupra mai esti foarte atrasa fizic de el, s-ar putea sa-ti uiti tot orarul cu martea si joia. (cel putin primul an de la nunta).

[Steve Works]

În prealabil postat de Andra_07

Eu zic sa ai grija sa nu faci ca in vorba aia "Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ". Poti sa faci 1000 de planuri cum spui tu, cu programul de iubit, cu ore daca vrei. Daca o sa fi foarte indragostita de sotul tau, s-ar putea, cel putin la inceput, sa-ti calci tu peste program, fara sa-ti ceara el.
Sunt discutii de prisos. Cred ca totul depinde de persoana cu care o sa ajungi. In toata ecuatia asta cu dragostea trupeasca si atractia fizica are un cuvant greu de spus. E normal ca daca faci o casatorie doar asa ca sa fie, sa nu ramai nemaritata, sa te poti tine de programul asta si sa te lupti cu sotul tau pentru a-i impune aceste idei. Dar ia in calcul si posibilitatea ca poti cunoaste un baiat crestin, bun la suflet, pe care sa-l iubesti si sa te si iubeasca. Si daca pe deasupra mai esti foarte atrasa fizic de el, s-ar putea sa-ti uiti tot orarul cu martea si joia. (cel putin primul an de la nunta).

Foarte mare adevar. Sunt atatea lucruri care pot interveni si atatea prioritati "instinctive" incat poti cadea in propriile capcane. Important e sa incerc sa te tii de ceea ce ti-ai propus. Restul e in mana divinitatii.