Relativismul:toate religiile sunt bune

În prealabil postat de catalin2

Sau macar de ce spun neoprotestantii ca prin Legea veche nimeni nu se putea mantui si de aceea au interepretat in mod gresit ca nu mai conteaza faptele, ci numai harul, adica Sola Gratia si Sola Fide.

Cu privire la Credinta prin har fara fapte.

Cine a spus asta:Apostolul Pavel.Unde:Epistola catre Efeseni.Cum erau efeseni in calitate de Neamuri:Voi erati morti in greselile si in pacatele voastre.Cine ii tinea asa:dupa domnul puterii vazduhului, a duhului care lucreaza acum in fiii neascultarii.Care era consecinta:traiam in poftele firii noastre pamantesti, cand faceam voile firii pamantesti si ale gandurilor noastre si eram din fire copii ai maniei, ca si ceilalti.Ce a facut Dumnezeu:ne-a adus la viata impreuna cu Hristos.De ce:pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit.Ce a facut concret:El ne-a inviat impreuna si ne-a pus sa sedem impreuna in locurile ceresti, in Hristos Isus.In ce scop:ca sa arate in veacurile viitoare nemarginita bogatie a harului Sau, in bunatatea Lui fata de noi in Hristos Isus. Consecinta:Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta.Dar de ce:Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Care este logica:Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni.

Recapitulare:pe niste pagani,morti in pacatele lor,fii ai maniei si ai neascultarii,copii ai lui Satan,Dumnezeu,in dragostea Lui,prin harul Lui,fara ca nenorocitii astia sa faca ceva,i-a adus la viata,prin Hristos.Intrucat erau incapabili de ceva,morti fiind in pacat,prin har,Cel de Sus le-a dat credinta care sa-i ridice din moartea lor,urmand a sta in ceruri alaturi de Hristos,ca sa se vada nemarginita bogatie a harului Lui.Nu veti gasi picior de fapta umana in tot acest demers,este har de la inceput si pana la final.

Acum sa trecem la neprihairea prin Lege(adica indreptatirea prin fapte umane)versus neprihanirea lui Dumnezeu.

Cine a spus asta:Apostolul Pavel.Unde:Epistola catre Romani.Ce vroia oare Pavel:Fratilor, dorinta inimii mele si rugaciunea mea catre Dumnezeu pentru israeliti este sa fie mantuiti. Era oare totul in regula cu evreii de sub Lege?:Le marturisesc ca ei au ravna pentru Dumnezeu, dar fara pricepere: De ce oare:pentru ca, intrucat n-au cunoscut neprihanirea pe care o da Dumnezeu, au cautat sa-si puna inainte o neprihanire a lor insisi si nu s-au supus astfel neprihanirii pe care o da Dumnezeu.

Ce nu intelegeau evreii care cautau neprihairea prin faptele lor,ale Legii:Caci Hristos este sfarsitul Legii, pentru ca oricine crede in El sa poata capata neprihanirea.Cum era in trecut pentru evrei:In adevar, Moise scrie ca omul care implineste neprihanirea pe care o da Legea va trai prin ea.Cum era situatia schimbata:Daca marturisesti deci cu gura ta pe Isus ca Domn si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti, vei fi mantuit.

Motivul:Caci prin credinta din inima se capata neprihanirea, si prin marturisirea cu gura se ajunge la mantuire.Spune Scriptura asa ceva?Pavel spune ca da: dupa cum zice Scriptura: "Oricine crede in El nu va fi dat de rusine." Mai exista in acest caz deosebiri?:In adevar, nu este nicio deosebire intre iudeu si grec; caci toti au acelasi Domn, care este bogat in indurare pentru toti cei ce-L cheama. Fiindca "oricine va chema Numele Domnului va fi mantuit."

Recapitulare: evreii cautau neprihanirea prin faptele lor umane,imperfecte,fiind sub blestemul Legii.Ignorau faptul ca prin har,dar trebuiau sa fie umili ca sa accepte asta si nu puteau,puteau primi neprihanirea Celui de Sus,ca si neamurile,tot din acelasi motiv.Pavel,vazind demersul lor ii numeste fara pricepere.Adica incerca sa spuna ca nu au inteles corec sensul harului,de unde vine si din ce motiv.Din faptele lor singur nu venea desi ei credeau asta.Si totusi,chiar si asa, Cel de Sus si-a pastrat pe unii prin harul lui,nu prin faptele lor.De ce explica tot Pavel in capitolul 11 din Romani.Dar faza si mai tare este ca Apostolul da cu barda in fapte versus har: ,,Si daca este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Si daca este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fapta n-ar mai fi fapta."

Consecinta generala spusa de Pavel:,,In adevar, niciunul din noi nu traieste pentru sine si niciunul din noi nu moare pentru sine. Caci daca traim, pentru Domnul traim; si daca murim, pentru Domnul murim. Deci fie ca traim, fie ca murim, noi suntem ai Domnului. Caci Hristos pentru aceasta a murit si a inviat, ca sa aiba stapanire si peste cei morti, si peste cei vii."
Sfaturi de la Apostol:,,Dar pentru ce judeci tu pe fratele tau? Sau pentru ce dispretuiesti tu pe fratele tau? Caci toti ne vom infatisa inaintea scaunului de judecata al lui Hristos. Fiindca este scris: "Pe viata Mea Ma jur, zice Domnul, ca orice genunchi se va pleca inaintea Mea si orice limba va da slava lui Dumnezeu." Asa ca fiecare din noi are sa dea socoteala despre sine insusi lui Dumnezeu.
Morala spusa de Apostolul Pavel:Sa nu ne mai judecam, dar, unii pe altii. Ci mai bine judecati sa nu faceti nimic care sa fie pentru fratele vostru o piatra de poticnire sau un prilej de pacatuire."

Sfantul Ignatie Briancianinov spunea: ,,Mântuirea noastra e Dumnezeul nostru, nu faptele noastre. Prin faptele credintei, adica implinirea poruncilor evanghelice, dovedim adevarul credintei noastre si credinciosia noastra fata de Dumnezeu.Robul lui Dumnezeu, plinind poruncile evanghelice, descopera în sine din ce în ce mai mult patimile, si în vreme ce harul Sfântului Duh naste în el stari duhov­nicesti fericite, saracia cu duhul, plânsul, blândetea, milostivirea, întreaga întelepciune, el se socoate pe sine pacatosul pacatosilor, om care n-a facut nici un lucru bun, vinovat de pacate nenumarate, vrednic de chinurile vesnice în gheena focului pentru calcarea neîncetata a poruncilor lui Dumnezeu.
Sfintii Parinti, vazând în sine rodul duhovnicesc ce odrasleste din lupta cu patimile, nu doreau încetarea acestei lupte; ei doreau sa rabde în ea cu vitejie, cu marime de suflet. Fericitii! Ei nu cautau alta desavârsire decât desavârsita smerenie; ei nu cautau sa afle nadejdea mântuirii în vreunul din lucrurile lor, ci cautau s-o afle în Hristos. Acolo unde nu este smerenie, acolo nu sunt nici virtuti crestine, iar acolo unde este adevarata smerenie, acolo sunt virtutile în toata plinatatea lor; acolo e Hristos".

Pe acest forum este o teribila confuzie intre faptele Credintei si cele ale Legii.

FAPTELE CREDINTEI sunt roadele Duhului Sfant.Care sunt acestea:"Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea,bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia"(Galateni 5:22-23)

FAPTELE FIRII PAMINETESTI AFLATA SUB LEGE sunt roadele firii pamintesti: peacurvia, curvia, necuratia, desfranarea,inchinarea la idoli, vrajitoria, vrajbile, certurile, zavistiile, maniile, neintelegerile, dezbinarile, certurile de partide, pizmele, uciderile, betiile, imbuibarile si alte lucruri asemanatoare cu acestea(Galateni 5:19-21)

[catalin2]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Cu privire la Credinta prin har fara fapte.

Pe acest forum este o teribila confuzie intre faptele Credintei si cele ale Legii.

Sfantul Ignatie Briancianinov spunea ceea ce spune si ortodoxia si catehismul ortodox: prin har a venit mantuirea, nu ne putem mantui doar din fapte. Adica ne mantuim datorita harului cu ajutorul faptelor.
Faptele credintei nu sunt ceva separata de faptele legii. Sunt doar o completare a faptelor cu prinse in cele zece porunci. Cand l-a intrebat invatatorul de Lege care e cea mai mare porunca in Lege ce a raspuns Mantuitorul? "37. El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.
38. Aceasta este marea şi întâia poruncă.
39. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
40. În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii."
Asadar aceasta e Legea, acesta e rezumatul celor 10 porunci.

Credinta fara fapte este moarta, Iacov, cap. 2 "14. Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască?"
Tot omul se poate mantui prin har, credinta si fapte. Toate trei impreuna, nu separat.

De aceea am scris ca si neoprotestantii au inteles cate ceva legat de har, ca prin har ne-a venit mantuirea. Pentru ca unii cred ca prin fapte, adica au un fel de credinta iudaica.