umilitinta versus demnitate

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de ingerul_pazitor

buna dragii mei

am o mare suferinta in suflet si anume: eu mereu imi cer iertare si cand gresesc si cand nu, insa eu mereu pic de proasta iar ceilalti isi pastreaza cu demnitate respectul.
eu nu mai inteleg nimic din religia asta, care e treaba cu umilinta ca vad ca daca o aplic in afara de faptu` ca eu sunt cea care sufar si mi se inchide usa in nas, nu am nimic de castigat....

Eu as numi aceasta atitudine din partea ta...ca fiind de fapt nesiguranta de sine, ceea ce evident poate atrage implicit si lipsa de respect din partea celorlalti...daca nici nu ii lasi practic sa mai vada si alte trasaturi ale caracterului tau.

[calator prin ploaie]

Cum e cu demnitatea asta? Iar imi scapa ceva?

[MariS_]

În prealabil postat de calator prin ploaie

Cum e cu demnitatea asta? Iar imi scapa ceva?

Scuze ca o sa dau si eu un raspuns, desi intrebarea e adresata altcuiva. Cred ca demnitatea poate fi inteleasa in doua moduri: 1. lumesc si atunci demnitate = mandrie si
2. duhovnicesc si atunci demnitate inseamna nerenuntare la Hristos chiar cu pretul vietii, cu alte cuvinte demnitate crestina = jertfa de sine.
Har, smerenie si jertfa de sine.