Despre viclenia sectantilor

[AdrianAamz]

Milioane de probleme aici, ca in orice discutie pe tema credintei.

Una din ele: predicarea crestinismului la crestinii considerati "necrestini".
Dar la miliardele de musulmani, buddhisti, hinduisti, shintoisti etc., de ce nu se duc zelosii neo-crestini sa il predice pe Hristos ?
Crestinii aprig persecutati din tarile islamice _ in care (inca mai) exista crestini _ nu apartin noilor miscari din ultimele 3 secole, ci confesiunilor mult mai vechi.
A lasa toate pentru Hristos _ avere, familie _ este remarcabil, dar a fi martir pentru Hristos este actul suprem de slujire a lui Dumnezeu.
Intreb doar din curiozitate statistica, iar nu cu sarcasm si ironie: exista martiri neo-protestanti in spatiile cu adevarat necrestine ?

Alta: problema vechimii religiei. Pentru unii conteaza, pentru altii nu.
Cineva intreba despre criteriul vechimii aplicat hinduismului si buddhismului in raport cu crestinismul, daca este suficient pentru ca aceste religii sa fie considerate ca fiind de la Dumnezeu.
Trecem peste parerea unor "filozofi" dupa care toate religiile ar fi cai diferite de ajungere la Dumnezeu, fiindca ei de fapt nu au studiat nici una dintre acele religii cu discernamant ontologic, ci doar axiologic.
Hinduismul si buddhismul nu au Dumnezeu. Nu au un Dumnezeu Fiintza, un Dumnezeu care este Cineva, iar nu "ceva". Nu au o Fiintza absoluta, ci un neant absolut, impersonal, pe care il confunda cu un fel de dumnezeire. La ei nimic nu are caracter absolut, in afara de marea nemiscare pe care spera s-o obtina prin incheierea ciclului de reincarnari. Iar acea mare nemiscare nu e Cineva; nu e Dumnezeu, nu e nimic viu. Pana si zeitatile lor sunt relative _ trec prin avatare de tot felul.
De aceea, hinduismul si buddhismul sunt mai degraba filozofii religioase decat religiii, in sensul in care intelege crestinismul religia.
Pentru crestinism, religia este legatura cu Dumnezeu, iar nu o forma de activism moral, social etc. NU o filozofie de viata, ci un mod de viata.
Un mod de viata groaznic de greu... ca sa nu zic imposibil. De ce ?