Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica Ortodoxa si alte religii > Secte si culte
Subiect închis
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 07.01.2011, 15:06:32
bob2909 bob2909 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.07.2010
Mesaje: 279
Implicit

Citat:
În prealabil postat de mariamargareta Vezi mesajul
284. Comentariu la „Cuvântul” pucios din 8-12-2010 (I)

În intenția de a-și legitima propriile predici ca fiind creația autentică a lui Dumnezeu, liderii pucioși confundă voit lucrarea cu Lucrătorul ei și numele cu Cel numit, apoi atribuie cu nonșalanță titlul de „Cuvântul lui Dumnezeu” acestor producții teologico-literare și reclamă necesitatea includerii lor în canonul Sfintei Scripturi. Ei pleacă de la premisa că lui Iisus I s-a atribuit prin Scripturi (mai precis, este vorba de cartea Apocalipsei, cap.19,v.13), numele de „Cuvântul lui Dumnezeu”, dar numai la sfârșit, atunci când va avea loc venirea lui Hristos în trup și Judecata cea Mare:

“Este scris în Scripturi că la venirea Mea iarăși pentru vii și pentru morți cu judecata, numele Meu va fi Cuvântul lui Dumnezeu” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 8 decembrie 2010)

Or, Biblia vorbește limpede de un nume pe care Hristos Îl poartă din veac (întru dimensiunea interioară, nemărginită și supratemporală a lui Dumnezeu), deci nu numai la sfârșit, iar acest nume este Cuvântul:

“ La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.” (Ioan, 1, 1-3)

Așadar, Cuvântul participă nemijlocit la nașterea timpului prin actul creației, dar El era și rămâne anterior acestui act. Raporturile Cuvântului cu oamenii se conturează în istorie abia la Întruparea lui Iisus-Hristos-Cuvântul:

“Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr.” (Ioan, 1, 14)

Întruparea din trup de Fecioară, această calitate excepțională dobândită de Hristos prin naștere mai presus de fire, este indestructibilă. Nici moartea n-a avut putere asupra ei, deși a încercat și ea aceasta, timp de două zile. Întruparea este esențială ca suport viu al comunicării lui Hristos cu oamenii: numai așa ei L-au văzut, și I-au văzut totodată și slava Lui, și au constatat că slava Lui este aidoma cu slava Tatălui ceresc, și au înțeles și au mărturisit că El este plin de har și de adevăr.

Folosirea numelui “Cuvântul lui Dumnezeu” la Apocalipsa 19,13 este cerută și motivată doar de momentul recunoașterii acestei calități a lui Hristos (Cuvântul care S-a făcut trup din Fecioară) de către toată făptura, și nicidecum un moment istoric precis al “emanației Cuvântului” sau de auto-legitimare a unei lucrări omenești născută din mândrie diavolească pe meleagurile dâmbovițene și care a uzurpat cu îndrăzneală acest nume consacrat al lui Hristos cel viu.

Or, pucioșii promovează de 55 de ani încoace o lucrare bizară, care propune un “Hristos” destrupat, care Își identifică lucrarea Sa (“Cuvântul” Pucios) cu lucrătorul care o plăsmuiește iar lucrătorul este – spun ei – duhul locvace de la Pucioasa. Mulți s-au edificat însă deplin asupra falsului grosolan atunci când au observat că scamatoria de la Pucioasa avea nevoie și de un trup, prin care duhul să vorbească, și așa au apărut, salvatoare și providențiale, “proorocițele” Verginica și Maria, care vorbeau în somn “de la Domnul” lor, în stare de catalepsie adâncă. Succesoarea celor două “proorocițe” a fost Mihaela Tărcuță, care a sesizat imediat că înșelătoria este cusută cu ață albă, și de aceea mai devreme sau mai târziu s-ar putea să fie demascată cu mare scandal. De aceea ea “a schimbat placa”, stabilind că de acum încolo, odată cu intrarea ei la “jugul proorociei”, “lucrarea” de la Pucioasa va avea un cu totul alt curs: “Domnul” Pucioasei nu va mai vorbi prin trup adormit, ci îi va șopti ei la ureche “Cuvântul”, trează fiind. Zis și făcut. Îndată, ea lansează și întreține confuzia majoră între lucrător, despre care pretinde că este “Cuvântul”, și lucrarea lui, care este … tot “Cuvântul”. De aici se dezvoltă alte confuzii, la fel de năstrușnice: lucrarea nu este numai colecția de predici pucioșești, ci și “cartea sfântă” care le înmănunchează într-o nouă Evanghelie, “Evanghelia de la Pucioasa”. Dar lucrarea mai este și zidirea unei noi “Biserici”, care o reneagă pe cea tradițională, din care ea a ieșit. În fine, “Cuvântul” nu este numai lucrătorul, ci și venirea lui cea nevăzută de om pe pământ. Cei care au cercetat dedesubturile acestor șmecherii ieftine au identificat însă lucrătorul în însăși persoana “proorociței” de serviciu de la Pucioasa, Mihaela Tărcuță, cea care le-a și pritocit.

Această diversiune pucioșească, prin care se limitează doar pentru “sfârșit” folosirea numelui de “Cuvântul lui Dumnezeu”, urmărește un scop precis: acela de a putea identifica “sfârșitul” cu cei 55 de ani de când are loc “lucrarea Cuvântului” de la Pucioasa, iar lucrarea “Cuvântului” să poată fi asimilată cu zidirea unei noi “Biserici ortodoxe” românești, eretică și schismatică, “Biserica Noul Ierusalim”, care nu-și mai are rădăcinile în lucrarea de temelie a Cincizecimii, ci în anonimatul anului 1955:

“[…] [/b] […]”)[/i]

Liderii pucioși jonglează mai departe cu confuziile, identificând a doua venire întru slavă a Domnului cu promisiunea lui Iisus că El va fi, prin lucrarea sfințitoare a Duhului Sfânt, cu cei care cred în El, în toate zilele și în tot veacul: “…și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. “ (Matei 28,20).

Astfel, pucioșii promovează un “Iisus” care deși vine a doua oară pe pământ, nu vine nici în trup, nu vine nici văzut întru slavă, ci vine în umilință și semerenie, ca la nașterea lui Iisus Prunc în Betleem. Zadarnic îl așteaptă încă unii dintre creștinii pucioși, să vină întru slavă așa cum le promite Biblia, căci la liderii lor se infiltrează insistent, în miez de noapte, doar un duh cu numele de “Iisus”, care vine (nu în toate zilele, dar în aproape toate nopțile) ca să-i mustre pe ceilalți oameni că nu se pregătesc îndeajuns pentru venirea cu slavă a lui Iisus în trup:

“O, tot așa de smerit, tot ca acum două mii de ani lucrez și azi, și lucrez prin cuvânt, Eu și sfinții Mei, Eu și îngerii Mei. Zadarnic Mă așteaptă altfel cei ce măcar nici nu se pregătesc pentru ziua slavei Mele […]” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 8 decembrie 2010)
Nu stiu daca citesti scriptura dar in Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel la cap 2 Pavel spune asa:

"7. L-ai micșorat pe el cu puțin față de îngeri; și cu mărire și cu cinste l-ai încununat și l-ai pus peste lucrurile mâinilor Tale.

8. Toate le-ai supus sub picioarele lui". Dar prin faptul că a supus lui toate (înțelegem) că nimic nu i-a lăsat nesupus. Acum însă, încă nu vedem cum toate i-au fost supuse.

9. Ci pe Cel micșorat cu puțin față de îngeri, pe Iisus, Îl vedem încununat cu slavă și cu cinste, din pricina morții pe care a suferit-o, astfel că, prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru fiecare om. "

Hristos micsorat cu putin fata de ingeri, prin moartea pe cruce si inviere devine "Cuvantul" adica este incununat cu slava si cinste. Pai cine are slava si cinste, doar Dumnezeu, "si veti vedea pe Fiul Omului venind cu slava pe norii cerului", cine merge pe norii cerului, doar Dumnezeu. Deci la a doua venire este "Cuvantul" si au dreptate cei de la pucioasa. Insasi Pavel ne spune lucrul acesta in chip tainic prin acele versete.

Mai mult spus va venii cu slava Tatalui sau, slava pe care atunci nu o avea, e clar = "CUVANTUL"

Arsenie Boca asa picteaza invierea, trupul lui Hristos este diafan, transfigurat, Lumina, nu este ca un trup normal, ca nu are nici barba.Adica este "Cuvantul"

Mai cerceteaza scriptura si nu vorbii doar asa ca sa vorbesti.

Cum este descris in apocalipsa Hristos dupa ce a inviat din mortii:
"3. Și în mijlocul sfeșnicelor pe Cineva asemenea Fiului Omului, îmbrăcat în veșmânt lung până la picioare și încins pe sub sân cu un brâu de aur.

14. Capul Lui și părul Lui erau albe ca lâna albă și ca zăpada, și ochii Lui, ca para focului.

15. Picioarele Lui erau asemenea aramei arse în cuptor, iar glasul Lui era ca un vuiet de ape multe;"
si uitate la pictura invierii din Draganescu, facuta de Arsenie, si o sa vezi ca e acelasi, adica "Cuvantul"

DAr si Iezechiel il vede Cap1 ;

"26. Pe bolta de deasupra capetelor fiarelor era ceva care semăna cu un tron și la înfățișare era ca piatra de safir; iar sus pe acest tron era ca un chip de om.

27. Și am mai văzut ceva, ca un metal înroșit în foc, ca niște foc, sub care se afla acel chip de om și care lumina împrejur; de la coapsele acelui chip de om în sus și de la coapsele chipului aceluia în jos se vedea un fel de foc, un fel de lumină strălucitoare care-l împresura de jur împrejur.

28. Cum este curcubeul ce se află pe cer la vreme de ploaie, așa era înfățișarea acelei lumini strălucitoare care-l înconjura. Astfel era chipul slavei Domnului. Și când am văzut eu aceasta, am căzut cu fața la pământ. "

Aici tot "Cuvantul" adica Fiul Omului "PREASLAVIT", adica moartea si invierea lui Iisus.

Iar in pictura lui Arsenie Boca Invierea este incadrata in cruce...

Last edited by bob2909; 07.01.2011 at 15:20:24.
  #2  
Vechi 07.01.2011, 17:11:38
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit

Citat:
În prealabil postat de bob2909 Vezi mesajul
Nu stiu daca citesti scriptura [...]

Deci la a doua venire este "Cuvantul" si au dreptate cei de la pucioasa. [...]
Arsenie Boca asa picteaza invierea, trupul lui Hristos este diafan, transfigurat, Lumina, nu este ca un trup normal, ca nu are nici barba.Adica este "Cuvantul"

Mai cerceteaza scriptura si nu vorbii (sic!!) doar asa ca sa vorbesti.

Cum este descris in apocalipsa Hristos dupa ce a inviat din mortii:
[...]încins pe sub sân cu un brâu de aur.

14. Capul Lui și părul Lui erau [...] și ochii Lui, [...]
15. Picioarele Lui erau [...] iar glasul Lui era [...]
si uitate (sic!!) la pictura invierii din Draganescu, facuta de Arsenie, si o sa vezi ca e acelasi, adica "Cuvantul"

DAr si Iezechiel il vede Cap1 ;

[...] era ca un chip de om.

[...]
...

Răspuns:
Citatele tale vorbesc despre un trup al lui Hristos-Cuvântul, chiar dacă acesta este diafan, chiar dacă e transfigurat (adică, așa cum te exprimi tu, "nu este ca un trup normal") dar totuși un trup de om, al cărui chip îl vede și Ezechiel la Cap. 1. iar în Apocalipsa trupul I se vede încins cu brâu de aur, și I se vede și capul, și părul, și ochii și picioarele, și I se aude glasul. Or, pucioșii înșiși, și tu cu ei, vedeți "Cuvântul" ca pe niște slove care se înșiruie pe hârtie și se fac cuvinte și apoi fraze meșteșugite care se adună într-o Carte Groasă și grea de 7 Kg. cărora voi îi spuneți "Cuvântul lui Dumnezeu". Nici vorbă de trup, nici vorbă de chip! Însuși "Dumnezeul" Pucios se mărturisește pe sine ca fiind un "Hristos" destrupat, atunci când zice: "... nu sunt venit în trup, ci în duh".

Formularea ta care pretinde că abia "la a doua venire este "Cuvantul" " contrazice flagrant Scriptura, care arată limpede: Cuvântul este de la început, dinainte de toți vecii:

“ La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.” (Ioan, 1, 1-3)

Așadar, Cuvântul participă nemijlocit la nașterea timpului prin actul creației, dar El era și rămâne anterior acestui act și acestui timp, chiar dacă este și va fi cu noi până la sfârșitul veacurilor. Raporturile Cuvântului cu oamenii se conturează în istorie abia la Întruparea lui Iisus-Hristos-Cuvântul:

“Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr.” (Ioan, 1, 14)

Așadar Cuvântul S-a făcut trup la Nașterea lui Iisus în Bethleem, și nu "la a doua venire", așa cum afirmi tu aici, din dorința de a le da dreptate cu orice preț trâmbițașilor și tromboniștilor de la Pucioasa.

Last edited by mariamargareta; 07.01.2011 at 17:16:30.
  #3  
Vechi 07.01.2011, 23:07:43
bob2909 bob2909 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.07.2010
Mesaje: 279
Implicit

Epistola a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel
Capitolul 5

"1. Căci știm că, dacă acest cort, locuința noastră pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, veșnică, în ceruri.

2. Căci de aceea și suspinăm, în acest trup, dorind să ne îmbrăcăm cu locuința noastră cea din cer,

3. Dacă totuși vom fi găsiți îmbrăcați, iar nu goi.

4. Că noi, cei ce suntem în cortul acesta, suspinăm îngreuiați, de vreme ce dorim să nu ne scoatem haina noastră, ci
să ne îmbrăcăm cu cealaltă pe deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghițit de viață.

5. Iar Cel ce ne-a făcut spre aceasta este Dumnezeu, Care ne-a dat nouă arvuna Duhului.

6. Îndrăznind deci totdeauna și știind că, petrecând în trup, suntem departe de Domnul,

7. Căci umblăm prin credință, nu prin vedere,

8. Avem încredere și voim mai bine să plecăm din trup și să petrecem la Domnul.

9. De aceea ne și străduim ca, fie că petrecem în trup, fie că plecăm din el, să fim bineplăcuți Lui.

10. Pentru că noi toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău. "

Si acum faceti legatura cu Apocalipsa cap 21:

"1. Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut; și marea nu mai este.

2. Și am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă, împodobită pentru mirele ei.

3. Și am auzit, din tron, un glas puternic care zicea: Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii și El va sălășlui cu ei și ei vor fi poporul Lui și însuși Dumnezeu va fi cu ei.

4. Și va șterge orice lacrimă din ochii lor și moarte nu va mai fi; nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi, căci cele dintâi au trecut.

5. Și Cel ce ședea pe tron a grăit: Iată, noi le facem pe toate. Și a zis: Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezare și adevărate.

6. Și iar mi-a zis: Făcutu-s-a! Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul. Celui ce însetează îi voi da să bea, în dar, din izvorul apei vieții.

7. Cel ce va birui va moșteni acestea și-i voi fi lui Dumnezeu și el Îmi va fi Mie fiu "

Last edited by bob2909; 08.01.2011 at 03:08:21.
  #4  
Vechi 08.01.2011, 13:58:57
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit

Citat:
În prealabil postat de bob2909 Vezi mesajul
Epistola a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel
Capitolul 5

"1. Căci știm că, dacă acest cort, locuința noastră pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, veșnică, în ceruri.

2. Căci de aceea și suspinăm, în acest trup, dorind să ne îmbrăcăm cu locuința noastră cea din cer,

[...]
4. Că noi, cei ce suntem în cortul acesta, suspinăm îngreuiați,
[...]

Si acum faceti legatura cu Apocalipsa cap 21:
[...]
2. Și am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă, împodobită pentru mirele ei.

3. Și am auzit, din tron, un glas puternic care zicea: Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii și El va sălășlui cu ei și ei vor fi poporul Lui și însuși Dumnezeu va fi cu ei.

[...]
Aici tu "faci legătura" dintre cal și măgar, adică bați apropoul pe care pucioșii îl strigă în gura mare, și zici așa: că avem un cort al trupului în care suspinăm îngreuiați, dar Domnul ne-a făgăduit un cort al lui Dumnezeu, și de aceea ne-a și dat o locuință din cer cu care să ne îmbrăcăm și care s-a coborât ca o cetate sfântă din cer, luând numele "Noul Ierusalim de la Pucioasa", locuință veșnică în care sălășluiește poporul pucios care are numele "poporul lui Dumnezeu" (sau, altfel spus, "Noul Israel"), iar "Dumnezeul" Pucios este cu noi.

Din păcate, unele deosebiri de nuanță dau pe față impostura și amăgirea pucioșilor. Cetatea lor este numai cu numele "Cetatea Noul Ierusalim", altminteri nu corespunde cu nimic cetății descrise de Apocalipsa. Ea nu se pogoară din cer, ci răsare din pământ; ea nu este zidire de la Dumnezeu, ci de la om; nu este nefăcută de mână, ci este făcută de mână omenească; lumina ei nu este asemenea cu cea a pietrei de mare preț, ca piatra de iaspis, limpede cum e cristalul, ci este lumină electrică obișnuită, care vine prin fir de la omul din lume; ea nu are zid mare și înalt ci mic și scund; nu are douăsprezece porți, iar la porți douăsprezece îngeri, ci douăsprezece uși, fără îngeri; "cetatea" pucioșească nu este în patru colțuri, ci în opt; "cetatea" pucioșească nu are douăsprezece mii de stadii, ci 10-12 metri; zidul "cetății" pucioșești nu are o sută patruzeci și patru de coți, ci 2-3 metri; zidăria zidului ei nu este de iaspis, iar cetatea nu este din aur curat, ca sticla cea curată;temeliile zidului "cetății" pucioșești nu sunt împodobite cu tot felul de pietre scumpe (iaspis, safir, halcedon, sardonix, sardiu, hrisolit, beril, topaz, hrisopras, iachint, și ametist), ci sunt din piatră de râu adunată de adepții pucioși de pe valea râului Ialomița; cele douăsprezece "porți" nu sunt douăsprezece mărgăritare, ci sunt uși din lemn obișnuit; fiecare din "porți" nu este dintr-un mărgăritar, ci din mai multe scânduri geluite; piața cetății nu este de aur curat, și nu este străvezie ca sticla.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "templu n-am văzut în ea, pentru că Domnul Dumnezeu, Atotțiitorul, și Mielul este templul ei"; dar "cetatea" pucioșilor are un "templu" în mijloc, în care ei se închină "Dumnezeului" lor.
Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "cetatea nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o și făclia ei este Mielul"; dar "cetatea" pucioșilor are nevoie de soare și de lună ca s-o lumineze, iar făclia ei este curentul electric tras de la stâlpul din uliță.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "neamurile vor umbla în lumina ei, iar împărații pământului vor aduce la ea mărirea lor", dar pucioșii zadarnic așteaptă, de mai bine de douăzeci de ani ca să vină neamurile pământului la ei, ca să li se închine.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "porțile cetății nu se vor mai închide ziua, căci noaptea nu va mai fi acolo"; dar porțile "cetății" pucioșilor sunt închise ziua și noaptea, căci la ei și ziua este ca noaptea, și numai o noapte spirituală este acolo.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "vor aduce în ea slava și cinstea neamurilor", dar nici măcar un neam nu a făcut acest lucru până acum.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "în cetate nu va intra nimic pângărit și nimeni care e dedat cu spurcăciunea și cu minciuna, ci numai cei scriși în Cartea vieții Mielului", dar pucioșii sunt maeștri ai minciunii și ai dezinformării, ascunzând că unul dintre adepții lor a încercat să se spânzure în "templul cetății", fiind adus la disperare de minciunile și nedreptățile liderilor pucioși, care au pângărit "cetatea" cu gândurile de sinucidere ale celui nedreptățit de ei.

Noul Ierusalim de la Pucioasa este doar o biată clonă a Noului Ierusalim ceresc, jalnică în asemănare și sclipitoare în deosebiri cu cetatea cea adevărată, care se va coborî din cer la plinirea vremii, exact așa cum a fost proorocită în Apocalipsă.

Last edited by mariamargareta; 08.01.2011 at 14:02:31.
  #5  
Vechi 08.01.2011, 17:31:36
bob2909 bob2909 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.07.2010
Mesaje: 279
Implicit

Citat:
În prealabil postat de mariamargareta Vezi mesajul
Aici tu "faci legătura" dintre cal și măgar, adică bați apropoul pe care pucioșii îl strigă în gura mare, și zici așa: că avem un cort al trupului în care suspinăm îngreuiați, dar Domnul ne-a făgăduit un cort al lui Dumnezeu, și de aceea ne-a și dat o locuință din cer cu care să ne îmbrăcăm și care s-a coborât ca o cetate sfântă din cer, luând numele "Noul Ierusalim de la Pucioasa", locuință veșnică în care sălășluiește poporul pucios care are numele "poporul lui Dumnezeu" (sau, altfel spus, "Noul Israel"), iar "Dumnezeul" Pucios este cu noi.

Din păcate, unele deosebiri de nuanță dau pe față impostura și amăgirea pucioșilor. Cetatea lor este numai cu numele "Cetatea Noul Ierusalim", altminteri nu corespunde cu nimic cetății descrise de Apocalipsa. Ea nu se pogoară din cer, ci răsare din pământ; ea nu este zidire de la Dumnezeu, ci de la om; nu este nefăcută de mână, ci este făcută de mână omenească; lumina ei nu este asemenea cu cea a pietrei de mare preț, ca piatra de iaspis, limpede cum e cristalul, ci este lumină electrică obișnuită, care vine prin fir de la omul din lume; ea nu are zid mare și înalt ci mic și scund; nu are douăsprezece porți, iar la porți douăsprezece îngeri, ci douăsprezece uși, fără îngeri; "cetatea" pucioșească nu este în patru colțuri, ci în opt; "cetatea" pucioșească nu are douăsprezece mii de stadii, ci 10-12 metri; zidul "cetății" pucioșești nu are o sută patruzeci și patru de coți, ci 2-3 metri; zidăria zidului ei nu este de iaspis, iar cetatea nu este din aur curat, ca sticla cea curată;temeliile zidului "cetății" pucioșești nu sunt împodobite cu tot felul de pietre scumpe (iaspis, safir, halcedon, sardonix, sardiu, hrisolit, beril, topaz, hrisopras, iachint, și ametist), ci sunt din piatră de râu adunată de adepții pucioși de pe valea râului Ialomița; cele douăsprezece "porți" nu sunt douăsprezece mărgăritare, ci sunt uși din lemn obișnuit; fiecare din "porți" nu este dintr-un mărgăritar, ci din mai multe scânduri geluite; piața cetății nu este de aur curat, și nu este străvezie ca sticla.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "templu n-am văzut în ea, pentru că Domnul Dumnezeu, Atotțiitorul, și Mielul este templul ei"; dar "cetatea" pucioșilor are un "templu" în mijloc, în care ei se închină "Dumnezeului" lor.
Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "cetatea nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o și făclia ei este Mielul"; dar "cetatea" pucioșilor are nevoie de soare și de lună ca s-o lumineze, iar făclia ei este curentul electric tras de la stâlpul din uliță.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "neamurile vor umbla în lumina ei, iar împărații pământului vor aduce la ea mărirea lor", dar pucioșii zadarnic așteaptă, de mai bine de douăzeci de ani ca să vină neamurile pământului la ei, ca să li se închine.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "porțile cetății nu se vor mai închide ziua, căci noaptea nu va mai fi acolo"; dar porțile "cetății" pucioșilor sunt închise ziua și noaptea, căci la ei și ziua este ca noaptea, și numai o noapte spirituală este acolo.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "vor aduce în ea slava și cinstea neamurilor", dar nici măcar un neam nu a făcut acest lucru până acum.

Ioan vorbește despre cetatea din Apocalipsă și zice că "în cetate nu va intra nimic pângărit și nimeni care e dedat cu spurcăciunea și cu minciuna, ci numai cei scriși în Cartea vieții Mielului", dar pucioșii sunt maeștri ai minciunii și ai dezinformării, ascunzând că unul dintre adepții lor a încercat să se spânzure în "templul cetății", fiind adus la disperare de minciunile și nedreptățile liderilor pucioși, care au pângărit "cetatea" cu gândurile de sinucidere ale celui nedreptățit de ei.

Noul Ierusalim de la Pucioasa este doar o biată clonă a Noului Ierusalim ceresc, jalnică în asemănare și sclipitoare în deosebiri cu cetatea cea adevărată, care se va coborî din cer la plinirea vremii, exact așa cum a fost proorocită în Apocalipsă.
Nu!!! eu nu am spus asta, tu spui asta , eu nu am spus, tu presupui ce gandesc eu, dar iti spun ca nu esti nici pe departe aproape.

Cort spune Pavel este trup omenesc, iar in apocalipsa se refera la Trupul omenesc al "Cuvantului", de ce ar spune apocalipsa "Cortul lui Dumnezeu" pai eu zic ca vrea sa evidentieze acest lucru, sa il sublinieze, si anume ca Dumnezeu la a doua venire are si un trup omenesc, ca noi oamenii, separat de ceea ce este in inviere, caci ceea ce este in inviere este lumina, si acel trup transfigurat se uneste in chip tainic cu un trup normal evidentiind in chip si mai tainic cele doua firi ale lui Hristos, cea Dumnezeiasca(de Cuvant al lui Dumnezeu) si cea omeneasca(de fiu al omului).

Precum Maxim Marturisitorul in Filocalie, "Raspunsuri catre Talasie" la talcuirea semnului lui Iona spune:
". Lucrul se intelege asa: ca dupa cele trei zile, pe care le-a petrecut Proorocul in pantecele chitului,

desemnand de mai inainte in sine ingroparea de trei zile si Invierea Domnului, Scriptura asteapta sa vina alte trei zile,

in care sa se arate lumina adevarului si adevarata implinire a tainelor prevestite,

ca apoi sa se produca distrugerea cetatii,

dat fiind ca aceste zile din urma nu vor mai preinchipui numai adevarul ingroparii si al Invierii Mantuitorului,

ci il vor arata limpede, implinindu-se in realitate, pe cand cele trei zile de mai inainte, pe care le-a petrecut Iona in chit, numai il preinchipuiau.

Caci daca orice chip se refera la un adevar asteptat in viitor, iar chipul in acest caz a constatat in petrecerea de trei zile a lui Iona in pantecele chitului, este vadit ca chipul are sa se arate ca urmand dupa el, in mod real, taina unui adevar nou.

Si de fapt, trei zile si trei nopti a petrecut Domnul in inima pamantului, cum insusi Domnul zice: ''Precum a fost Iona in pantecele chitului trei zile si trei nopti, asa va fi si Fiul omului in inima pamantului trei zile si trei nopti''.

Deci spunand Scriptura: ''Inca trei zile'', arata in chip ascuns ca alte trei zile au trecut, caci altfel nu ar fi spus ''inca'', adica ''vor mai fi trei zile, si Ninive va fi distrusa''. Deci nu chipul avea sa distruga Ninive dupa hotararea dumnezeiasca, ci adevarul despre care a spus: ''inca trei zile''.

E ca si cand Iona ar fi zis: ''Vor mai fi inca trei zile dupa chipul aratat prin mine, in care va avea loc o ingropare si o inviere mai tainica, si dupa aceea Ninive va fi distrusa''.

Vezi asta este :"E ca si cand Iona ar fi zis: ''Vor mai fi inca trei zile dupa chipul aratat prin mine, in care va avea loc o ingropare si o inviere mai tainica, si dupa aceea Ninive va fi distrusa"

Dar ia uite ce spune Pavel in legatura cu invierea:
"
4. Că noi, cei ce suntem în cortul acesta, suspinăm îngreuiați, de vreme ce dorim să nu ne scoatem haina noastră, ci
să ne îmbrăcăm cu cealaltă pe deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghițit de viață."

Adica noi, nu vrem ca aceasta haina , cort, sau trup sa fie scoasa, adica sa nu o avem, deci impicit sa murim caci asta se intampla cand o scoti , ci peste aceasta sa ne imbracam cu cealalta pe deasupra, adica cu haina spirituala a duhului sfant, si astfel moartea cea a trupului va fii biruita prin viata, adica prin duhul sfant, si astfel omul nu va mai murii pe pamant, asa cum si Adam la inceput nu murea, iata taina mantuiirii pe care o releva Pavel, iar Hristos este incepatura a invierii, caci in chip tainic prin trupul sau transfigurat intruchipeaza "haina invierii" si slava viitoare pe care omul o va avea...

Deci :"Scriptura asteapta sa vina alte trei zile,in care sa se arate lumina adevarului si adevarata implinire a tainelor prevestite,dat fiind ca aceste zile din urma nu vor mai preinchipui numai adevarul ingroparii si al Invierii Mantuitorului,
ci il vor arata limpede, implinindu-se in realitate, pe cand cele trei zile de mai inainte, pe care le-a petrecut Iona in chit, numai il preinchipuiau. "

Deci se intelege si asa, chipul este invierea, iar a doua venire este adevarata implinire a tainelor prevestite prin chip adica prin "INVIERE"..

Last edited by bob2909; 08.01.2011 at 17:42:56.
  #6  
Vechi 08.01.2011, 23:49:40
bob2909 bob2909 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.07.2010
Mesaje: 279
Implicit

Dar eu va spun Fiul Omului este in aceasta mica tara si amarata, si incepand JUDECATA DE LA CASA LUI DUMNEZEU(sau cortul, cum vreti sa-i spuneti) si dupa masura credintei unii vor intra intru ODIHNA LUI iar altii nu... precum Pavel spune in epistola catre evrei (care din punctul meu de vedere este o capodopera in ceea ce priveste descoperirea tainelor lui Iisus Hristos)

Capitolul 4
"1. Să ne temem, deci, ca nu cumva, câtă vreme ni se lasă făgăduința să intrăm în odihna Lui, să pară că a rămas pe urmă cineva dintre voi.

2. Pentru că și nouă ni s-a binevestit ca și acelora, dar cuvântul propovăduirii nu le-a fost lor de folos, nefiind unit cu credința la cei care l-au auzit.

3. Pe când noi, fiindcă am crezut, intrăm în odihnă, precum s-a zis: "M-am jurat întru mânia Mea: nu vor intra întru odihna Mea", măcar că lucrurile erau săvârșite de la întemeierea lumii.

4. Căci undeva, despre ziua a șaptea, a zis astfel: "Și S-a odihnit Dumnezeu în ziua a șaptea de toate lucrurile Sale".

5. Și în același loc, zice iarăși: "Nu vor intra întru odihna Mea!".

6. Deci, de vreme ce rămâne ca unii să intre în odihnă, iar aceia cărora mai dinainte li s-a binevestit, pentru nesupunerea lor, n-au intrat,

7. Dumnezeu hotărăște din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veți auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoșați inimile voastre". "
  #7  
Vechi 10.01.2011, 00:26:06
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit

Citat:
În prealabil postat de bob2909 Vezi mesajul
Dar eu va spun Fiul Omului este in aceasta mica tara si amarata,[...]
Ești așa de sigur? înseamnă că știi și pe unde se ascunde Fiul Omului în această mică țară și amărâtă, de nu-L vede nimeni! Pucioșii susțin sus și tare că El este ascuns la ei în grădină, de peste 55 de ani. Tu unde spui că este?

Și apropos: ai rămas dator cu o explicație: care este "legătura" dintre Apocalipsa cap 21 și "Noul Ierusalim de la Pucioasa", de care vorbeai mai deunăzi, cu cuvintele (și te citez acum):

Si acum faceti legatura cu Apocalipsa cap 21:
[...]
2. Și am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă, împodobită pentru mirele ei.
  #8  
Vechi 07.01.2011, 17:26:42
vsovivi vsovivi is offline
Banned
 
Data înregistrării: 09.10.2008
Locație: Insectharul ortodox, în nepocăibilul pocăibil și pocăindu-se tainic.
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.459
Implicit

Citat:
În prealabil postat de bob2909 Vezi mesajul
Nu stiu daca citesti scriptura dar in Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel la cap 2 Pavel spune asa:

"7. L-ai micșorat pe el cu puțin față de îngeri; și cu mărire și cu cinste l-ai încununat și l-ai pus peste lucrurile mâinilor Tale.

8. Toate le-ai supus sub picioarele lui". Dar prin faptul că a supus lui toate (înțelegem) că nimic nu i-a lăsat nesupus. Acum însă, încă nu vedem cum toate i-au fost supuse.

9. Ci pe Cel micșorat cu puțin față de îngeri, pe Iisus, Îl vedem încununat cu slavă și cu cinste, din pricina morții pe care a suferit-o, astfel că, prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru fiecare om. "

Hristos micsorat cu putin fata de ingeri, prin moartea pe cruce si inviere devine "Cuvantul" adica este incununat cu slava si cinste. Pai cine are slava si cinste, doar Dumnezeu, "si veti vedea pe Fiul Omului venind cu slava pe norii cerului", cine merge pe norii cerului, doar Dumnezeu. Deci la a doua venire este "Cuvantul" si au dreptate cei de la pucioasa. Insasi Pavel ne spune lucrul acesta in chip tainic prin acele versete.

Mai mult spus va venii cu slava Tatalui sau, slava pe care atunci nu o avea, e clar = "CUVANTUL"

Arsenie Boca asa picteaza invierea, trupul lui Hristos este diafan, transfigurat, Lumina, nu este ca un trup normal, ca nu are nici barba.Adica este "Cuvantul"

Mai cerceteaza scriptura si nu vorbii doar asa ca sa vorbesti.

Cum este descris in apocalipsa Hristos dupa ce a inviat din mortii:
"3. Și în mijlocul sfeșnicelor pe Cineva asemenea Fiului Omului, îmbrăcat în veșmânt lung până la picioare și încins pe sub sân cu un brâu de aur.

14. Capul Lui și părul Lui erau albe ca lâna albă și ca zăpada, și ochii Lui, ca para focului.

15. Picioarele Lui erau asemenea aramei arse în cuptor, iar glasul Lui era ca un vuiet de ape multe;"
si uitate la pictura invierii din Draganescu, facuta de Arsenie, si o sa vezi ca e acelasi, adica "Cuvantul"

DAr si Iezechiel il vede Cap1 ;

"26. Pe bolta de deasupra capetelor fiarelor era ceva care semăna cu un tron și la înfățișare era ca piatra de safir; iar sus pe acest tron era ca un chip de om.

27. Și am mai văzut ceva, ca un metal înroșit în foc, ca niște foc, sub care se afla acel chip de om și care lumina împrejur; de la coapsele acelui chip de om în sus și de la coapsele chipului aceluia în jos se vedea un fel de foc, un fel de lumină strălucitoare care-l împresura de jur împrejur.

28. Cum este curcubeul ce se află pe cer la vreme de ploaie, așa era înfățișarea acelei lumini strălucitoare care-l înconjura. Astfel era chipul slavei Domnului. Și când am văzut eu aceasta, am căzut cu fața la pământ. "

Aici tot "Cuvantul" adica Fiul Omului "PREASLAVIT", adica moartea si invierea lui Iisus.

Iar in pictura lui Arsenie Boca Invierea este incadrata in cruce...

Da domnule, eu te cred, așa e precum spui și te afli pe drumul cel mai bun...

Eu pricepeam însă că pe om l-a micșorat cu puțin față de îngeri după ce a greșit omul de a căzut sub toată zidirea, căci omul era mai sus decît toată creația fiind un mic Dumnezeu... căci Credința se odihnea în el... iar pe Iisus L-a înălțat mai presus de toată zidirea pentru că s-a smerit și a ascultat și a fost supus mai mult decât oricine, dar Iisus Hristos nu s-a supus cu niciunchip nici păcatului și nici mândriei și nici nu a slujit lor...

Iar chipul acela din Iezechiel este chipul geloziei lui Dumnezeu pentru că evreii aveau legământ cu Domnul... și Îl călcaseră slujind idolilor și se închinau soarelui și urâciunilor în locurile ascunse și au lepădat dreptatea... și ascultarea de Dumnezeu... și de aceea le-a trimis răzbunarea Domnului... căci a Lui este răzbunarea și nu a omului.

Și da, Numele Său cel nou, al Domnului Iisus Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu... de la început și până la sfârșitul tuturor veacurilor, și pe El, Tatăl a toată creația și a toată făptura Îl slăvește nu cu slavă de la oameni nici cu slavă deșartă ci cu slava cea veșnică și nepieritoare a fericirii în dreptate și adevăr ți dragoste curată pentru că prin El se plinește întocmai și desăvârșit tot Cuvântul lui Dumnezeu în toată înțelepciunea Sa de la început și până la sfârșit... și de aceea prin El toate s'au făcut câte s-au făcut și nimic nu s-a făcut fără El din cele ce s-au făcut căci nimeni nu a înțeles și nu a ascultat conform cu povața Tatălui afară de cei ce erau întru El, chiar dacă nu s-a știut asta ci a fost și este o mare taina căci Domnul nu s-a arătat decât celor credincioși și smeriți... fiind preadulce și minunat întru toți sfinții Lui cei credincioși.

Iar acum, în zilele noastre, El plinește Apocalipsa, împreună cu poborul Lui... dar iată, tainic și smerit că după 55 de ani nimeni nu Îl ia în seamă sau în serios și El cu toate astea deși Îl doare amarnic cu toate astea nu se supără pe nimeni până acolo încât să-l piardă pe vreunul pe care îl mâna Tatăl la El ci îl tămăduieșteși îl vindecă de toată durerea... căci nu a revenit în Duhul ca să judece pe cineva ci să caute și să găsească pe oaia cea pierdută... de exemplu chiar și pe mariamargareta ar fi luminat-o dacă ar fi dorit dar ea a preferat aștceva, îndată s-a înhăitat cu cel rău și a rămas cu el de cam prea multă vreme, cu infinitul saprofitul, spinul hulicios, cu duhulul cel rău pentru care face muncă asta benevolă de viceversare și învârtoșare aruncând că prostiile și interpretările lor absurde le-ar susține pucioșii... ca să cadă în cursă fraierii creduli și din prostie să hulească și ei împreună cu ea distrugându-se sufletește, că cică o să răspundă nenia sau tanti grijania pentru ei și o să-i și plătească pentru munca neglijentă de pricepere și aia plină de râvnă deșartă de îngrijit îngrijidolii lăcomiei, minciunii și furăciunii, unindu-se ei cu grozăviorul închipuit și mulțumit de sine că face voia sa de sine, voia părerii de sine, voia trădătoriei și bârfătoriei gLumei împreună cu proptelele și unelțicile lor... viclene... sculate la lupta cea mare... ca un fel de partizani ce luptă cu tiranul... deci cum să nu-i fie milă de oile pierdute și rătăcite și încurcate printre minteresele satanei... cum? Dar dacă nu se vor deștepta... până la urmă vor regreta că nu au crezut.

Last edited by vsovivi; 07.01.2011 at 17:39:40.
  #9  
Vechi 07.01.2011, 18:36:21
vsovivi vsovivi is offline
Banned
 
Data înregistrării: 09.10.2008
Locație: Insectharul ortodox, în nepocăibilul pocăibil și pocăindu-se tainic.
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.459
Implicit

Și dragă bob de grâu, nu te speria de ea că ea se crede mare lingvisvistă doar că e înhăitată cu grămăticool... și dă mereu lecții...

Dar prima lecție nu a învățat-o și aia zice așa:

''cine se naște din amăgitorul șarpe pui de ispisicuțucute mănâncă''... și așa i-a îndemnat șarpele amăgitor la început: să nu asculte pe Dumnezeu ci să se pună ei pe dat ei lecții... că cică vor știi binele și răul mai bine ca Dumnezeu din moment ce vor face și răul ca să știe cum e... rodul ăla...

Și acolo cad toți fraierii care au lepădat Calea și se luptă împotriva fraților, a trupului în loc să se lupte cu duhulul din ei... duhulul ce caută să piardă și să răpească oile cerești ale Domnului ca să nu mai ajungă la Cer sau să cadă de acolo... și cum reușește? Prin minciună și multă diversiune... vicevrsa, vicentoarsa viceglobul pământesc...

și doar v-am zis că nu e glob ceea ce a ieșit din apele de sub Cer.

Dar voi n-aveți decât să vă lăsați mușcați de șarpele îndoielilor mincinoase ca să vă semețiți și să vă îngâmfați împreună cu prefăcuții ce îmbrăcându-se în haina credinței tăgduiesc păuterea ei... căci dacă n-ar fi așa, atunci pentru ce sunt lacomi și vor scaune înalte și avere materială multă? Și de ce lovesc cu bârnochiulhul peste obrazul săracului sau al orfanului? Pentru ce se întrec în a-și da plecăciuni deșarte unii altora ca să fie slăviți de oameni întrecându-se în întietățuri care pe care și care mai de care? Pentru că se hrănesc cu ura și cu tot aluatul fariseilor și saducheilor... nemaiiubind pe Domnul și nemaicrezând în puterea Lui de a se umili și smeri aore mîntuirea lor ci cred numai în puterea omului de a trufi și lenevi și a nu mai răbda crucea și a se rîăzbuna cu sadism pe cei nevinovați sau neputincioși... exact ca orice fricos îmbrăcat în haina competenței... slujind defapt pântecului... minții din minteresuri viclene, neștiind ce-și fac cu inima lor.

De parcă nu ar fi zis Domnul șarpelui ceva de genul ăsta:
''...pe pântec să te târăști pe pământ și pământ să mănânci în toate zilele vieții tale și blestemat să fii tu între toate dobitoacele pentru ceea ce ai făcut, și vrăjmășie voi pune între tine și sămânța femeii, tu îi vei căuta călcâiul iar El îți va strivi ție capul...''

Le-a dat canon de pocăință pe care ei l-au priceput și împlinit viceversa... și doar Domnul s-a smerit și l-a plinit și pentru ei luîndu-l asupra Sa... din mila lor, a celor ce veneau la El, la Mesia, împinși de Tata...

Dar unele unelțici preferă să dea lecții și să stea înhăitate cu ngrămăticlul infinitul saprofitul...

...treaba lor... a sculișoarelor.


Deci dragul meu încearcă să pricepi acest cuvânt mare al proorocului Arsenie Boca, trâmbița nr.3 apocaliptică:

''bobul lui se preschimbă în tăciune și el se crede grâu nedreptățit'', uite bob însemnă credința, tăciune vine de la deșertăciunea deșertăciunii iar nemulțumirea vine pentru delicatesurile sulimenizante ale lăcomiei și auto înălțării întru slava deșartă a gLumii...

Deci nu te lăsa înfricoșat sau sedus de ispisisicile ce miorlăie cu disperare la gLună, luîndu-se pe sine prea în serios, ci mergi mai departe pe Calea cea mai bună... citind mereu din Cuvântul lui Dumnezeu pus de pucioși pe site... căci ''Domnul grăiește peste pământ și se vestește întru venirea Sa, deci să stăm bine și cu frică și cu luare aminte'' că șarpele mișcă, miscă, dar defapt stă cu mândrie și cu trufie... pururea lăudăroșindu-se numai pe sine înaintea lui Dumnezeu... și arătându-se tuturor în cea mai mare gLumină... adică se dă mare și se ține grozav deși e cel mai mare desfrânat și dus complet pe apa strâmbetei, dar iată că se îmbracă în sfințișor dar tăgăduind în ascunsul inimii puterea sfințeniei... răzbunându-se el căci lui nu-i place să creadă ca să fie credincios ci numai ca să se grozăvească că cele furate ar fi defapt meritele sale... deci cunoașterea păcatelor făcute de el le preschimbă în merite deosebite... în înțelepciuciuni, și așa îți dă și ție de lucru ca să ai ce afla... păcatul ca să știi cum e... făcându-l bineînțeles... și așa, iată cu prin neascultare îți faci de când te naști chip cioplit de care ție-e dor și te îndrăgostești...

Deci ai grijîă ce iubești că șarpele îți intinde mereu roadele ispisipitei, răutății, ca să vă faceți pe plac, pe placul lui.

Last edited by vsovivi; 07.01.2011 at 19:31:12.
  #10  
Vechi 07.01.2011, 22:57:07
bob2909 bob2909 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.07.2010
Mesaje: 279
Implicit

Citat:
În prealabil postat de vsovivi Vezi mesajul
Și dragă bob de grâu, nu te speria de ea că ea se crede mare lingvisvistă doar că e înhăitată cu grămăticool... și dă mereu lecții...

Dar prima lecție nu a învățat-o și aia zice așa:

''cine se naște din amăgitorul șarpe pui de ispisicuțucute mănâncă''... și așa i-a îndemnat șarpele amăgitor la început: să nu asculte pe Dumnezeu ci să se pună ei pe dat ei lecții... că cică vor știi binele și răul mai bine ca Dumnezeu din moment ce vor face și răul ca să știe cum e... rodul ăla...

Și acolo cad toți fraierii care au lepădat Calea și se luptă împotriva fraților, a trupului în loc să se lupte cu duhulul din ei... duhulul ce caută să piardă și să răpească oile cerești ale Domnului ca să nu mai ajungă la Cer sau să cadă de acolo... și cum reușește? Prin minciună și multă diversiune... vicevrsa, vicentoarsa viceglobul pământesc...

și doar v-am zis că nu e glob ceea ce a ieșit din apele de sub Cer.

Dar voi n-aveți decât să vă lăsați mușcați de șarpele îndoielilor mincinoase ca să vă semețiți și să vă îngâmfați împreună cu prefăcuții ce îmbrăcându-se în haina credinței tăgduiesc păuterea ei... căci dacă n-ar fi așa, atunci pentru ce sunt lacomi și vor scaune înalte și avere materială multă? Și de ce lovesc cu bârnochiulhul peste obrazul săracului sau al orfanului? Pentru ce se întrec în a-și da plecăciuni deșarte unii altora ca să fie slăviți de oameni întrecându-se în întietățuri care pe care și care mai de care? Pentru că se hrănesc cu ura și cu tot aluatul fariseilor și saducheilor... nemaiiubind pe Domnul și nemaicrezând în puterea Lui de a se umili și smeri aore mîntuirea lor ci cred numai în puterea omului de a trufi și lenevi și a nu mai răbda crucea și a se rîăzbuna cu sadism pe cei nevinovați sau neputincioși... exact ca orice fricos îmbrăcat în haina competenței... slujind defapt pântecului... minții din minteresuri viclene, neștiind ce-și fac cu inima lor.

De parcă nu ar fi zis Domnul șarpelui ceva de genul ăsta:
''...pe pântec să te târăști pe pământ și pământ să mănânci în toate zilele vieții tale și blestemat să fii tu între toate dobitoacele pentru ceea ce ai făcut, și vrăjmășie voi pune între tine și sămânța femeii, tu îi vei căuta călcâiul iar El îți va strivi ție capul...''

Le-a dat canon de pocăință pe care ei l-au priceput și împlinit viceversa... și doar Domnul s-a smerit și l-a plinit și pentru ei luîndu-l asupra Sa... din mila lor, a celor ce veneau la El, la Mesia, împinși de Tata...

Dar unele unelțici preferă să dea lecții și să stea înhăitate cu ngrămăticlul infinitul saprofitul...

...treaba lor... a sculișoarelor.


Deci dragul meu încearcă să pricepi acest cuvânt mare al proorocului Arsenie Boca, trâmbița nr.3 apocaliptică:

''bobul lui se preschimbă în tăciune și el se crede grâu nedreptățit'', uite bob însemnă credința, tăciune vine de la deșertăciunea deșertăciunii iar nemulțumirea vine pentru delicatesurile sulimenizante ale lăcomiei și auto înălțării întru slava deșartă a gLumii...

Deci nu te lăsa înfricoșat sau sedus de ispisisicile ce miorlăie cu disperare la gLună, luîndu-se pe sine prea în serios, ci mergi mai departe pe Calea cea mai bună... citind mereu din Cuvântul lui Dumnezeu pus de pucioși pe site... căci ''Domnul grăiește peste pământ și se vestește întru venirea Sa, deci să stăm bine și cu frică și cu luare aminte'' că șarpele mișcă, miscă, dar defapt stă cu mândrie și cu trufie... pururea lăudăroșindu-se numai pe sine înaintea lui Dumnezeu... și arătându-se tuturor în cea mai mare gLumină... adică se dă mare și se ține grozav deși e cel mai mare desfrânat și dus complet pe apa strâmbetei, dar iată că se îmbracă în sfințișor dar tăgăduind în ascunsul inimii puterea sfințeniei... răzbunându-se el căci lui nu-i place să creadă ca să fie credincios ci numai ca să se grozăvească că cele furate ar fi defapt meritele sale... deci cunoașterea păcatelor făcute de el le preschimbă în merite deosebite... în înțelepciuciuni, și așa îți dă și ție de lucru ca să ai ce afla... păcatul ca să știi cum e... făcându-l bineînțeles... și așa, iată cu prin neascultare îți faci de când te naști chip cioplit de care ție-e dor și te îndrăgostești...

Deci ai grijîă ce iubești că șarpele îți intinde mereu roadele ispisipitei, răutății, ca să vă faceți pe plac, pe placul lui.
prietene tu vorbesti despre mine, dar oare ma cunost pe mine, caci iata o taina iti relev despre mine: 29.09. , Arsenie Boca a fost nascut, dar nu iti spun anu' caci vei stii cine sunt ....!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!!!!!!
Subiect închis



Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Cetatea Noul Ierusalim idealist Calugarul 12 18.01.2013 11:13:01
Mesaj,propunere TEOLOGUL Generalitati 45 08.01.2011 12:16:34
Fenomenul Noul Ierusalim de la Pucioasa mihailt Secte si culte 2319 30.07.2010 23:36:37
un mesaj frumos The_Fallen Generalitati 1 14.07.2010 22:22:29