![]() |
![]() |
|
|
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#1
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Citat:
- e o sfântă Taină (unde scrie asta în Biblie?) - spală păcatul strămoșesc (unde scrie asta în Biblie?) - exprimă credința/dorința/pocăința pruncului prin naș (unde scrie asta în Biblie?) și tot eu să dau explicații pentru termeni consacrați precum "păcat", "fire", etc... Ne-ați obișnuit deja cu conducerea preventivă (de fapt țineți mașina în garaj) pentru a nu face accidente... ![]() Citat:
Citat:
Și atunci de ce să ardă pruncii morți nebotezați în Iad (în situația în care botezul "spală păcatul strămoșesc")? |
#2
|
|||||
|
|||||
![]() Citat:
Dvs socotiti invatatura Bisericii despre botezul infantil o invatatura fara fundament scripturistic. Ok, aveti dreptul. Posibilitatea interpretarilor e infinita pe un text ca Scriptura. Mai spuneti ca vreti sa corectati "minciunile" spuse despre NP. E si asta ok. Trebuie doar sa stabilim daca ceea ce spune orice NP este MEREU adevarul si numai adevarul. In prima mea polemica cu Dvs am demonstrat ca se intimpla sa avansati afirmatii personala, fara fundament scripturistic, pe care le dati drept adevaruri ale Scripturii . Altfel spus, Dvs sustineti ca spuneti oricind adevarul cind afirmati anumite teze despre credinta si ca niciodata cind citati sau argumentati o teza cu ajutorul Scripturii nu exista posibilitatea de a spune ne-adevarul, bref orice afirmatie a unui NP este perfect intemeiata pe Scriptura. Am demonstrat ca nu e asa (teza Dvs ca trebuie sa credem ca Dumnezeu mintuieste si pe copiii care mor nebotezati. Desi am cazut de acord ca Scriptura nu spune nimic explicit despre acesti copii, Dvs sustineati ca totusi este un adevar de credinta care se intemeiaza pe Scriptura ; eu am demonstrat ca era doar o teza de-a Dvs. In fine, am depasit acel punct). Deja avem o problema. Orice NP spune: "Tezele mele sunt adevarate, pentru ca se intemeiaza pe Scriptura". Non-NP-ul spune la fel. Care minte si care spune adevarul, din moment ce citatele curg din ambele parti si fiecare spune ca ACELASI citat se interpreteaza ALTFEL? Deducem ca problema nu sunt citatele si argumentele, ci INTERPRETAREA lor. Si aici intervine conceptul de "loc hermeneutic": de pe care pozitie interpretam, ce asumptii initiale despre credinta avem, care sunt cele citeva teze tari care ne normeaza interpretarea versetelor si pe care nu le chestionam niciodata? Eu am exemplificat una dintre tezele niciodata chestionate in numele carei NP-ul interpreteaza citatele biblice. Aceasta teza se numeste "netransmisibilitatea credintei". Inainte sa vorbim despre botez, inainte sa vorbim despre nasi, inainte sa vorbim despre viata de dupa moarte si sa ne acuzam reciproc ca nu interptetam "corect" aceleasi citate din Scripura, trebuie sa cadem de acord asupra PRINCIPIILOR interpretarii. Teza ca nu exista transmisibilitate a credintei si ca aceasta credinta este un dat sau un eveniment mental sau un eveniment fiintial sau o stare de un anume fel in fata lui Dumnezeu care se manifesta strict-strict intr-un om si care nu poate fi intr-un fel "transmisa" ca atare altui om este unul dintre principiile protestante. Inainte de a discuta cu privire la botez, nasi, constiintizare, responsabilitate, trebuie sa chestionam principiul protestant al netransmisibilitatii credintei, pentru ca nu vad de ce l-am accepta pe nerasuflate. Citat:
Inainte de a discuta despre botez si pacat, trebuie sa veem ce crezi despre "pacat" si "transmiterea" lui, ca sa fim siguri ca vorbim despre aceeasi realitate. Altfel ne vom duela degeaba despre pacat, insa vom avea fiecare alt sens al pacatului in minte. Lamurirea termenilor este o chestiune minimala, preliminara, care tine de onestitate. Citat:
Istoric, asa s-a intimplat: Luther intii s-a rupt pentru citeva teze pe care el le interpreta altfel, abia apoi s-a construit teologia protestanta, prin reinterpretarea invataturii in lumina tezelor de ruptura ale lui Luther. De aceea eu am coborit la originea protestantismului, sa discutam una dintre asumptiile initiale ale lui, aceea a netransmisibilitatii credintei. Am analizat trei consecinte ale ei si modul cum au fost reinterpretate invataturile crestine din prisma acestei teze: botezul, legatura dintre vii si adormiti, mijlocirea sfintilor. Citat:
Am explicat ratiunea fundamentala pentru care protestantismul respinge aceste invataturi, si am spus ca toata argumentatia cu citate a protestantismulu este o argumentatie "post hoc". Asta inseamna ca aceste credinte sunt respinse pentru ca sunt consecinte ale tezei transmisiblitatii credintei de la un om la altul (pe care Biserica o marturiseste) si pe care protestantismul o neaga. Protestantismul nu s-a despartit de Biserica PENTRU CA Biserica nu era de acord cu aceste credinte. Invers. Abia dupa ce s-a despartit de Biserica si-a clarificat pozitia fata de aceste teze. Istoric, asa s-a intimplat. Evident, viziunea protestantilor despre propria lor istorie spune altceva, insa cine cunoaste modul cum Luther insusi si-a definitivat pozitiile in timp (luati numai controversa Luther-Erasmus despre pacatul originar si modful cum Luther insusi a ajuns din admirator al lui Erasmus un denigrator al lui) stie ca teologia protestanta a inceput prin afirmarea citorva teze tari si apoi reinterpretarea intregii invataturi crestine din prisma acelor teze. Eu am exemplificat o teza. Citat:
Insa, sa nu ne amagim: acesta teza este o teza fundamentala a protestantismului. Exact ea trebuie chestionata. Citatul oferit nu este decit un citat circumstantial, pentru intarirea ei, daca eu va ofer un citat care arata ca credinta se transmite (se sfinteste barbatul necredincios prin femeia credincioasa) imi veti replica, deja ati facut-o odata, ca aceasta transmisibilitate a credintei NU se aplica botezului. Dar, sa fim atenti. Dumneavoastra criticati teza netransmisibilitatii credintei de la nas la copil, care este caz particular, pentru ca in prealabil ati aderat la o teza mai generala: credinta este o stare a unui om in fata Domnului care NU se transmite ca atare de la un om la altul. Exact aceasta teza este acum in chestiune, sa nu incercam sa o scoatem de sub examinare. Problema credintei copilului mic si a transmiterii pacatului stramosesc sunt cazuri particulare al acestei teze generale. Va revine misiunea sa intemeiati pe Scriptura teza generala a netransmisibilitatii credintei , pentru ca Dumneavoastra sunteti cel protesteaza si ii revine protestatarului sarcina sa arate de ce protesteaza. Ortodoxul si catolicul nu protesteaza impotriva nimanui, el nu are a se justifica pentru credinta sa, cu atit mai putin in fata unui NP. Last edited by licorcrist; 30.08.2010 at 12:34:11. |
#3
|
||||||||||
|
||||||||||
![]()
Îmi pare rău, n-am observat asta. Și nu sunt singurul.
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
"14. Dacă s-ar afla acolo cei trei bărbați: Noe, Daniel și Iov, apoi aceștia, prin dreptatea lor, și-ar scăpa numai viața lor, zice Domnul Dumnezeu. 16. Atunci acești trei bărbați, aflându-se în el, precum este de adevărat că Eu sunt viu, zice Domnul, tot așa este de adevărat că ei n-ar scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri ar scăpa, iar țara ar ajunge pustie. 18. Atunci acești trei bărbați, aflându-se în ea, precum este adevărat că Eu sunt viu, tot așa este de adevărat, zice Domnul, că ei n-ar scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri ar scăpa. 20. Apoi Noe, Daniel și Iov, aflându-se în ea, precum este adevărat că Eu sunt viu, zice Domnul, tot așa este de adevărat că n-ar scăpa nici fii, nici fiice; prin dreptatea lor ei și-ar scăpa numai viața lor"." (Iezechiel 14) Acest principiu este rostit de Însuși Dumnezeu și e repetat de patru ori sub prestare de jurământ! Ce exemplu mai edificator doriți decât faptul că credința și neprihănirea unor titani ai credinței (nu a unor simpli nași-oameni ca și noi) nu este transmisibilă altor oameni? Citat:
2. Nu doar că nu e principiu de transmisibilitate a credinței, dar "argumentul" dvs. indică contrariul: soția credincioasă nu a putut "transmite credința", soțul ei fiind numit în continuare "necredincios". 3. Dacă are vreo importanță pentru dvs., apostolul Pavel adaugă: "grăiesc eu, nu Domnul"(vers.12), pe când în principiul amintit de mine, se specifică de patru ori "zice Domnul". Citat:
Aveți dreptate, ortodoxul în general nu protestează, el ia de bune toate câte le aude nefăcându-și probleme că e tradiție locală, ori "adevărata" Sfântă Tradiție; că în Scriptură nu sunt exemple de prunci botezați (el își botează pruncii doar "ca să nu moară nebotezați"); că... Aceasta e situația majorității ortodoxe nepracticante (după statistica ortodocșilor, nu a "sectanților"), userii ortodocși de față cu tot zelul lor lăudabil până la o anumită limită fiind complet irelevanți. Last edited by tricesimusquintus; 30.08.2010 at 17:06:50. |
#4
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Așa ți se pare dumitale că noi am fi irelevanți; din nefericire, chiar și faptul că ai amintit de acești useri ortodcși "irelevanți" denotă că nu sunt chiar așa de irelevanți precum pretinzi. Relevanța sau irelevanța depinde de poziția susținută și nu de numărul mai mare sau mai mic ai apărătorilor respectivei poziții. Intrați prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta și lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei care o află. Și strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt care o află. (Matei 7:13-14) |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#6
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#7
|
||||||
|
||||||
![]()
Tricesimus, hai sa ne intelegem, ca vad ca ceva iti scapa.
Asta este a doua polemica in care ne angajam. In prima am intrat pentru ca faceai o afirmatie personala despre cum trebuie sa credem ca Dumnezeu mintuieste pe pruncii care mor nebotezati, afirmatie pe care tot ai incercat sa o scapi cu basma curata, intrucit eu am demonstrat ca Scriptura nu spune ce spuneai tu. In Scriptura nu apare nimic explicit despre mintuirea pruncilor morti nebotezati, tu spuneai ca "trebuie sa avem incredere" si incercai sa arati ca aceasta teza a ta despre mintuirea pruncilor morti nebotezati are acoperire in Scriptura. Corolarul era ca ortodocsii trebuie sa lase pruncii nebotezati, avind incredere in Dumnezeu ca poate ii va mintui el. Parerea ta, insa incercai sa o dai drept cuvintul Scripturii. Hai sa nu revenim, te-am demascat ca facind afirmatii teologice FARA a avea acoperire EXPLICITA in Sscriptura. Nu te mai smiorcai cum ca iti atribui nu stiu ce si nu stiu cum, ca esti penibil. Ai fost prins in off-side, asta e, lucru rusinos pentru un NP sa afirme teze fara acoperirea Scripturii, dar nu iti ia nimeni capul. Smereste-te, recunoaste ca ai gresit si treci la polemica a doua. Nu ma provoca, te rog, iti scot iarasi teza aceea si iti fac un tabel cu toate raspunsurile de "exit" pe care le-ai incercat, si nu o sa iti placa. Ai incercat mai multe strategii numai ca sa nu recunosti ca afirmai o teza care nu avea acoperire explicita in Scriptura. Citat:
Eu nu am respins nici nu am afirmat acest principiu. Nu va grabiti sa spuneti ca eu l-am respins din cauza propriilor prejudecati. Va repeziti, nu aveti pregatire la sesizarea presupozitiilor din spatele unei teze. Eu doar il chestionez. Dupa ce imi veti raspunde la aceasta intrebare, va voi arata ca Biblia NU se interpreteaza pe ea insasi, si ca este nevoie de interpretarea livrata de un om mai inaintat in ale credintei si, uneori, chiar de Hristos insusi. Alta intrebare: daca acceptam principiul acesta al inerpretarii Bibliei prin ea insasi (insa asta nu te scuteste sa raspunzi la prima intrebare), de ce apare pluralitatea interpretarilor in protestantismul si neoprotestantismul care il accepta? Chiar la cel care afirma ca Biblia se interpreteaza singura exista o multime de culte si separatii. Inseamna ca cei care cred in acest principiu chiar au o problema! Explica-mi cum se impaca principiul asta cu puzderia de culte neoprotestante si atunci mai vorbim. Citat:
Acesta principiu deriva, cel putin in lutheranism, din teza ca omul nu are "ce" sa transmita, pentru ca "credinta" nu tine de propriile forte ale omului, nu e ceva ce apartine omului, care, prin propriile forte, nu poate "nici sa inteleaga ceva, nici sa CREADA, nici sa accepte, nici sa conceapa, nici sa vrea..." (Solida Declaratio II, 7). http://www.lcms.org/graphics/assets/...eclaration.pdf Credinta nu poate fi "transmisa", cum sa transmiti ceva (sa te rogi in numele credintei tale pentru un altul) ce nu sta in puterile tale, se intreaba lutheranismul? Imi inchipui ca aici neoprotestantismul are alta intelegere decit protestantismul clasic, considerind credinta ca pe o stare ce apartine in propriu omului. Citat:
Ca principiu general, ar fi bine ca atunci cind argumentati o teza sa incercati sa oferiti citate din Noul Testament. Cred ca stiti de ce: abia prin intruparea, moartea si Invierea Mintuitorului se lamureste tot Vechiul Testament si toate sensurile lui. Vechiul Testament nu poate functiona ca norma de interpretare pentru Noul. Va dau un exemplu care arata limita Vechiului Testament: "Blestemat este înaintea Domnului tot cel spînzurat pe lemn» (Deuteronom XXI, 23). Noul: "Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se pentru noi blestem; pentru că scris este: "Blestemat este tot cel spânzurat pe lemn" (Galateni, 4,13) si "Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu" (1 Corinteni, 1, 18). Daca vei vedea doua citate care aparent se bat cap in cap, este evident care citat trebuie sa functioneze ca norma de interpretare. Nu veti lua Vechiu drept norma, ca insemana ca sunteti iudeu. Deci va rog, fara citate din Vechiul Testament care contrazic intrepretarea Bisericii tinuta pina la aparitia protestantismului sau adventismului. A scoate citate din Vechiul Testament ca argumente arata o neintelegere a raportului dintre Vechiul si Noul. Citat:
Citat:
Citat:
Sa nu incercam sa parem mai deschisi la minte decit suntem, si sa nu ne facem ca nu stim ca orice cult isi indoctrineaza copii cu propria intelegerea adventista a Scripturii. Si fara aprecieri despre ce face "majoritatea ortodoxa", ca nu a pus Domnul pe adventisti judecatori ai celor care au dat martiri pentru credinta adevarata. Hai sa nu ne uitam limitele si sa ne aducem aminte cine cam de cind vine. Hai sa nu intram aici si sa raminem la discutia intelectuala, da? Last edited by licorcrist; 31.08.2010 at 00:01:59. |
#8
|
|||
|
|||
![]()
Rezumat pentru Tricesimus: necesitatea clarificarilor prealabile.
1. Intrebare: acest principiu cum ca Biblia se interpreteaza pe ea insasi, de unde il iei? Din Biblie? Daca e din Biblie, e ok, daca e un principiu uman, atunci avem o situatie hilara: afirmam ca Biblia se interpreteaza pe ea insasi, dar acest principiu este afirmat de un om. Voi explica faptul ca Biblia nu se interpreteaza pe sine insasi. 2. Alta intrebare: daca acceptam principiul acesta al inerpretarii Bibliei prin ea insasi, de ce apare pluralitatea interpretarilor in protestantismul si neoprotestantismul care il accepta? daa e aceeasi carte, de ce atitea culte care toate spun ca Biblia se intrepreteaza pe sine insasi. 3. Care e raportul dintre Vechiul si Noul Testament din perpectiva interpretarii cuvantul Domnului? Unde gasim principiile de interpretare, in Vechiul sau in Noul? 4. Circumcizia. Voi explica frauda pe care o fac cultele NP cind spun ca circumcizia era o "obligatie nationala", fara valoare rituala sacra, vrind sa interzica paralele intre circumcizie si botez (ambele se fac fara constiinta copilului). 5. Transmisibilitatea credintei si a efectelor ei. Tricesimus, mentii ca Dumnezeu nu poate opera asupra oamenilor decit daca acestia insisi cred, si ca nu este de ajuns credinta altora, fiind necesara credinta omului ca atare pentru ca harul sa opereze? Stiu ca in cel mai bun caz vei zice "da, Dumnezeu poate opera asupra oamenilor pentru credinta altora, insa la botez nu se aplica acest lucru". Vreau sa stiu care este pozitia ta despre tranzitivitatea credintei si a efectelor ei. Errata: in finalul mesajului de mai sus, "nu ne facem ca nu stim ca orice cult isi indoctrineaza copii cu propria intelegerea adventista a Scripturii", a se citi "orice adventist isi indoctrineaza copiii cu propria...". Am vrut sa spun ca nu exista "alegere" reala a copiilor dintr-un cult NP. Last edited by licorcrist; 31.08.2010 at 00:32:07. |
#9
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
Noi nu "interzicem" paralelele (paralele face însăși Scriptura), noi spunem doar că nu putem construi o identitate, paralela nefiind valabilă absolut în toate aspectele. Ar fi și absurd! Citat:
Dacă așa puneți problema, cu atât mai puțin într-un cult istoric. Last edited by tricesimusquintus; 31.08.2010 at 14:50:12. |
#10
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Biblia condamna doar traditiile omenesti care contrazic cuvantul lui Dumnezeu, (Matei 15:3-9, Marcu 7, Coloseni 2:8-9) . Biserica se bazeaza pe traditia apostolica, nu omeneasca. Pavel ii lauda pe cei care tin predaniile (1 Cor 11:2) si ii sfatuieste pe crestini sa se fereasca de cei care nu umbla dupa predanie (2 Tes. 3:6). Matei 23:2-3 scaunul lui Moise – nu este mentionat nicaieri in vechiul Testament. Hristos, care condamna traditia umana in capitolul 15, valideaza traditia autentica in capitolul 23. Fapte 2:42 : dupa predica lui Petru, cei botezati staruiau in invatatura apostolilor si in partasie, in frangerea painii si in rugaciuni. Conform teoriei sola scriptura, Biserica vizibila nu are autoritate in doctrina. Totusi se vede ca doctrina deja exista prin biserica asezata de Hristos, desi nu exista nici un rand scris din Noul Testament. Conform sola scriptura, acesti crestini nu ar fi putut avea nici o doctrina in care sa staruie. Cum s-a rezolvat disputa privind circumcizia din Fapte 15 ? Crestinii din Iudeea vroiau sa forteze pe cei ce se crestinau sa fie circumcisi. Cine a luat decizia finala si cum a fost luata ? Daca s-ar fi aplicat sola scriptura, adevarul ar fi trebuit sa fie dovedit cu versete din Vechiul Testament, apostolii ar fi trebuit sa scrie raspunsul si dupa ce se stabilea ca este o scriere a Noului Testament, atunci s-ar fi lamurit problema. Totusi, dupa ce Petru le-a zis ce s-a hotarat de catre apostoli si preoti, in Fapte 15:12 toata multimea a tacut. Aceasta decizie nu s-a scris decat dupa 25 de ani, insa Biserica nu a asteptat ca Luca sa scrie pentru a aplica decizia. 2 Petru 1:20 "Nici o proorocire a Scripturii nu se talcuieste dupa socotinta fiecaruia." Petru condamna interpretarea personala, principiul ce sta la baza teoriei sola scriptura. 2 Petru 3:16 Petru spune despre scrierile lui Pavel ca ar contine "lucruri anevoie de inteles pe care cei nestiutori si neintariti le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare". Interpretarea personala poate duce la erezii. Daca fiecare punct teologic trebuie dovedit din Scriptura, atunci si sola scriptura trebuie dovedita din Scriptura. Asta este cea mai mare problema a teoriei sola scriptura, nu poate fi dovedita din biblie, deci se autocontrazice. Imi aduce aminte de o propozitie ca "Nici o generalizare nu este adevarata" care deasemenea se auto desfiinteaza. Vei gasi in Biblie versete care sa spuna ca Scriptura este de folos, ca este inspirata, dar nicaieri ca este suficienta ca ar contine tot adevarul inspirat necesar, sau ca numai ea ar fi de folos. Matei 18:17-18 drept aceea, mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le…invatindu-le sa pazeasca toate cate v-am poruncit voua, si iata, eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Ce s-a intamplat cu apostolii carora li s-a poruncit sa propovaduiasca ? Numai Ioan, Matei si Petru au scris ceva in Noul Testament. Oare ceilalti nu si-au indeplinit misiunea ? Fapte 13:5 Pavel si Barnaba au vestit cuvantul in Salamina iudeilor. Dar nu se scrie nicaieri ce continea predica lor. Fapte 20:27, 31-32 Pavel spune ca I-a invatat pe Efeseni 3 ani noapte si zi. Oare cele sase scurte capitole din epistola catre Efeseni epuizeaza toata invatatura data de Pavel ? 2 Timotei 2:2 "si cele ce ai auzit de la mine cu multi martori de fata, acestea le incredinteaza la oamenii credinciosi, care vor fi destoinici sa invete si pe altii. Pavel nu spune : scrie ce-ti spun si distribuie copiile la toata lumea ca sa citeasca si sa interpreteze singuri. Timotei, care a fost hirotonisit de Pavel (1 Timotei 4:14; 2 Timotei 1:6) va propovadui ceea ce Pavel I-a spus oral, credinta venind din ceea ce se aude (Romani 10:17). Nu exista nici un verset care as apuna ca cuvantul scris este singurul cuvant al lui Dumnezeu. Daca autorii Noului Testament credeau in sola scriptura, de ce apelau la traditia orala, considerand-o drept cuvantul lui Dumnezeu ? (Matei 2:23; 23:2; 1 Cor 10:4; 1 Petru 3:19; Iuda 9, 14 15)? Cand Iisus s-a ridicat la cer, ce a lasat in urma, o carte sau o Biserica ? Biserica s-a raspandit cu decenii inainte ca Noul Testament sa fie scris si adunat. Prima carte s-a scris la mai mult de 20 de ani dupa rastignire, iar ultima la mai mult de 60 de ani. Canonul Scripturii a fost stabilit de sinoadele de la Cartagina (393) si Hippo (397). Cum au rezistat crestinii, toti acesti ani fara o lista a cartilor Noului testament, daca Iisus a vrut ca toti crestinii sa urmeze numai Biblia ? Biblia provine din Biserica, nu Biserica din Biblie. Exista deja stalpul si temelia adevarului (1Timotei 3:15), Biserica cea care rezista de atunci. Daca cineva nu asculta de Biserica, trebuie sa-ti fie pagan si vames (Matei 18:17-18).[i] Hristos a dat autoritate bisericii vazute sa lege pe pamant si in cer. De ce acceptam in Scriptura carti care nu au ca autori pe vreunul din cei 12 apostoli ? De unde stim cine a scris cartile carora le spunem Matei, Marcu, Luca, Ioan, Fapte…? Unde in Biblie gasim o lista inspirata si infailibila a cartilor ce trebuie sa fie continute in Biblie ? De unde stim, numai din Biblie, ca fiecare carte a Noului Testament este inspirata, chiar daca numai Apocalipsa isi atesta propria canonicitate ? Totusi, chiar Apocalipsa si Epistola catre Evrei nu au fost de toti recunoscute, pana la cele doua sinoade din secolul patru. Intr-adevar, chiar daca scriptura ar spune care sunt autentice am putea crede bazandu-ne numai pe acest lucru? Si cartea lui Mormon sustine ca este inspirata. Majoritatea cartilor Noului Testament au fost scrise pentru a aborda probleme specifice bisericii primare, niciuna dintre ele nefiind o prezentare sistematica a teologiei, a dogmei crestine. Pe ce suport biblic se bazeaza protestantii cand spun ca toate invataturile apostolilor sunt cuprinse in scrierile Noului Testament ? Daca sinoadele din Cartagina si Hippo erau infailibile, atunci de ce nu sunt recunoscute toate doctrinele sustinute de membrii celor doua sinoade cum ar fi succesiunea apostolica, botezul pruncilor, etc. Tot in 397 a fost stabilit si canonul Vechiului Testament, care continea cele sapte carti care si acum sunt incluse in traducerea ortodoxa, spre deosebire de traducerea Cornilescu. Cele sapte carti sunt citate atat de episcopii cei mai importanti ai primelor secole, cat si chiar de Pavel (Evrei 11:35 – niciunde in Vechiul Testament, traducerea protestanta, nu vei gasi un exemplu de persoane torturate, care refuza eliberarea pentru a dobandi una mai buna, invierea. Va trebui sa cauti printre cartile Vechiului Testament inlaturate de Luther, si anume in 2 Macabei 7:1, 5-9 "Intamplatu-s-a si cu sapte frati, pe care, impreuna cu maica lor prinzandu-i, i-a silit regele, cu biciul si cu vine batandu-i, sa manance carnuri de porc, care nu le era slobod a manca…Dar fratii impreuna cu mama lor se indemnau a muri vitejeste zicand asa : Domnul Dumnezeu vede si cu adevarat mangaiere are dintre noi… Si dupa ce primul frate s-a savarsit, a adus pe al doilea sa-l batjocoreasca…insa si acesta, ca si cel dintai, pe rand toate chinurile le-a suferit si, cand era sa moara, a zis: tu, dar, nelegiuitule, ne scoti pe noi dintr-aceasta viata, insa Imparatul lumii pe noi cei care murim pentru legile Lui, iarasi ne va invia cu inviere de viata vesnica"). Daca Hristos a intentionat ca crestinismul sa fie religia unei carti, cum de a asteptat pana in anul 1450 pana cand sa arate cuiva cum sa construiasca o masina de tiparit ? In plus, cei care stiau sa citeasca in timpul imperiului Roman nu depaseau zece procente din totalul populatiei. Traditia si Sfanta Scriptura se conditioneaza reciproc si se completeaza una pe alta; caci Scriptura s-a nascut din traditia orala, care a existat de la inceput. Daca traditia se regaseste pana la Iisus si pana la apostoli atunci ea are autoritate. Daca nu poate fi urmarita in trecut, pana la apostoli, este facuta de oameni. Daca adevarul lui Dumnezeu nu se poate schimba, atunci teologia noastra poate fi gasita in secolele I, III, VII, XV, XX. Daca nu, atunci nu poate fi apostolica (Matei 16:18-19, 28:20; Ioan 16:13). Sola scriptura o gasim numai din secolul XVI. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Arsenie Boca si Sfanta Taina a botezului | alynna | Biserica Ortodoxa Romana | 22 | 10.05.2013 08:28:51 |
Care este sensul Botezului Domnului? | Florin-Ionut | Botezul | 33 | 07.01.2013 15:38:30 |
Taina Botezului in cadrul Sfintei Liturghi | georgeval | Botezul | 22 | 21.02.2012 23:08:48 |
Taina Botezului în Filocalie | NECTARIE | Botezul | 6 | 23.11.2011 15:34:34 |
|