Papalitatea

[adiandrea6]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Ascultarea, alături de celibat şi de sărăcia voluntară, face parte din viaţa călugărului catolic din orice ordin şi de orice rit. Ascultarea nu are legătură cu diversitatea, ci este o caracteristică a oricărui creştin şi în mod deosebit a creştinilor care aleg calea călugăriei.

Asa este. Cele 3 voturi sunt obligatorii si la calugarii ortodocsi, insa din cauza ascultarii intelese gresit, nu prea se lasa loc la diversitate, ceea ce este intr-adevar putin trist. Dar probabil ca se va schimba in timp lucrul acesta.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Foarte rău. În cazul acesta particular, cu calendarul, cei care se află în eroare sunt cei de stil vechi, motivul fiind tocmai acela că un calendar nu poate fi dogmă. Aşa au loc toate schismele: fracţiunea schismatică face dogmă din ceea ce niciodată Biserica nu a definit ca atare.

Sunt de aceeasi parere.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Desigur că purcederea şi trimiterea Duhului Sfânt nu sunt unul şi acelaşi lucru. La fel, naşterea Fiului şi cu naşterea Lui în trup (întruparea sau încarnarea) nu sunt acelaşi lucru: primul eveniment are loc în preeternitate, al doilea în istorie. Din acestmotiv, nu se poate spune că purcederea a avut loc "înainte" sau "după" naştere, neexistând pe atunci timp. Pe de altă parte, ordinea de precedenţă pe care o ştim de la Sfinţii Părinţi aceasta este: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt şi ea este noncomutativă.

Deci exista o ordine desi nu exista timp. Cum se explica? Si de unde stiu Sfintii Parinti ca exista ordinea pe care ai mentionat-o? De unde stim ca nu este doar parerea lor personala?
Si apropos de pareri, cele doua naturi, divina si umana, sunt amestecate in Iisus sau nu? Pentru ca ortodocsii de rit bizantin zic ca nu, si din cauza asta ii considera eretici pe ortodocsii copti, dar in acelasi timp fac ritualul de a amesteca apa cu vinul care simbolizeaza exact natura amestecata a Domnului. Si la catolici se amesteca apa cu vinul, la voi ce sens are? Si cum sunt cele doua naturi ale Domnului, amestecate sau nu?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Iconografia Îi imaginează ca fiind în împreună-dănţuire (perihoreza). Persoanele (Ipostasurile) care împart aceeaşi substanţă dumnezeiască sunt egale, cu o observaţie totuşi: Tatăl nu are cauză (este causa Sui), Fiul este născut (numai) de Tatăl, iar Duhul Sfânt este purces din împreună-lucrarea Tatălui şi Fiului, aceasta fiind principala deosebire dintre "naştere" şi "purcedere", care altfel ar fi reduse la acelaşi proces.

Pentru ortodocsi nu sunt reduse la acelasi proces, si iata o comparatie pe care unii o utilizeaza ca sa explice oarecum situatia:

Sa ne imaginam ca Tatal este soarele, Fiul reprezinta razele soarelui iar Duhul Sfant reprezinta lumina si caldura pe care o degaja soarele. Fiul naste din Tatal ca si razele din soare, iar lumina si caldura purced de la soare si sunt trimise la noi atat de soarele din care purcede dar si de razele prin care emana din soare. Este comparatia cea mai sugestiva pe care am gasit-o pana acum la ortodocsi.
Dar revenind, la sinodul de la Constantinopol nu s-a specificat ca Duhul Sfant ar purcede si de la Fiul pentru ca nici Fiul nu a spus asa ceva. In Biblie este mentionat doar Tatal.
Tu ai dreptate ca nu s-a spus in Crez nici ca ar purcede, nici ca nu ar purcede de la Fiul, dar omisiunea lui din Crez este considerata ca nepurcedere de catre ortodocsi. In Crez nu scrie ca Duhul Sfant nu purcede de la Fiul, dar in dogma ortodoxa da, in cartile de dogmatica scrie ca purcede NUMAI de la Tatal, de aceea ortodocsii dogmatici ii considera pe catolici in erezie, mai ales calugarii ii considera asa. De aceea ei cred ca de fapt catolicii se inchina la idoli fabricati de mintea lor pentru ca Duhul Sfant nu este cu ei din cauza ca nu au dogma buna in ceea ce il priveste, ca daca ar avea pe Duhul Sfant, Duhul Adevarului i-ar invata ca nu este bine cum cred ei. Incapatanarea catolicilor sa pastreze acel Filioque este pentru acesti dogmatici ortodocsi dovada ca Duhul Sfant a plecat de la catolici, motiv pentru care le contesta toti sfintii si toate Tainele. Aici ti-am expus parerea lor, nu si a mea, pentru ca eu nu cred ca Duhul Sfant il paraseste pe om pentru neputinta de a intelege un adevar legat de persoana Sa.
Revenind insa, cei care au adaugat acest Filioque, de unde stim ca au primit o revelatie de la Duhul Sfant si nu au facut ei o presupunere cu mintea lor? Iar daca este o revelatie de la Duhul Sfant, ce Sfant Parinte a primit-o? De ce nu au primit aceasta revelatie si cei din est? Si cum mai sta in cazul asta in picioare faptul ca dogmele sunt revelatii de la Duhul Sfant?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Să nu uităm că Duhul Sfânt (întocmai ca şi Tatăl şi Fiul) S-a manifestat de la începutul lumii create. El a fost prezent şi în perioada Vechiului Testament, după cum credem şi mărturisim (Duhul Sfânt...a grăit prin prooroci). De altfel, în toată lucrarea Lor extra-treimică, adică în lume, cele trei Persoane sunt de nedespărţit. Când spunem "Tatăl nostru", nu ne gândim (numai) la Dumnezeu Tatăl, ci la Dumnezeu Unul, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Asa este, eu insa ma refeream strict la trimiterea de care a vorbit Domnul, le-a promis apostolilor ca le va fi trimis Duhul Sfant ca sa ii invete ce sa spuna si ce sa faca, si ei erau in rugaciune si in asteptarea indeplinirii promisiunii. Si abia dupa acea Pogorare a Duhului Sfant si-au inceput cu adevarat misiunea apostolica.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu vă contrazic, dar nu am cunoştinţă despre un asemenea lucru. Din câte ştiu, catolicii din est aveau Liturghia Sf Ioan Gură de Aur, iar catolicii din vest aveau liturghia lor (numită şi "gregoriană" după numele papei Grigorie).

Si pana la Papa Grigorie, ce Liturghie aveau? Nici eu nu stiu daca au avut vreodata Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur, dar acum inteleg de ce "stilistii" nu iubesc noul calendar.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Anul 1701 poate fi considerat ca anul Unirii (discuţiile începuseră cu 10 ani mai devreme) şi nu este greşit a-l considera ca an al înfiinţării Bisericii Unite aşa cum o cunoaştem acum. Ca Biserică Particulară, în mod sigur este mult mai veche, astfel încât nu putem socoti anul 1701 ca an al înfiinţării episcopiei romneşti din Ardeal, ci ca an în care această episcopie a renunţat la schismă. Anterior, renunţaseră la schismă şi alte episcopii româneşti, cum ar fi Mitropolia Moldovei, dar reintrarea lor în Biserica Catolică nu a durat, ci a fost episodică, din păcate.

Ideea este ca aceasta Biserica Particulara care era mult mai veche, nu este altceva decat Biserica Ortodoxa de rit bizantin care se gasea pretutindeni pe teritoriul romanesc, si la fel era situatia si pe teritoriul palestinian arab. Biserica ortodoxa in general, este o biserica plina de Har, iar numeroasele minuni care se fac in sanul ei sunt dovada vie a acestui lucru, si in plus, mare parte din Sfintii Parinti care au pus bazele dogmelor crestine vin din aceasta parte a lumii. Renuntarea la schisma a fost considerata o tradare din partea celor care nu au renuntat ci au preferat mai bine sa moara (se pare ca s-a ajuns pana acolo in unele locuri) pentru ca, din punct de vedere dogmatic, vesticii erau considerati eretici, iar metodele folosite uneori, nu tocmai ortodoxe, dadeau marturie ca nu erau adevarati traitori in Hristos (pomul dupa roada se cunoaste). Eu le dau dreptate numai in ce priveste partea a doua. Cei care insa au renuntat la schisma din proprie convingere, care au inteles ca nu trebuie sa existe schisma intre crestini, nu pot fi numiti tradatori, insa si acestia s-au aflat apoi in schisma cu biserica ortodoxa, asa ca problema schismei a ramas nerezolvata.

[adiandrea6]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Roma a dus, duce şi va duce mereu aceeaşi politică, anume de convertire a tuturor la catolicism, prin opera de evanghelizare, misiune şi pastoraţie pe care o execută la comanda fondatorului acestei Biserici, păstrată în nemuritoarele cuvinte ale Rugăciunii din Grădina Getsimani: ca să fie o turmă şi un păstor.

Prin asta, ortodocsii inteleg ca pastorul unic este Iisus Hristos, motiv pentru care papalitatea este o erezie. Eu insa nu le dau dreptate pentru ca lui Petru si numai lui i-a zis sa pasca mieluseii Lui, si tot lui i-a zis ca este piatra pe care isi cladeste biserica Lui, a lui Iisus, si nu a lui Petru sau a Papei, cum interpreteaza gresit unii ortodocsi Papalitatea, si tot numai lui, lui Petru, i-a zis ca ii da cheile Raiului.
Ce inseamna convertire la "catolicism"? Se stie bine ca ortodoxa (dreapta, adevarata) era biserica catolica, asa ca nu se poate face convertirea decat la ortodoxie, adica la o credinta dreapta, iar cei convertiti fac parte din biserica universala, adica catolica.
Si ramane intrebarea daca atunci cand Iisus i-a vorbit lui Petru, s-a referit si la toti cei care vor urma dupa el sau s-a referit numai strict la el, la Petru? Pentru ca Petru nu a fost niciodata numit Papa, iar primul episcop care a fost numit Papa nici macar nu apartine Romei, ci primul care a fost numit Papa a fost episcopul Heraclas din Alexandria in secolul al 3-lea, in timp ce primul episcop roman care a luat numele de Papa a fost abia in secolul VI, Papa Ioan I. Toti ceilelti Papi care au trait inaintea acestora doi, au fost numiti retroactiv cu titlul de Papa, asa i s-a atribuit si lui Petru acest titlu retroactiv si a fost trecut in istoria Papilor romani. Dar Papa din Alexandria exista pana in prezent si au si coptii o istorie proprie a Papilor...

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Desigur, asistăm de mult la un efort de zădărnicire a acestui plan al lui Dumnezeu. Vedem cum, parcă tot mai mult, Biserica este batjocorită şi mai ales aparatul său central (Roma) şi cu precădere papa, deoarece amăgitorul oamenilor cunoaşte foarte bine că "bate-voi păstorul şi se va risipi turma".

Aici pastorul tot Iisus era, si turma risipita au fost apostolii care s-au risipit cand Iisus a fost prins si dus la judecata. Acum turma nu se mai poate risipi pentru ca Domnul este mereu cu noi.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Pe de altă parte, avem promisiunea fermă pe care Domnul a făcut-o primului papă, anume că nici porţile iadului nu vor prăbuşi Biserica. Şi, judecând după istoria ultimelor două milenii, putem spune că Domnul şi-a respectat cuvântul dat.

[/quote]

Asa este, insa fiecare crede ca Biserica care nu s-a prabusit este cea proprie: catolica pentru catolici si ortodoxa pentru ortodocsi, ca protestantii nu isi bat capul cu astfel de treburi. Si au dreptate pentru ca Biserica este mult mai larga decat catolica sau greco-ortodoxa, ea ii cuprinde pe toti cei care asculta de Cuvantul Domnului, Domn pe care il recunosc ca Mantuitor...

[kesarion_breb]

În prealabil postat de adiandrea6

Asa este, insa fiecare crede ca Biserica care nu s-a prabusit este cea proprie: catolica pentru catolici si ortodoxa pentru ortodocsi, ca protestantii nu isi bat capul cu astfel de treburi. Si au dreptate pentru ca Biserica este mult mai larga decat catolica sau greco-ortodoxa, ea ii cuprinde pe toti cei care asculta de Cuvantul Domnului, Domn pe care il recunosc ca Mantuitor...

Biserica este aceea unde este adevărata sfântă taină a euharistiei, unde cu adevărat lucrează harul necreat al lui Dumnezeu în sfintele taine ! Restul sunt "bisericuţe" !

[kesarion_breb]

În prealabil postat de Erethorn

"Masonii sunt fii lui Dumnezeu" - evident, toti oamenii sunt fii lui Dumnezeu, inclusiv masonii. Ca unii fii au plecat in tari straine sa bea partea lor de avere, asta e alta problema, dar ei raman fii, chiar daca fii ratacitori.

Domnule "creştin" "catolic", astfel de afirmaţii parcă sunt venite din partea oricui altcuiva dar nu din partea unui creştin. Se pare că dumneata confunzi grav noţiunile de creaţie a lui Dumnezeu şi fiu al lui Dumnezeu şi încerci să amesteci lucrurile cu o perversitate extrem de periculoasă, însă astfel de alunecări aberante deja nu mai sunt o surpriză în "biserica" "catolică". Ceea ce ai afirmat denotă într-un mod mai mult decât evident că dumneata nu prea mai ai nici o tangenţă cu adevăratul creştinism, lucru care nu este de mirare din moment ce agenda "catolică" are planuri de globalizare şi de stăpânire jurisdicţională a lumii.

"Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut." (Ioan 1:12-13)

"Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus." (Galateni 3:26)

"Căci câţi sunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. Pentru că n-aţi primit iarăşi un duh al robiei, spre temere, ci aţi primit Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva! Părinte! Duhul însuşi mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu. Şi dacă suntem fii, suntem şi moştenitori - moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună-moştenitori cu Hristos, dacă pătimim împreună cu El, ca împreună cu El să ne şi preamărim." (Romani 8:14-17)

"Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El. Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este." (1 Ioan 3:1-2)

"Altădată eraţi întuneric, iar acum sunteţi lumină întru Domnul; umblaţi ca fii ai luminii!" (Efeseni 5:8)

"Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii. Acestea le-a vorbit iisus şi, plecând, S-a ascuns de ei." (Ioan 12:36)

"Căci voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei; nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului." (1 Tesaloniceni 5:5)

Deci domnule "creştin" "catolic", cum poţi să îţi permiţi să afirmi asemenea enormităţi, asemenea aberaţii fără de margini, asemenea elucubraţii pline de amăgire şi de minciună ?? După credinţa creştină cea adevărată, fii ai lui Dumnezeu sunt doar cei care se nasc de la Dumnezeu, cei care cred în Iisus Hristos ca Mântuitor şi ca Fiu al lui Dumnezeu şi ca adevărata Lumină, cei care sunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu, cei care cred în Lumină şi care urmează Lumina !!! Aceştia sunt după adevărata credinţă creştină fii ai lui Dumnezeu; cei care nu fac acestea nu sunt fii ai lui Dumnezeu, sunt doar oameni creaţi de Dumnezeu şi atât !!! De unde reiese că dumneata nu ai nici un habar despre ce înseamnă a fi fiu al lui Dumnezeu după credinţa creştină revelată de Dumnezeu şi rezultă mai mult decât evident că nu eşti un creştin, ci eşti probabil un nou "iluminat", cu mască de creştin, care vrea să mistifice Revelaţia Dumnezeiască !!

Masonii deci nu intră şi nici nu pot intra în categoria fiilor lui Dumnezeu, pentru că ei nu îndeplinesc condiţiile specificate de Revelaţia Dumnezeiască ! Mai mult, ei nu doar că nu sunt fii ai Luminii care este Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Unul-Născut Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii, nu doar că Iisus Hristos nu este Lumina lor, ci ei au o cu totul altă "Lumină", una neştiută decât de ei, care nu este Iisus Hristos şi nu se identifică cu Fiul lui Dumnezeu, Lumina creştinilor !!! Asemenea, ei nu sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt, Duhul Adevărului, ci de un cu totul alt duh, sau alte duhuri, străin complet de Duhul lui Dumnezeu !! Deci masonii nu sunt fii ai lui Dumnezeu, ci sunt cunoscători ai unei alte "Lumini", care este însă respinsă de fiii lui Dumnezeu pentru că "cunosc glasul lui. Iar după un străin, ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul lui. (Ioan 10:4-5)

Deci domnule "creştin" "catolic" dacă ai venit aici pe un forum creştin să ne umpli capul cu mistificări ale Revelaţiei Divine, nu ai făcut decât să arăţi tuturor că habar nu ai despre ce înseamnă a fi creştin şi că scopul dumitale este mistificarea Revelaţiei după părerile dumitale personale, sau împrumutate de la alţii, păreri care însă nu au nimic în legătură cu Adevărul Revelat de Dumnezeu. Însă probabil că dumneata, spre deosebire de cei care sunt cu adevărat creştini, eşti prea ocupat cu răspândirea unei noi evanghelii, a evangheliei sociale care vrea să aducă bunăstare materială şi dezvoltare umană integrală; trebuie că evanghelia care cerea creştinilor să devină sfinţi şi fii ai lui Dumnezeu este prea învechită pentru dumneata, evanghelia lui Iisus Hristos probabil că este depăşită din punctul dumitale de vedere şi simţi nevoia unei noi evanghelii pentru o nouă ordine mondială globalizată !!

[Erethorn]

În prealabil postat de kesarion_breb

Domnule "creştin" "catolic", astfel de afirmaţii parcă sunt venite din partea oricui altcuiva dar nu din partea unui creştin. Se pare că dumneata confunzi grav noţiunile de creaţie a lui Dumnezeu şi fiu al lui Dumnezeu şi încerci să amesteci lucrurile cu o perversitate extrem de periculoasă, însă astfel de alunecări aberante deja nu mai sunt o surpriză în "biserica" "catolică". Ceea ce ai afirmat denotă într-un mod mai mult decât evident că dumneata nu prea mai ai nici o tangenţă cu adevăratul creştinism, lucru care nu este de mirare din moment ce agenda "catolică" are planuri de globalizare şi de stăpânire jurisdicţională a lumii.

"Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut." (Ioan 1:12-13)

"Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus." (Galateni 3:26)

"Căci câţi sunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. Pentru că n-aţi primit iarăşi un duh al robiei, spre temere, ci aţi primit Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva! Părinte! Duhul însuşi mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu. Şi dacă suntem fii, suntem şi moştenitori - moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună-moştenitori cu Hristos, dacă pătimim împreună cu El, ca împreună cu El să ne şi preamărim." (Romani 8:14-17)

"Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El. Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este." (1 Ioan 3:1-2)

"Altădată eraţi întuneric, iar acum sunteţi lumină întru Domnul; umblaţi ca fii ai luminii!" (Efeseni 5:8)

"Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii. Acestea le-a vorbit iisus şi, plecând, S-a ascuns de ei." (Ioan 12:36)

"Căci voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei; nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului." (1 Tesaloniceni 5:5)

Deci domnule "creştin" "catolic", cum poţi să îţi permiţi să afirmi asemenea enormităţi, asemenea aberaţii fără de margini, asemenea elucubraţii pline de amăgire şi de minciună ?? După credinţa creştină cea adevărată, fii ai lui Dumnezeu sunt doar cei care se nasc de la Dumnezeu, cei care cred în Iisus Hristos ca Mântuitor şi ca Fiu al lui Dumnezeu şi ca adevărata Lumină, cei care sunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu, cei care cred în Lumină şi care urmează Lumina !!! Aceştia sunt după adevărata credinţă creştină fii ai lui Dumnezeu; cei care nu fac acestea nu sunt fii ai lui Dumnezeu, sunt doar oameni creaţi de Dumnezeu şi atât !!! De unde reiese că dumneata nu ai nici un habar despre ce înseamnă a fi fiu al lui Dumnezeu după credinţa creştină revelată de Dumnezeu şi rezultă mai mult decât evident că nu eşti un creştin, ci eşti probabil un nou "iluminat", cu mască de creştin, care vrea să mistifice Revelaţia Dumnezeiască !!

Masonii deci nu intră şi nici nu pot intra în categoria fiilor lui Dumnezeu, pentru că ei nu îndeplinesc condiţiile specificate de Revelaţia Dumnezeiască ! Mai mult, ei nu doar că nu sunt fii ai Luminii care este Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Unul-Născut Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii, nu doar că Iisus Hristos nu este Lumina lor, ci ei au o cu totul altă "Lumină", una neştiută decât de ei, care nu este Iisus Hristos şi nu se identifică cu Fiul lui Dumnezeu, Lumina creştinilor !!! Asemenea, ei nu sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt, Duhul Adevărului, ci de un cu totul alt duh, sau alte duhuri, străin complet de Duhul lui Dumnezeu !! Deci masonii nu sunt fii ai lui Dumnezeu, ci sunt cunoscători ai unei alte "Lumini", care este însă respinsă de fiii lui Dumnezeu pentru că "cunosc glasul lui. Iar după un străin, ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul lui. (Ioan 10:4-5)

Deci domnule "creştin" "catolic" dacă ai venit aici pe un forum creştin să ne umpli capul cu mistificări ale Revelaţiei Divine, nu ai făcut decât să arăţi tuturor că habar nu ai despre ce înseamnă a fi creştin şi că scopul dumitale este mistificarea Revelaţiei după părerile dumitale personale, sau împrumutate de la alţii, păreri care însă nu au nimic în legătură cu Adevărul Revelat de Dumnezeu. Însă probabil că dumneata, spre deosebire de cei care sunt cu adevărat creştini, eşti prea ocupat cu răspândirea unei noi evanghelii, a evangheliei sociale care vrea să aducă bunăstare materială şi dezvoltare umană integrală; trebuie că evanghelia care cerea creştinilor să devină sfinţi şi fii ai lui Dumnezeu este prea învechită pentru dumneata, evanghelia lui Iisus Hristos probabil că este depăşită din punctul dumitale de vedere şi simţi nevoia unei noi evanghelii pentru o nouă ordine mondială globalizată !!

Deci fiul ratacit nu ma este fiu ? Nu mai este asteptat de Tatal, pentru a fi intinsa masa cu vitelul cel ingrasat ?

[kesarion_breb]

În prealabil postat de Erethorn

Deci fiul ratacit nu ma este fiu ? Nu mai este asteptat de Tatal, pentru a fi intinsa masa cu vitelul cel ingrasat ?

Bă băiatule, tu ai cumva impresia că ai venit să vorbeşti cu "proştii" şi "ignoranţii" de ortodocşi ? Tu te faci că nu înţelegi ce spune Scriptura ? Lasă-ne cu interpretările tale mistificatoare ! Chiar nu îţi dai seama că eşti penibil ?! Una este să fii un om creat de Dumnezeu şi cu totul altceva este să fii un fiu al lui Dumnezeu iar Revelaţia Dumnezeiască spune foarte clar acest lucru !! Dacă ai tu vreo nouă "revelaţie" n-ar fi rău să îţi anunţi superiorii pe cale ierarhică şi să le spui şi lor !!

[IonelS]

Documente cutremuratoare din seria aggiornamento

AGGIORNAMENTO (aducere la zi) este denumita miscarea de secularizare din cadrul Bisericii Catolice. Prin acest demers se doreste atragerea unui numar cat mai mare de credinciosi mai ale dintre catolicii nepracticanti, cat si din randul celorlalte popoare. Spre exemplu, pentru a converti la catolicism pe bastinasii insulelor indepartate, care inca se inchina la zei purtand costume din frunze si buruieni, Papa a decis incorporarea a catorva practici pagane, ritualuri africane, asa ca bastinasii sa se simta ca casa. Asta in lumea inapoiata. Pentru vestici, s-a adoptat o alta aggiornamentare: spectacole de balet, dansuri acrobatice sau concerte. Pentru budisti si yoghini, Papa a facut aprecieri la adresa celor mai mari draci, aaah, guru am vrut sa spun, ai lor. Astfel, il putem zari pe Papa presarand flori pe mormantul lui Mahatma Gandhi. Secole de-a randul in Biserica primelor veacuri au fost martirizati numerosi crestini pentru ca refuzau sa se inchine idolilor (unii chiar din randul crestinilor de rit apusean), iar acum asistam la o re-paganizare a lumii. Dar secularismul, aflat la rang de virtute in Biserica Catolica si in Vest, castiga din ce in ce mai multi adepti si in tarile Ortodoxe, mai ales la romani. Trebuie mentionat aici spovedania prin telefon sau prin internet, Liturghia transmisa la televizor sau pe internet, slujirea cu dvera trasa si cu Usile Imparatesti deschise, iar nu in ultimul rand suprimarea canoanelor opritoare de la Sfanta Impartasanie. Asadar, aceste imagini vin ca o avertizare. Sa luam aminte! Am fost acuzati pe nedrept de denigrare a imaginii BC prin manipularea unor informatii de acest gen. Pentru a clarifica aceasta problema raspundem ca imaginile si articolele din rubrica Aggiornamento nu surprind caderi personale, proprii si altor slujitori si ierarhi, ci prezentam fapte si demersuri oficiale, chiar daca pe plan local (eparhiale, diocezale). BC si-a asumat acest risc dupa deciziile Conciliului II Vatican. Nu prezentam acestea cu placere, frecandu-ne mainile, cum ar crede unii, ci cu durere. Atat romano-catolicii cat si ortodocsii ar trebui sa cugete la acest aspect, al secularizarii. Ce va fi in viitor cu Biserica? Va ajunge club, iar credinta hobby?

[IonelS]

DESPRE CATOLICISM


Orice analist avizat si sincer dar mai ales apartinind Bisericii celei dreptmaritoare, poate observa un fapt pe cit de evident, pe atit de caracteristic pentru ideologia si politica pe care o desfasoara Vaticanul si biserica Romei. Anume ca, mai ales dupa Conciliul Vatican II, teologia romano-catolica se prezinta din ce în ce mai activ în mediile ecumenice ca pastratoarea, îmbogatitoarea Traditiei Ortodoxe Rasaritene, cu singura deosebire ca romano-catolicii s-au manifestat în alt spatiu geografic si cultural; în plus, cu citeva exceptii care îsi vor gasi cit de curind o rezolvare facila, esenta teologiei lor si scopul final al demersului lor teologic ar fi similar cu al Bisericii Ortodoxe. Aceasta teorie a asa numitelor "biserici-surori" este bazata pe recunoasterea de catre teologii ecumenisti a succesiunii apostolice, a tainelor si a existentei harului mintuitor si sfintitor în biserica Romei, daca nu în plinatatea lui, macar într-o masura mai mica decit în Biserica Ortodoxa. Aceasta este opinia pe care curentul ecumenist încearca s-o impuna, în ciuda nenumaratelor dovezi din întreaga traditie a Bisericii dreptmaritoare dar si a faptelor concrete promovate de politica de dominatie universala a Vaticanului. Realitatea este cu totul alta decit încearca sa o acrediteze teologii ecumenisti; acestia nu îsi gasesc nici o sustinere în Traditia Bisericii Ortodoxe si nici în Sfinta Scriptura. Sfintii Parinti nu au vorbit niciodata nici de „teoria ramificatiilor” (anume ca diversele confesiuni crestine ar fi ramuri ale unui trunchi comun care este Biserica lui Hristos) si nici nu au pomenit de recunoasterea succesiunii apostolice la romano-catolici. Succesiunea apostolica presupune înainte de toate succesiunea în adevar si nu doar o succesiune formala, istorica, a unei înlantuiri de episcopi care au ocupat scaunul Romei. Recunoasterea succesiunii apostolice este o eroare dogmatica si canonica grosolana daca ea se face fara ca o anume grupare eterodoxa sa revina la ortodoxie. Iata opinia reputatului canonist romin, parintele profesor Liviu Stan într-un articol al sau consacrat tocmai succesiunii apostolice:
„Este greu sa se gaseasca în scrierile Sfintilor Parinti ceva care sa infirme (…) paralelismul între succesiunea apostolica sacramentala si aceea în credinta a episcopatului sau mai bine zis a preotiei în totalitatea ei. De altfel, atitudinea vechii Biserici în chestiunea întreruperii succesiunii apostolice sacramentale prin caderea din credinta, adica prin ruperea succesiunii în credinta, este exprimata si în hotaririle canonice ale Bisericii si anume în canoanele 46, 47, 68 apostolice;7.II Ec; 95 Trulan, etc. care prevad rebotezarea ereticilor si hirotonirea din nou a clericilor acestora de orice grad - episcopi, prezbiteri sau diaconi.
(…) De altfel, cum s-ar putea imagina o succesiune sacramentala fara una de credinta? A admite asa ceva, nu înseamna oare a ne închipui sau a ne face iluzia ca Mintuitorul ar îngadui ca prin puterea harului sfintitor, prin puterea preotiei sa se întareasca si sa se raspindeasca ratacirile, ereziile? Ar fi însa cu neputinta sa se conceapa ca harul preotiei ar avea si destinatia de a servi si minciuna sau ratacirea, nu numai adevarul, si ca Mintuitorul ar îngadui sa fie pus acest har în slujba celor care naruiesc, iar nu zidesc Biserica? Este evident ca harul preotiei nu poate fi folosit împotriva credintei sau în slujba necredintei. De aceea el nu poate sa existe la eretici, caci prezenta lui la acestia, ar însemna binecuvintarea pacatului, sfintirea sau consacrarea lui. Ca urmare, în nici un chip succesiunea sacramentala nu poate exista fara succesiunea în credinta." Recomandam cu caldura acest articol al pr. prof. Liviu Stan, în care acesta, cu puterea argumentatiei bazate pe cuvintul Sfintilor Parinti si pe deciziile Sinoadelor ecumenice si sinoadelor locale, arata fara putinta de tagada ca: "Trebuie sa se conceapa ca Biserica ortodoxa nu este îndreptatita sa admita validitatea tainelor unei alte Biserici sau grupari religioase crestine, si deci nici existenta succesiunii apostolice în vreuna din acestea, decit daca, fie respectivele, fie unii membri ai lor, ar cere sa stabileasca intercomuniune „in sacris” cu ea, sau sa fie primiti în Ortodoxie.”
Acestea fiind spuse, vom constata, examinind cu atentie declaratiile si manifestarile romano-catolicilor, ca ei promoveaza nu numai inovatii periculoase în asa-zisa lor "Liturghie" dar si adopta initiative demne de a stirni un ris general.
În spatele declaratiilor lor prietenesti se regasesc aceleasi ambitii politice lumesti ca si în trecut. De aceea, în ciuda declaratiilor lor de iubire fata de Traditia Ortodoxa (ca în bulele papale „Tertio Milenio Adveniente” si „Orientale Lumen”), trecerea la dreapta credinta a acelora care se declara cu tarie prietenii Ortodoxiei în mai toate întilnirile ecumenice, nu se produce.
Multi din studentii nostri studiaza la Universitati apusene romano-catolice sau protestante. Strategia romano-catolicilor este veche si binecunoscuta din istorie. Spre exemplu, daca ne aplecam asupra istoriei uniatismului rominesc dar si asupra acestui fenomen al uniatiei din alte tari, teologii romano-catolici nu vor fi niciodata de acord daca un student ortodox ce învata într-o universitate apuseana le-ar cere, spre exemplu, sa treaca la romano-catolicism. Ei însa spera ca acel student, odata întors în tara sa, mult mai lax si mai tolerant în ceea ce priveste acrivia dogmelor si canoanelor ortodoxe, sa accepte la momentul potrivit actul uniatiei cu Roma ca pe ceva usor de înfaptuit si ca pe o normalitate.
Asa s-a întimplat si în veacul XVII, cu primul episcop romin unit, Atanasie Anghel (1698-1701); el a urmat seminarul teologic calvin din Ciugud-Alba si a izbutit sa cistige prin importante sume de bani bunavointa guvernatorului Transilvaniei si a altor dregatori, iar în septembrie 1697 a plecat în tara Romineasca, pentru ca sa primeasca, potrivit vechiului obicei, darul arhieriei. Se pare ca la Bucuresti se cunosteau intentiile catolicilor de a atrage pe romini si ca noul candidat - tinar si fara multa învatatura - nu prezenta prea multa încredere. De aceea a fost tinut la Bucuresti vreo patru luni, pentru a i se completa învatatura si a fi întarit în Ortodoxie. Desigur ca influenta dogmatica eterodoxa primita anterior, relativismul sau dogmatic si slabiciunea sa personala au avut ultimul cuvint în deciziile sale.

[IonelS]

Continuare

Dupa semnarea unirii cu Roma, toate promisiunile catolicilor de a usura existenta credinciosilor noii Biserici unite si de a avea reprezentare politica, s-au prabusit. În plus, în documentul de unire semnat de preotii ortodocsi la 7 octombrie 1698 se stipula ca rominii apartinind Bisericii Unite cu Roma îsi vor pastra neatinse sarbatorile, calendarul si Liturghia lor. Ei trebuiau doar sa faca ascultare de papa. Noua Biserica Unita cu Roma a obtinut unele drepturi prin edictele date de împaratul Leopold în februarie 1699 si martie 1701. Dar nici unul din aceste privilegii obtinute pe hirtie nu s-a transpus în practica. Drepturile promise s-au dovedit minciuni grosolane care au generat mai tirziu tensiuni sociale si multa varsare de singe pe tot parcursul secolului al XVIII-lea. Astfel, interesul prea mare manifestat de catre ierarhie si cler pentru avantaje materiale si drepturi sociale, primind fata de pastrarea credintei, a condus la apostazie, cum de atitea ori s-a întimplat în istorie. Slujbele bisericesti ale unitilor au devenit pas cu pas din ce în ce mai asemanatoare cu cele ale romano-catolicilor. S-a aratat astfel înca o data ca puritatea credintei si apararea ei sunt mult mai importante decit obtinerea unor avantaje lumesti, fiind ele chiar si drepturi sociale si politice. În Transilvania, uniatismul a adus numai ura, singe si dezbinare între cei care au ramas fideli credintei stramosesti si cei care au aderat la biserica unita. Mai mult, chiar ierarhii uniti n-au fost întotdeauna ascultati de catre Roma; sa ne amintim doar de cazul ierarhului unit Inochentie Micu Klein care a murit în mizerie si dispret în Italia, cersind drepturile sociale mult-promise pentru noua biserica unita.
În 1761, generalul armatei austriece imperiale, Adolf von Bukow, a distrus cu tunurile în Ardeal - fiind trimis în misiune de împarateasa Maria Tereza - peste 140 manastiri si biserici ortodoxe care refuzau sa renunte la Ortodoxie.
Iata citeva doar din metodele "crestine" folosite de catolici pentru a-si extinde dominatia geografica pe orizontala. Ca sa nu mai vorbim de nenumarate alte exemple asemanatoare gasite în istoria altor natii: cruciadele singeroase care au culminat cu caderea Constantinopolului sub cruciati în 1204 si slabirea iremediabila a puterii militare a Bizantului confruntat cu amenintarea turceasca - în aceasta cruciada, a IV-a, armatele apusene au profanat si distrus biserici si catedrale, au jefuit si înstrainat odoare si multe sfinte moaste din locasurile sfinte ale Constantinopolului. Alt fapt s-a petrecut în istoria Georgiei Evului Mediu: în secolul XIII, regina Rusudan a Georgiei a cerut ajutor din Occident contra invaziei mongole. Ea a scris chiar si papei din Roma cerind un minim ajutor militar. Si care a fost raspunsul papei? Papa a trimis reginei un ajutor imediat: cinci misionari romano-catolici.
Apare însa imediat si întrebarea fireasca: cum se mai pot declara romano-catolicii prietenii si fratii Ortodoxiei, cind ei si acum încurajeaza si-si întaresc prozelitismul în tarile ortodoxe ale Europei rasaritene? Sa ne amintim doar Colegiile din Roma deschise pentru greci sau pentru romini, cu scopul declarat „sa constituie pepiniere pentru viitorii apostoli ai acestor popoare” . Se gasesc de asemenea în Roma si alte institute facute pentru a sustine o intensa propaganda catolica în rindul popoarelor din Orient: „Institutum Pontificium Orientale” (din 1917), „Institutul Biblic Pontifical” (pentru promovarea uniatismului prin studii si publicatii). Din 1921 functioneaza la Roma un institut special pentru rusi, numit „Russicum”, si în 1937 la Roma s-a desfasurat primul „Congres International pentru Orientul Crestin”. Aggiornamento în teologia romano-catolica.
În vremurile de azi, atitudinile ierarhilor si teologilor romano-catolici devin din ce în ce mai scandaloase. Astfel, într-un articol aparut în „The Washington Post”, vineri, 25 Octombrie 1996, pagina A1-A14, Academia Stiintifica Pontificala dadea publicitatii un document oficial privind tema principala a acelei întilniri: originile si evolutia vietii pe pamint! Mentionam ca raportul anual al acestei Academii reuneste savanti renumiti din întreaga lume, catolici sau nu, multi dintre ei laureati ai Premiilor Nobel. Si iata declaratia apartinind papei Ioan Paul al II-lea, declaratie publicata în numarul mai sus amintit din „The Washington Post”:
„Astazi, mai mult decit acum 50 de ani, cunostintele stiintei moderne ne fac sa concluzionam ca teoria evolutionista este mai mult decit o ipoteza… Rezultatele cercetarilor stiintifice, nu rationate sau induse, ci întreprinse separat de savanti, constituie ele însele un argument major în favoarea acestei teorii.” David Beyers, directorul executiv al Comitetului pentru Stiinta si Valori Umane din cadrul Conferintei Episcopilor Catolici, a spus cu aceasta ocazie: „Acesta este un pas important: Biserica si-a schimbat opiniile. Ieri, Biserica spunea ca esti liber sa accepti evolutia sau orice forma de creationism. Astazi Biserica declara ca vom accepta evolutia care, în orice caz, exista, de facto. Cine se mai îndoieste astazi în Biserica Romano-Catolica asupra evolutiei? Eu cred ca nimeni.”

[IonelS]

Dupa semnarea unirii cu Roma, toate promisiunile catolicilor de a usura existenta credinciosilor noii Biserici unite si de a avea reprezentare politica, s-au prabusit. În plus, în documentul de unire semnat de preotii ortodocsi la 7 octombrie 1698 se stipula ca rominii apartinind Bisericii Unite cu Roma îsi vor pastra neatinse sarbatorile, calendarul si Liturghia lor. Ei trebuiau doar sa faca ascultare de papa. Noua Biserica Unita cu Roma a obtinut unele drepturi prin edictele date de împaratul Leopold în februarie 1699 si martie 1701. Dar nici unul din aceste privilegii obtinute pe hirtie nu s-a transpus în practica. Drepturile promise s-au dovedit minciuni grosolane care au generat mai tirziu tensiuni sociale si multa varsare de singe pe tot parcursul secolului al XVIII-lea. Astfel, interesul prea mare manifestat de catre ierarhie si cler pentru avantaje materiale si drepturi sociale, primind fata de pastrarea credintei, a condus la apostazie, cum de atitea ori s-a întimplat în istorie. Slujbele bisericesti ale unitilor au devenit pas cu pas din ce în ce mai asemanatoare cu cele ale romano-catolicilor. S-a aratat astfel înca o data ca puritatea credintei si apararea ei sunt mult mai importante decit obtinerea unor avantaje lumesti, fiind ele chiar si drepturi sociale si politice. În Transilvania, uniatismul a adus numai ura, singe si dezbinare între cei care au ramas fideli credintei stramosesti si cei care au aderat la biserica unita. Mai mult, chiar ierarhii uniti n-au fost întotdeauna ascultati de catre Roma; sa ne amintim doar de cazul ierarhului unit Inochentie Micu Klein care a murit în mizerie si dispret în Italia, cersind drepturile sociale mult-promise pentru noua biserica unita.
În 1761, generalul armatei austriece imperiale, Adolf von Bukow, a distrus cu tunurile în Ardeal - fiind trimis în misiune de împarateasa Maria Tereza - peste 140 manastiri si biserici ortodoxe care refuzau sa renunte la Ortodoxie.
Iata citeva doar din metodele "crestine" folosite de catolici pentru a-si extinde dominatia geografica pe orizontala. Ca sa nu mai vorbim de nenumarate alte exemple asemanatoare gasite în istoria altor natii: cruciadele singeroase care au culminat cu caderea Constantinopolului sub cruciati în 1204 si slabirea iremediabila a puterii militare a Bizantului confruntat cu amenintarea turceasca - în aceasta cruciada, a IV-a, armatele apusene au profanat si distrus biserici si catedrale, au jefuit si înstrainat odoare si multe sfinte moaste din locasurile sfinte ale Constantinopolului. Alt fapt s-a petrecut în istoria Georgiei Evului Mediu: în secolul XIII, regina Rusudan a Georgiei a cerut ajutor din Occident contra invaziei mongole. Ea a scris chiar si papei din Roma cerind un minim ajutor militar. Si care a fost raspunsul papei? Papa a trimis reginei un ajutor imediat: cinci misionari romano-catolici.
Apare însa imediat si întrebarea fireasca: cum se mai pot declara romano-catolicii prietenii si fratii Ortodoxiei, cind ei si acum încurajeaza si-si întaresc prozelitismul în tarile ortodoxe ale Europei rasaritene? Sa ne amintim doar Colegiile din Roma deschise pentru greci sau pentru romini, cu scopul declarat „sa constituie pepiniere pentru viitorii apostoli ai acestor popoare” . Se gasesc de asemenea în Roma si alte institute facute pentru a sustine o intensa propaganda catolica în rindul popoarelor din Orient: „Institutum Pontificium Orientale” (din 1917), „Institutul Biblic Pontifical” (pentru promovarea uniatismului prin studii si publicatii). Din 1921 functioneaza la Roma un institut special pentru rusi, numit „Russicum”, si în 1937 la Roma s-a desfasurat primul „Congres International pentru Orientul Crestin”. Aggiornamento în teologia romano-catolica.
În vremurile de azi, atitudinile ierarhilor si teologilor romano-catolici devin din ce în ce mai scandaloase. Astfel, într-un articol aparut în „The Washington Post”, vineri, 25 Octombrie 1996, pagina A1-A14, Academia Stiintifica Pontificala dadea publicitatii un document oficial privind tema principala a acelei întilniri: originile si evolutia vietii pe pamint! Mentionam ca raportul anual al acestei Academii reuneste savanti renumiti din întreaga lume, catolici sau nu, multi dintre ei laureati ai Premiilor Nobel. Si iata declaratia apartinind papei Ioan Paul al II-lea, declaratie publicata în numarul mai sus amintit din „The Washington Post”:
„Astazi, mai mult decit acum 50 de ani, cunostintele stiintei moderne ne fac sa concluzionam ca teoria evolutionista este mai mult decit o ipoteza… Rezultatele cercetarilor stiintifice, nu rationate sau induse, ci întreprinse separat de savanti, constituie ele însele un argument major în favoarea acestei teorii.” David Beyers, directorul executiv al Comitetului pentru Stiinta si Valori Umane din cadrul Conferintei Episcopilor Catolici, a spus cu aceasta ocazie: „Acesta este un pas important: Biserica si-a schimbat opiniile. Ieri, Biserica spunea ca esti liber sa accepti evolutia sau orice forma de creationism. Astazi Biserica declara ca vom accepta evolutia care, în orice caz, exista, de facto. Cine se mai îndoieste astazi în Biserica Romano-Catolica asupra evolutiei? Eu cred ca nimeni.”