Ce am invatat astazi

[zaharia_2009]

În prealabil postat de eduardd

Nu lasa pe nimeni sa intre in interiorul fiintei/vietii tale. Oricat ti-ar fi de prieten.. pastreaza-ti mereu un loc doar al tau. Daca vei deschide inima, cel ce mai ieri iti era frate si prieten drag va intra cu cizmele pline de noroi in inima ta si ti-o va rani.
Firea omului este plecata spre cele rele.. frumos spune psalmistul.
De aceea cel mai greu lucru este sa te bucuri (cu inima nu cu vorba..) de bucuria fratelui tau dar inima ta sa ramana neschimbata!!

Si o a doua lectie;
Spune adevarul in fata unui om...sa vezi daca mai doreste sa iti fie prieten.
Prietenia construita pe: aud numai ce-mi convine..nu este prietenie. Este doar o intelegere tacita de a ne maguli reciproc..

Cat despre cuvantul tau frate Zaharia...mare dreptate ai. Deschidem un subiect nu pentru a invata sau pentru a ajuta, ci pentru a arata cat suntem de tari...sau mai rau asa cum bine ai spus si fratia ta, pentru a huli!

Atit de frumos si mai ales adevarat ai spus postind aceste reflectii ... Toata postarea ta precum si ceea ce fac si eu de mai multa vreme este sa combat reaua parere ca dragostea este fara margini, iertarea asemenea, iubirea necontenita si cite si mai cite ,,trasaturi bune" de care nu mai stim ce sa mai facem birfindu-le pe forum . Insa in totdeauna se uita legea dumnezeiasca ca orice lucru bun si ziditor se face cu ,,buna rinduiala si dreapta socoteala" .Aceasta este masura lucrurilor ! Insusi Hristos a procedat asa , iar cind a fost nevoie sa puna mina pe bici a pus, iar cind a trebuit sa mustre si nu sa se pupe cu ierarhia bisericii a mustrat , cind a trebuit sa-si mustre ucenicii i-a mustrat si nu i-a luat de git si batut prieteneste pe spate iertindu-i aiurea , caci mustrarea si pedepsirea este corectoare , aceasta este dragostea pt. aproapele , de a nu-l lasa in pacatele , in greseli tolerindu-l pina se da mort pacatului.

Doar atit am vrut sa precizez desi din postarea fratiei tale mai reies si altele.
Sa ne auzim cu pace si bucurie.