Papalitatea

[Erethorn]

În prealabil postat de Grabriella

Imi cer iertare. nu stiu prea multa istorie a Bisericii Crestine,dar saptamana trecuta am vazut un film cu viata Sf. Francisc de Assisi.M-a ingrozit marturia unui cruciat care cere ajutorul Sf.pentru a face pace.Acesta avea sarcina sa apere Ierusalimul ,dar marturiseste ca nu s-au putut abtine sa nu atace Constantinopolul , sa nu prade si sa jefuiasca, sa ucida si sa siluiasca . Spunea ca de trei zile cavalerii cruciati 'crestini' sunt mai cruzi si mai odiosi chiar decat cumplitii sarazini. Filmul nu este facut de ortodocsi. Si mai sunt toate aberatiile si crimele facute prin niste hotarari 'infailibile'
Nu cred ca cineva contesta alegerea si rolul pe care Sf. apostol Petru l-a avut. Ortodocsi , cred ,contesta continuitatea principiilor si a moralei si teologiei crestine a apostolilor perpetuata prin conducatorii ajunsi in fruntea Bisericii Crestine.Mi se pare o mare eroare si chiar o grozavie ca unui om ( chiar daca are o functie suprema in conducerea bisericii) sa i se asigure dreptul de a face orice, sau a da orice hotarare, fara nici un control.

In ceea ce priveste jefuirea Constantinopolului de catre cruciati, e bine de retinut ca acest act a fost precedat de asa numitul "masacru al latinilor" din 1182, cand crestinii ortodocsi din Constantinopol au ucis sau alungat in jur de 60.000 de locuitori de origine latina si confesiune catolica. Capul cardinalului Ioan a fost tarat pe strazile orasului, legat de coada unui caine. Aceasta poveste te ingrozeste si ea ?

Nici ortodocsii, nici catolicii, din nefericire, nu sunt feriti de pacate.

In ceea ce priveste "toate aberatiile si crimele facute prin niste hotarari 'infailibile'", te-as ruga sa dai macar un exemplu.

In ceea ce priveste "marea eroare si grozavie" - in primul rand, nu i se da dreptul de a face orice, este a suta oara oare cand trebuie sa explicam ce inseamna infailibilitatea ? iar in al doilea rand, ce se intampla daca drepturile, sau mai corect spus charisma, pe care o are, i-au fost date de Dumnezeu prin mijlocirea Duhului Sfant ? E tot o grozavie ?

[florin1966]

În prealabil postat de Erethorn

In ceea ce priveste jefuirea Constantinopolului de catre cruciati, e bine de retinut ca acest act a fost precedat de asa numitul "masacru al latinilor" din 1182, cand crestinii ortodocsi din Constantinopol au ucis sau alungat in jur de 60.000 de locuitori de origine latina si confesiune catolica. Capul cardinalului Ioan a fost tarat pe strazile orasului, legat de coada unui caine. Aceasta poveste te ingrozeste si ea ?

Nici ortodocsii, nici catolicii, din nefericire, nu sunt feriti de pacate.

In ceea ce priveste "toate aberatiile si crimele facute prin niste hotarari 'infailibile'", te-as ruga sa dai macar un exemplu.

In ceea ce priveste "marea eroare si grozavie" - in primul rand, nu i se da dreptul de a face orice, este a suta oara oare cand trebuie sa explicam ce inseamna infailibilitatea ? iar in al doilea rand, ce se intampla daca drepturile, sau mai corect spus charisma, pe care o are, i-au fost date de Dumnezeu prin mijlocirea Duhului Sfant ? E tot o grozavie ?

daca vrei sa fii bun ,nu fa paralela intre cele doua evenimente.cruciatii au fost primiti ca prieteni si sau comportat salbatec,iar alungarea latinilor a fost o rascoala impotriva samavolniciilor latinilor care subjugau pe greci.daca vrei sa fii drept nu fi partinitor.nu contest greseli sau facut de ambele parti dar nu trebuie judecate cu partinire

[Erethorn]

În prealabil postat de florin1966

daca vrei sa fii bun ,nu fa paralela intre cele doua evenimente.cruciatii au fost primiti ca prieteni si sau comportat salbatec,iar alungarea latinilor a fost o rascoala impotriva samavolniciilor latinilor care subjugau pe greci.daca vrei sa fii drept nu fi partinitor.nu contest greseli sau facut de ambele parti dar nu trebuie judecate cu partinire

Descrierea unui contemporan:

"Regardless of treaties and the many services which our people had rendered to the empire, the Greeks seized all those who appeared capable of resistance, set fire to their houses, and speedily reduced the entire quarter to ashes. Women and children, the aged and the sick, all alike perished in the flames. To vent their rage upon secular buildings alone, however, was far from satisfying their unholy wickedness; they also set fire to churches and venerated places of every description and burned, together with the sacred edifices, those who had fled thither for refuge. No distinction between clergy and laymen, except that greater fury was displayed toward those who wore the honorable habits of high office or religion. Monks and priests were the especial victims of their madness and were put to death under excruciating torture. Among these latter was a venerable man named John, a subdeacon of the holy Roman church, whom the pope had sent to Constantinople on business relating to the church. They seized him and, cutting off his head, fastened it to the tail of a filthy dog as an insult to the church. In the midst of such frightful sacrilege, worse than parricide, not even the dead, whom impiety itself generally spares, were suffered to rest undisturbed. Corpses were torn from the tombs and dragged through the streets and squares as if the insensate bodies were capable of feeling the indignities offered them."

Cam patru mii dintre cei care au supravietuit au fost vanduti in sclavie turcilor.

Rascoala impotriva samavolniciilor, ha ? Mai iti lipseste putin sa pretinzi ca erau stramosii lui Iancu Jianu, luptand impotriva grofilor papistasi.

[sherlock_holmes]

Ereticul Arie biruit la Niceea, dar biruitor astazi, arianismul este mai la moda si mai raspandit decat oricand:

http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...decat-oricand/

O carte care ar trebui citita de toti:ortodocsi,catolici,protestanti,atei.

http://www.scribd.com/doc/33017/Sf-I...-i-ecumenismul

[sherlock_holmes]

...si de ce nu il primesc ortodocsii pe papa ca criteriu ultim al adevarului:

...Iata principiile întemeietoare ale filosofiei ortodoxe a societatii: ca singura societate adevarata, Biserica este în primul rînd un organism Dumnezeu- omenesc, si apoi o întocmire Dumnezeu-omeneasca în lume, care întrupeaza tot ceea ce este al Dumnezeu-Omului, adica: dragostea lui Hristos, care naste toate, dreptatea lui Hristos,bunatatea lui Hristos,intelepciunea lui Hristos si indeobste toate faptele bune ale lui Hristos. Pentru ca, prin mijlocirea lor, Hristos locuieste în om si Se întrupeaza în el. Un astfel de om traieste prin Hristos, gîndeste prin Hristos, simte în Hristos, lucreaza prin Hristos, se gaseste în împreuna-unire cu ceilalti oameni pe toate planurile vietii în Hristos. De unde are el puterea aceasta? De la Hristos Însusi, dupa cuvîntul Sfîntului Apostol: Toate le pot în Hristos, Care ma întareste (Filipeni 4:13). Omul credintei ortodoxe, traind în organismul Dumnezeu-omenesc al Bisericii, traieste întotdeauna în împreuna- unire cu toti Sfintii (Efeseni 3:18), care-l ajuta în chip tainic la împlinirea poruncilor evanghelice. De aceea madularul ortodox al Bisericii are simtamîntul viu ca viata lui este aceeasi cu viata tuturor celorlalti oameni si ca are una si aceeasi credinta cu Apostolii, cu Mucenicii si cu Sfintii tuturor veacurilor. El mai are simtamîntul viu ca toti acestia traiesc vesnic si, ceva mai mult, ca atît pe el, cît si pe ceilalti, îi strabate una si aceea si putere Dumnezeu-omeneasca, una si aceeasi viata Dumnezeu-omeneasca, unul si acelasi adevar Dumnezeu-omenesc. În Biserica, socotita ca societate, trecutul este întotdeauna prezent, pentru ca Dumnezeu-Omul Hristos - Care este tare si azi, Acelasi si în veci - traieste neîntrerupt în trupul Lui Dumnezeu-omenesc, cu aceeasi bunatate, cu aceeasi viata, si face întregul trecut un prezent neîntrerupt. Pentru aceasta omul credintei ortodoxe nu este niciodata singur, ci întotdeauna în împreuna-unire cu toate celelalte madulare ale Bisericii si cu toate fiintele. Cînd el gîndeste ceva, face acest lucru cu teama si spaima Dumnezeiasca, stiind ca la aceasta fapta a lui iau parte în chip tainic toti Sfintii. Ortodocsii sînt ortodocsi prin aceea ca au neîncetat simtamîntul sobornicitatii Dumnezeu-omenesti, încalzindu-se cu acest simtamînt si pazindu-l prin rugaciune si smerenie. Nu se vestesc niciodata pe ei însisi, nu se lauda niciodata în ce priveste omul, nu sînt multumiti niciodata de umanismul gaunos si nu se închina niciodata umanismului. Pe toate caile, ei marturisesc si propovaduiesc pe Dumnezeu-Omul, iar nu pe om. Pentru ca ei stiu ca omul si societatea omeneasca, fara de Cuvîntul, ca unire si unitate nestricacioasa, alearga cu neînfrînare catre irationalitate si catre întunericul nefiintei, sau, ceva mai mult, catre întunericul unui "vai si amar".
....

Sfintul Iustin Popovici

[Erethorn]

In cazul acesta, dau si eu niste link-uri:

http://www.catholic.com/library/Papal_Infallibility.asp

http://www.catholic.com/library/Auth...ope_Part_1.asp

http://www.catholic.com/library/Auth...ope_Part_2.asp

http://www.catholic.com/library/Orig...er_as_Pope.asp

A se observa, in materialele spre care am trimis mai sus, in special, citatele din Sfintii Parinti, cu privire la autoritatea urmasului lui Petru.

Si, daca tot recomandam carti, in interesul unei priviri obiective, puteti incerca :

http://www.olfatima.com/Fessler.doc

IN SFARSIT, PENTRU CA SE SPUN VRUTE SI NEVRUTE DESPRE INFAILIBILITATEA PAPALA, SURSA AUTORIZATA:

http://www.newadvent.org/cathen/07790a.htm

Va rog sa faceti efortul de atrece macar prin articolul de sus, inainte de a mai formula pareri si opinii cu privire la problema.