Cum procedez?

[Noesisaa]

În prealabil postat de Miha-anca

Multumesc, Noesis. Asa ma gandeam si eu, ca nu aveti biserica romaneasca.

Nu, nu, este biserica romaneasca in Olanda (in Schiedam?). Nu merg eu ca e in cealalta parte a tarii pentru mine, dar ea exista, Coralina iti poate spune mai multe, ca ea am impresia ca merge acolo.

Oare nu e un pericol de a deveni catolic, daca cineva frecventeaza Biserica Catolica permanent? Nu vreau sa te supar intreband acest lucru, dar asa am auzit de la un parinte. E o problema cu care se confrunta multi in vest.

Nu stiu, posibil. Dar ceea ce stiu cu siguranta si din proprie experienta este ca daca nu mergi la biserica nu te imbogatesti spiritual, nici nu iti intaresti credinta, dimpotriva devii fie indiferent, fie izolat si incrancenat intr-o credinta ne-vie. Prefer sa devin catolica decat indiferenta, de exemplu. Bineinteles, e totul cum vrea Dumnezeu. Nu cred ca a fi catolic este "un pericol" sau un lucru rau in sine totusi. Daca asa a ingaduit Dumnezeu ca eu sa locuiesc intr-un oras unde ortodoxia e practic inexistenta, atunci are El un plan si cu mine. Din fericire nu sunt intr-un oras unde nu sunt decat protestanti, sau un oras in care toate bisericile catolice sunt quasi-protestante. Din fericire este in oras o biserica catolica care sa ma inspire.

Din nou, nu merg la o biserica catolica din rebeliune fata de biserica ortodoxa, ci din necesitate spirituala. Si nu numai din necesitate spirituala, ci si fiindca imi place, de ce sa nu recunosc. Inseamna asta ca imi place mai putin Sf Liturghie bizantina? Nu, o ascult cu placere in fiecare duminica dimineata la radio inainte de a merge la cea catolica. Sigur, vor spune unii ca te poti ruga acasa, dar EU am nevoie sa fiu in mijlocul crestinilor, am nevoie sa simt mirosul de tamaie, am nevoie sa cant Tatal Nostru impreuna cu altii, am nevoie sa fiu fizic intr-un loc in care simt ca este casa lui Dumnezeu, pe scurt am nevoie sa fiu aproape de Hristos fizic, nu doar pe calea undelor, sau asa, intr-un fel de comuniune spirituala, fiindca credinta mea se bazeaza pe lucruri mult mai palpabile spiritual.

[mirabela]

Io una sunt de accord cu Zaharia. Exista o singura CALE, un singur ADEVAR, si o singura Viata.


Zaharia, cred ca tine si de efortul personal al fiecaruia, Bunu Dumnezeu ne da, dar nu ne baga si-n sac.

Sau mai e o vorba a romanului: " Las' ca iarta Dumnezeu'.

În prealabil postat de zaharia_2009

Doamna Fany, hai sa facem niste precizari pt. a evita supararea fara rost si resentimentele :
- in primul rind nu ma intereseaza persoana nici unui user, fizionomia, virsta, cultura, localizarea in lume . Ma intereseaza neaparat sa fie de aceiasi religie cu mine(ca sa am puncte comune de discutie si de marturisire a Adevarului) si sa nu sustina si sa propage lucuri false, ori prost intelese , interpretate si talmacite mai ales cind ii pui clar in fata sursa din care vorbesti. De asemenea ma intereseaza sa aibe comportament crestin sau etic prin care inafara modului de exprimare bun sa nu ne aflam in situatia de a vorbi de 2 lucruri asemanatoare dar paralele; adica sa vorbim precum ,,Moise in pustiu". Cu alte cuvinte , ma intereseaza ideile pe care le sustine un frate si modul de propagare a acestora . Desi intre individ si ideile sale nu se poate face o disjunctie(separare)clara totusi eu am treba cu ideile si cu substanta , cu individul doar in cazul in care el este ,,in necunoastere virgina dar striga in gura mare ce destept este " ceea ce tradeaza morala precara !In totdeauna cea mai elegasnta si de laudat postura pt. cei care nu stapinesc bine substanta conversatiei este sa stea rezervat nefacind demonstratie de penibil ; tacerea este de aur iar smerenia si mai si : baga direct in rai ! Lipsa de politete si buna crestere (ca de trasaturi duhovnicesti , ce sa mai vorbim ?) este ca atunci cind vezi ca te invirti pe linga penibil si risti sa te faci de toata jena este sa o dai imediat cotita si sa incepi sa ,,versi" cum ca tu spui niste pareri, asa cum ti se pare tie , cam cum ai vazut tu prin nu stiu ce pari s.a.m.d. Ori atita vreme cit se discuta precis pe o tema darea cu cotitul in situatii delicate te face de ,,fistic" ca sa folosesc un eufemism .
Cum vezi dumneata pozitia pe care o adopti accentuind pe faptul ca ,, am citat texte patristice in care doi sfinti parinti venerabili... " iar eu postez clar si precis canoane ale sfintilor tot patristici cuprinse in ,,Colectia de canoane ale Sf. Nicodim aghioritul" dar fara sa mai adaug spre folosul meu cit de patristici sau de venerabili sunt sfintii la ale caror canoane am facut referire ? Cum par de oneste pozitiile noastre ? Par la fel ? Si nu o spun cu suparare sau emfaza dar punctez clar ca sa nu existe dubiu sau sa se treaca cu vederea ! Mai adaug ca mai la toate temele aprinse de polemica exista in arhiva forumului nu unul ci mai multen articole , aratind pozitia administratorului,si care de regula il posteaza pe cel mai semnificativ; dar mai nimeni nu are treaba cu ele si de aceea spun clar , pe dovezi , ca cei mai multi sufera de nevorbire neinteresindu-i decit sa-si spuna ,,asertiunea" lui pe care asa rea cum este o sustine pina in ,,bezna penibila" chiar daca ii pui luminarea in mina. Si insasi sora Miha-Anca a postat la un moment dat despre aceasta atitudine impardonabila vis-a-vis de incercarile sincere ale altor useri de a lamuri si clarifica o neintelegere . Adica unii au dorinta si rivna de a invata si indrepta cu dovezile in mina iar pe altii ii doare in prastie ? Si atitudinea este persistenta !
- acum , ca ti-ai ales un duhovnic care are ,,filosofia" aceasta este treaba ta . Fa ca el deoarece el este seful dar si raspunzatorul pt. modul cum isi pastoreste turma . Eu mi-am spus parerea despre asemenea duhovnici iar noi toti am mai polemizat si despre deasa sau rara impartasanie si despre tinuta in biserica si multe alte lucri despre in care in primul rind exista canoane puzderie . Dar , aducindu-ne aminte de tagaduitul sau ,,silosul" gheron Cleopa care spunea si intarea cuvintele Mintuitorului despre duhovnicii care nu sunt strict canonisti ,, ... orb pe orb calauzind sfirsesc in groapa impreuna" Nu o spun ca sa reprosez sau sa critic ci sa marchez negativ atitudinea celor care se dau mai cumsecade decit sfintii care au facut canoanele (stim cum ca canoanele au fost rezultatul unor sinoade sobornicesti sau locale sau a unor mari, f. mari sfinti dar care cu totii au facut mari minuni ! cei care le tagaduiesc in practica lor , ce minuni au facut ?) si culmea, cu atitudinea lor mai invata si pe cei care ii pastoreste . Nu mai este loc dar este timpul sa reamintim vorbele lui Hristos de la Matei (cap V sau VI) ,,... cel ce nu implineste cea mai mica din aceste porunci si invata si pe altii asemenea cel mai mic se va chema in imparatia cerurilor" lucru care se coreleaza cu ,,...orb pe orb calauzind..."
In concluzie fa cum spune duhovnicul tau si venerabilii patristicieni dar , desi eu nu vreau sa ma cert cu acesti venerabili, tin sa amintesc ca ei nu au dat canoane in acest sens ci le-au respectat pe cele date deja ,doar au spus niste pareri . Sti ca Mihnea Dragomir chiar a precizat aceasta diferenta intre atitudine sau parere si tagada clara ! Pai daca tot vorbim , vorbim cred cu un folos si nu ca sa ne desconsideram si sa nu fim atenti unul la altul !

Deci, ca unii facem intr-un fel iar altii in alt fel este o realitate si cauza este evident la duhovnici (am mai spus asta : pestele de la cap se impute ... dar de la coada se curata !) dar canoanele sunt in favoarea respectarii bisericii si a tot ce este sfint de catre femeie in perioada de necuratie , restul , a unora mari sau mici sunt pareri... doar pareri sau sfaturi fara un temei canonic clar !

[mirabela]

In zona in care locuiesc, exista doua biserici ortodoxe romanesti la 50 km, dar pt ca inca nu am mashina, de anul trecut din sept, nu am calcat in biserica ortodoxa, dar pt asta nu am intrat in una catolica.

Daca vrei tamaie, o poti arde si acasa, io una asha fac. Pe net se gaseste orice: acatiste, paraclise, etc.

Pentru noi cei de afara e o mare incercare, dar aici e efortul personal al fiecaruia. Ni se pune credinta la incercare, ori ne intarim in credinta ori o luam pe alta cale. Nu exista calea de mijloc.

Doamne ajuta.

În prealabil postat de Noesisaa

Nu stiu, posibil. Dar ceea ce stiu cu siguranta si din proprie experienta este ca daca nu mergi la biserica nu te imbogatesti spiritual, nici nu iti intaresti credinta, dimpotriva devii fie indiferent, fie izolat si incrancenat intr-o credinta ne-vie. Prefer sa devin catolica decat indiferenta, de exemplu. Bineinteles, e totul cum vrea Dumnezeu. Nu cred ca a fi catolic este "un pericol" sau un lucru rau in sine totusi. Daca asa a ingaduit Dumnezeu ca eu sa locuiesc intr-un oras unde ortodoxia e practic inexistenta, atunci are El un plan si cu mine. Din fericire nu sunt intr-un oras unde nu sunt decat protestanti, sau un oras in care toate bisericile catolice sunt quasi-protestante. Din fericire este in oras o biserica catolica care sa ma inspire.

Din nou, nu merg la o biserica catolica din rebeliune fata de biserica ortodoxa, ci din necesitate spirituala. Si nu numai din necesitate spirituala, ci si fiindca imi place, de ce sa nu recunosc. Inseamna asta ca imi place mai putin Sf Liturghie bizantina? Nu, o ascult cu placere in fiecare duminica dimineata la radio inainte de a merge la cea catolica. Sigur, vor spune unii ca te poti ruga acasa, dar EU am nevoie sa fiu in mijlocul crestinilor, am nevoie sa simt mirosul de tamaie, am nevoie sa cant Tatal Nostru impreuna cu altii, am nevoie sa fiu fizic intr-un loc in care simt ca este casa lui Dumnezeu, pe scurt am nevoie sa fiu aproape de Hristos fizic, nu doar pe calea undelor, sau asa, intr-un fel de comuniune spirituala, fiindca credinta mea se bazeaza pe lucruri mult mai palpabile spiritual.

[anna21]

update.. nu mai conteaza

[Noesisaa]

În prealabil postat de mirabela

In zona in care locuiesc, exista doua biserici ortodoxe romanesti la 50 km, dar pt ca inca nu am mashina, de anul trecut din sept, nu am calcat in biserica ortodoxa, dar pt asta nu am intrat in una catolica.

Vezi, eu asa nu pot sa imi traiesc credinta. Pur si simplu nu pot. Cred ca nu m-am facut inteleasa. Sunt unii care pot sa traiasca din punct de vedere duhovnicesc cu doua-trei vizite in Romania pe an in care se spovedesc, mai cumpara niste carti care sa le citeasca, una alta. Mie atitudinea asta mi se pare foarte periculoasa. De asta cred ca tie iti spuneam ca atunci cand esti in vest trebuie sa gasesti o solutie in asa fel incat sa duci o viata spirituala mai aproape de realitate. Fie faci ca mine si iti gasesti o biserica catolica in care sa te simti confortabil sufleteste, fie faci efortul sa mergi 50 de km (in cazul tau) pana la biserica. Eu alta cale de mijloc satisfacatoare nu vad.

Daca vrei tamaie, o poti arde si acasa, io una asha fac. Pe net se gaseste orice: acatiste, paraclise, etc.

Sigur, am ditamai Acatistierul aici. Dar cred ca stii de ce crestinii merg la biserica, si de ce lipsa de la biserica este un mare prejudiciu sufletesc?

Pentru noi cei de afara e o mare incercare, dar aici e efortul personal al fiecaruia. Ni se pune credinta la incercare, ori ne intarim in credinta ori o luam pe alta cale. Nu exista calea de mijloc.

Eu nu o vad ca o incercare, ci ca o oportunitate. O oportunitate de a imi re-improspata credinta, de a nu o lasa sa se rutinizeze. Credinta ti-o pui singur la incercare cand nu faci nici un efort sa o practici in mod palpabil.

În prealabil postat de Noesisaa

Vezi, eu asa nu pot sa imi traiesc credinta. Pur si simplu nu pot. Cred ca nu m-am facut inteleasa. Sunt unii care pot sa traiasca din punct de vedere duhovnicesc cu doua-trei vizite in Romania pe an in care se spovedesc, mai cumpara niste carti care sa le citeasca, una alta. Mie atitudinea asta mi se pare foarte periculoasa. De asta cred ca tie iti spuneam ca atunci cand esti in vest trebuie sa gasesti o solutie in asa fel incat sa duci o viata spirituala mai aproape de realitate. Fie faci ca mine si iti gasesti o biserica catolica in care sa te simti confortabil sufleteste, fie faci efortul sa mergi 50 de km (in cazul tau) pana la biserica. Eu alta cale de mijloc satisfacatoare nu vad.

Deci propui BC cu spovedanie si Impartasanie. Si atunci ne mai numim ortodocsi? Mie mi se pare ca nu. Avem insa botezul, ce-i drept.
Aceasta este una din problemele majore din vest.

[mirabela]

Faptul ca avem parere diferite, n-as vrea sa crezi ca ma cert cu tine. doamne fereste !

Doar ca io vad lucrurile diferit. Avem inca o lectie grea de invatat : RABDAREA. cum spunea parintele Cleopa: Rabdare, rabdare, rabdare...

Credinta ni se pune la incercare. Io una sunt intre serpi, si nu e ushor, crede-ma... Dar stiu ca nimic nu e intamplator, si bunu Dumnezeu ne iubeste si ne vrea binele.

În prealabil postat de Noesisaa

Vezi, eu asa nu pot sa imi traiesc credinta. Pur si simplu nu pot. Cred ca nu m-am facut inteleasa. Sunt unii care pot sa traiasca din punct de vedere duhovnicesc cu doua-trei vizite in Romania pe an in care se spovedesc, mai cumpara niste carti care sa le citeasca, una alta. Mie atitudinea asta mi se pare foarte periculoasa. De asta cred ca tie iti spuneam ca atunci cand esti in vest trebuie sa gasesti o solutie in asa fel incat sa duci o viata spirituala mai aproape de realitate. Fie faci ca mine si iti gasesti o biserica catolica in care sa te simti confortabil sufleteste, fie faci efortul sa mergi 50 de km (in cazul tau) pana la biserica. Eu alta cale de mijloc satisfacatoare nu vad.



Sigur, am ditamai Acatistierul aici. Dar cred ca stii de ce crestinii merg la biserica, si de ce lipsa de la biserica este un mare prejudiciu sufletesc?



Eu nu o vad ca o incercare, ci ca o oportunitate. O oportunitate de a imi re-improspata credinta, de a nu o lasa sa se rutinizeze. Credinta ti-o pui singur la incercare cand nu faci nici un efort sa o practici in mod palpabil.

[Noesisaa]

În prealabil postat de Miha-anca

Deci propui BC cu spovedanie si Impartasanie. Si atunci ne mai numim ortodocsi? Mie mi se pare ca nu. Avem insa botezul, ce-i drept.
Aceasta este una din problemele majore din vest.

Nu este vorba de ce propun eu. Ideea este ca trebuie sa ai o atitudine realista asupra credintei, si nu una de strut cu capul in nisip. Apoi cred ca stii ca in cazul in care esti intr-un oras fara biserica ortodoxa poti sa te spovedesti si impartasesti si la un preot catolic.

Eu am fost in afara Romaniei si fiindca nu aveam biserica romaneasca sau macar ortodoxa in apropiere nu mergeam deloc sau foarte rar fiindca depindeam de masina altora, si altele, sau eram intr-un oras unde era o biserica ortodoxa, dar slujba era total ininteligibila, iar preotul nici macar engleza nu vorbea, ci doar ceva rusa pe care eu nu o vorbesc, deci... Sigur, mergeam din cand inc and dar credinta mea a avut mult de suferit in perioada aceea, desi pe moment nu prea imi dadeam seama, ma gandeam ca asa e normal. Sigur, mergeam acasa de Craciun si de Pasti si ma spovedeam/impartaseam atunci. Dar cam atat, ceea ce e mult prea putin si superficial.

In cei aproape 8 ani de stat in afara Romaniei am ajuns la concluzia ca practicarea credintei in izolare este un drum usor fie spre indiferentism, fie spre o credinta, cum spuneam mai sus, ne-vie.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Noesisaa

Apoi cred ca stii ca in cazul in care esti intr-un oras fara biserica ortodoxa poti sa te spovedesti si impartasesti si la un preot catolic.

M-ar mira să fie aşa o permisiune la ortodocşi. Catolicilor le este STRICT interzis să se spovedească şi, mai ales, să se împărtăşească la ortodocşi sau la orice slujbă acatolică, în afară de cazul unei primejdii de moarte. Împrejurarea că în oraşul în care locuim nu există biserică catolică nu dispensează de această regulă. Trebuie să ne spovedim şi să ne împărtăşim cel puţin o dată pe an. Ei bine, o dată pe an putem să mergem în alt oraş unde există biserică catolică. Orice putem să facem împreună cu fraţii ortodocşi: acţiuni comune, rugăciune comună, vecernii, utrenii, Laude, Vespere, procesiuni comune: dar nu să ne împărtăşim ! Prevederile referitoare la Sf Împărtăşanie sunt serioase, nu e de glumit cu asta !

[anna21]

Ai dreptate Mihnea.. asa este si la ortodocsi. Nu te poti impartasi cu alte confesiuni.