Avortul- canon de pocainta

[anna21]

În prealabil postat de iana

Intreba-ti-l pe parintele Nicolae Tanase de la Valea Plopului.
Inca un aspect: sa se gandeasca preotii care impartasesc rar si dau canoane grele unor oameni care abia incep sa-si dea seama pe ce lume traiesc, ca prin asta ii tin departe in loc sa ii apropie de Hristos!

(Dar tu crezi ca mie mi s-a dat voie sa ma impartasesc cand m-am spovedit prima data? Si nu am avort, nu traiam in curvie (adica eram casatorita), posteam etc... zic si eu ca vamesul.
Mi-a zis preotul.. mai vino, mai stam de vorba, mai vedem...
Si bine a facut.. ca apoi am stat sa ma gandesc ce si de ce, am pus mana si am citit despre pacate etc..
Acum banuiesc ca preotul a stiut ca oricum nu intelegeam eu ce este Sf. Euharistie.. asa ca ce folos este sa te impartasesti daca nu-ti vezi pacatele si nu stii ca iei Trupul si Sangele lui Hristos?)
Poate gresesc, dar alearga unii dupa Sf. Euharistie ca dupa un premiu.. si nu stiu ca este osanda cand o iei in pacat!

[iana]

În prealabil postat de anna21

(Dar tu crezi ca mie mi s-a dat voie sa ma impartasesc cand m-am spovedit prima data? Si nu am avort, nu traiam in curvie (adica eram casatorita), posteam etc... zic si eu ca vamesul.
Mi-a zis preotul.. mai vino, mai stam de vorba, mai vedem...
Si bine a facut.. ca apoi am stat sa ma gandesc ce si de ce, am pus mana si am citit despre pacate etc..
Acum banuiesc ca preotul a stiut ca oricum nu intelegeam eu ce este Sf. Euharistie.. asa ca ce folos este sa te impartasesti daca nu-ti vezi pacatele si nu stii ca iei Trupul si Sangele lui Hristos?)
Poate gresesc, dar alearga unii dupa Sf. Euharistie ca dupa un premiu.. si nu stiu ca este osanda cand o iei in pacat!

Tie ti-e greu sa intelegi ca nu toate se raporteaza la tine?
Tu iti duci copiii la impartasit? De ce o faci daca spui ca n-are rost sa o ia cei care nu o constientizeaza?
Iar cei care alearga dupa ea sunt cei flamanzi dupa Hristos.
Toti suntem "in pacat" tot timpul, la fel si preotii care se impartasesc la fiecare Liturghie.

[anna21]

În prealabil postat de iana

Tie ti-e greu sa intelegi ca nu toate se raporteaza la tine?
Tu iti duci copiii la impartasit? De ce o faci daca spui ca n-are rost sa o ia cei care nu o constientizeaza?
Iar cei care alearga dupa ea sunt cei flamanzi dupa Hristos.
Toti suntem "in pacat" tot timpul, la fel si preotii care se impartasesc la fiecare Liturghie.

Sfanta Impartasanie este de mare folos omului, daca se impartaseste cu adevarat cu credinta, cu pregatire si cu dezlegarea duhovnicului. Ca cel ce se apropie cu nevrednicie, osanda isi ia, ca foc este care arde pe cei nevrednici - ai vazut ce spune in rugaciunile dinainte de impartasanie.
- Cine se poate imparatsi ?
- Cine are viata curata, neprihanita; cine are stiinta gandului sau curata, cine nu are impedimente canonice si este dezlegat de duhovnic, poate sa se impartaseasca, iar cine nu este marturisit si dezlegat de duhovnic si n-a facut canonul dat, nici nu se poate apropia de impartasanie. Ca si o data in an de se va impartasi, ca Iuda este, care o data s-a impartasit si a intrat satana in el si l-a vandut pe Domnul.
Daca nu-i vrednic cineva, nici o data pe an sa nu se impartaseasca. Ai vazut ce zice in Cuvantul 53, Sfantul Ioan Gura de Aur : " ... Si voi preotilor, care dati Preacuratele Taine, nu mica munca zace asupra voastra, daca stiti pe cineva nevrednic, de-l veti impartasi cu aceste preainfricosatoare si preasfinte si dumnezeiesti Taine.
Si daca te temi tu, o perotule, ca cel ce vine la tine este sachelar, adica general, sau ipat, adica prefect, sau voievod sau cel ce este cu coroana pe cap, adica imparat, si te temi ca se va supara ca nu-i dai Impartasania, daca te temi tu, adu-l la mine ! Tot trupul meu il voi da sa-l arda, mai inainte de a da Trupul cel Preasfant si Preacurat celui nevrednic. Tot sangele meu il voi varsa mai inainte de a da Sangele, atat de infricosat si Preasfant la cel ce nu-i vrednic ".
Iar daca s-a curatit si s-a pregatit dupa randuiala canonica a Bisericii lui Hristos prin marturisire, si a facut canonul cuvenit, sa se apropie cu frica si cutremur.
- Ce ne puteti spune de impartasania copiilor pana la varsta de sapte ani ? Necesita spovedanie ?
- Copiii cei nevinovati pana la varsta de cinci ani, este bine sa-i impartasiti, daca se poate, si in fiecare Dumimica. Iar copiii de 6 - 7 ani mai ales acum, este bine sa fie spovediti si apoi impartasiti, ca astazi copiii vad si aud multe sminteli, in casa, la televizor si peste tot, nefiind supravegheati de parinti.
Par. Cleopa

[anna21]

Dar, Iana.. de ce esti suparata pe mine?
Ai ceva de spus?
Spune.

[mihailt]

În prealabil postat de anna21

Sfanta Impartasanie este de mare folos omului, daca se impartaseste cu adevarat cu credinta, cu pregatire si cu dezlegarea duhovnicului. Ca cel ce se apropie cu nevrednicie, osanda isi ia, ca foc este care arde pe cei nevrednici - ai vazut ce spune in rugaciunile dinainte de impartasanie.
- Cine se poate imparatsi ?
- Cine are viata curata, neprihanita; cine are stiinta gandului sau curata, cine nu are impedimente canonice si este dezlegat de duhovnic, poate sa se impartaseasca, iar cine nu este marturisit si dezlegat de duhovnic si n-a facut canonul dat, nici nu se poate apropia de impartasanie. Ca si o data in an de se va impartasi, ca Iuda este, care o data s-a impartasit si a intrat satana in el si l-a vandut pe Domnul.
Daca nu-i vrednic cineva, nici o data pe an sa nu se impartaseasca. Ai vazut ce zice in Cuvantul 53, Sfantul Ioan Gura de Aur : " ... Si voi preotilor, care dati Preacuratele Taine, nu mica munca zace asupra voastra, daca stiti pe cineva nevrednic, de-l veti impartasi cu aceste preainfricosatoare si preasfinte si dumnezeiesti Taine.
Si daca te temi tu, o perotule, ca cel ce vine la tine este sachelar, adica general, sau ipat, adica prefect, sau voievod sau cel ce este cu coroana pe cap, adica imparat, si te temi ca se va supara ca nu-i dai Impartasania, daca te temi tu, adu-l la mine ! Tot trupul meu il voi da sa-l arda, mai inainte de a da Trupul cel Preasfant si Preacurat celui nevrednic. Tot sangele meu il voi varsa mai inainte de a da Sangele, atat de infricosat si Preasfant la cel ce nu-i vrednic ".
Iar daca s-a curatit si s-a pregatit dupa randuiala canonica a Bisericii lui Hristos prin marturisire, si a facut canonul cuvenit, sa se apropie cu frica si cutremur.
- Ce ne puteti spune de impartasania copiilor pana la varsta de sapte ani ? Necesita spovedanie ?
- Copiii cei nevinovati pana la varsta de cinci ani, este bine sa-i impartasiti, daca se poate, si in fiecare Dumimica. Iar copiii de 6 - 7 ani mai ales acum, este bine sa fie spovediti si apoi impartasiti, ca astazi copiii vad si aud multe sminteli, in casa, la televizor si peste tot, nefiind supravegheati de parinti.
Par. Cleopa

Sfanta Impartasanie hotareste preotul sa o dea sau nu.

[anna21]

În prealabil postat de mihailt

Sfanta Impartasanie hotareste preotul sa o dea sau nu.

si par. Cleopa spune altceva?

[Jane Says]

Pe al meu l-am spovedit acum 3 ani si ceva si nu am avut voie sa ma impartasesc -- dar am inteles asta din capul locului si nici nu l-am tras de sutana pe duhovnic (preot de mir, 80+ de ani) sa imi dea voie, singura mea dorinta in acest sens fiind sa imi permita Dumnezeu sa fiu impartasita de el (adica sa ne potriveasca vietile, sa il tina pe parintele in sanatate si putere pana ma voi putea impartasi). Fara sa il intreb nimic, la ultima spovedanie mi-a zis ca ma va cumineca atunci cand starea mea fiziologica imi va permite (zilele acelea tralala) deci trag nadejde ca in Postul acesta sa ingaduie Dumnezeu, iar daca nu, bine, cand stie El ca va fi timpul. Despre disperare, deznadejdea de dupa, depresie si lipsa cam a oricarei bucurii depline, curate, din viata mea, despre momentele cand imi dau seama ca e ceva iremediabil, ca e un rau atat de crancen acela pe care l-am comis, incat cum de nu m-a traznit, cum de nu m-a inghitit pamantul, ca vasul sufletului meu nu va fi mai mult decat cioburi de lut care poate nu vor mai fi primite, ca nu mai am cuvant in fata lui Dumnezeu, ca pacatul asta, desi spovedit, e frana nevazuta care ma trage inapoi de la orice potentiala fericire, ca un capastru, ca ma voi intalni cu sufletul acelui copil la Judecata si nu voi avea nici o scuza, nici o explicatie pentru ce am facut si pentru faptul ca i-am rapit viata si sansa de a-L cunoaste pe Dumnezeu asa cum Il cunoastem noi oamenii .. nu are rost sa mai vorbesc.

Dar.

Cred cu toata taria ca tot ce am distrus si e ireparabil, lui Dumnezeu nu ii e cu neputinta sa repare, pentru ca toate cate le vrea, le poate si sufletelul acela si al tuturor copiilor avortati nu au gresit cu nimic, iar El va gasi o cale sa ii mantuie. Sa ma ierte oricine nu e de acord cu mine, dar eu cred din tot sufletul ca raul savarsit de mine asupra altuia, nedreptatea pe care am facut-o acelui suflet nu poate continua la nesfarsit si Dumnezeu ii va pune capat, va mangaia si va reintregi ceea ce eu am distrus.

Nu am unde sa fug, nu am unde sa scap, nu am unde sa ma ascund. Nu ii pot cere iertare acelui suflet, pot numai sa ma agat de Hristos Dumnezeu, sa-I spun ca El m-a facut si ca nu am unde altundeva sa ma duc si sa urlu pentru ce am facut. Nu stiu daca e mandrie sau nu, insa nu am nevoie de intelegere din partea oamenilor, pentru ca nu am avut scuza, nu am avut nici un motiv, nici o circumstanta atenuanta. Nu EXISTA intelegere pentru asa ceva, pentru un dar de viata pe care mi l-a facut Dumnezeu si eu l-am aruncat la gunoi. Nu exista si daca ar exista, nu o merit oricum. Dar sunt lucrurile astea doua de care ma agat: ca Iisus Hristos va putea indrepta, candva, tot raul facut de mine unui nevinovat. Daca sangele copiilor striga, El ii va asculta si ii va mangaia intr-un fel sau altul. Si ca El este facatorul meu si ca nu am voie de deznadajduiesc. Iar daca ma apuca disperarea, tot de El trebuie sa ma agat, pentru ca sunt lucrul mainilor Lui, stia de dinainte de veacuri ce voi face si totusi m-a lasat in lume si mi-a dat si zile sa ma spovedesc si chiar daca nu-mi pot imagina cum, STIU ca tot ceea ce-i pentru mine pierdut, iremediabil, distrus, ciuntit, El poate sa innoiasca daca vrea. Sa fereasca Dumnezeu pe toata lumea de a mai face asa ceva .

[laurastifter]

În prealabil postat de Jane Says

Pe al meu l-am spovedit acum 3 ani si ceva si nu am avut voie sa ma impartasesc -- dar am inteles asta din capul locului si nici nu l-am tras de sutana pe duhovnic (preot de mir, 80+ de ani) sa imi dea voie, singura mea dorinta in acest sens fiind sa imi permita Dumnezeu sa fiu impartasita de el (adica sa ne potriveasca vietile, sa il tina pe parintele in sanatate si putere pana ma voi putea impartasi). Fara sa il intreb nimic, la ultima spovedanie mi-a zis ca ma va cumineca atunci cand starea mea fiziologica imi va permite (zilele acelea tralala) deci trag nadejde ca in Postul acesta sa ingaduie Dumnezeu, iar daca nu, bine, cand stie El ca va fi timpul. Despre disperare, deznadejdea de dupa, depresie si lipsa cam a oricarei bucurii depline, curate, din viata mea, despre momentele cand imi dau seama ca e ceva iremediabil, ca e un rau atat de crancen acela pe care l-am comis, incat cum de nu m-a traznit, cum de nu m-a inghitit pamantul, ca vasul sufletului meu nu va fi mai mult decat cioburi de lut care poate nu vor mai fi primite, ca nu mai am cuvant in fata lui Dumnezeu, ca pacatul asta, desi spovedit, e frana nevazuta care ma trage inapoi de la orice potentiala fericire, ca un capastru, ca ma voi intalni cu sufletul acelui copil la Judecata si nu voi avea nici o scuza, nici o explicatie pentru ce am facut si pentru faptul ca i-am rapit viata si sansa de a-L cunoaste pe Dumnezeu asa cum Il cunoastem noi oamenii .. nu are rost sa mai vorbesc.

Dar.

Cred cu toata taria ca tot ce am distrus si e ireparabil, lui Dumnezeu nu ii e cu neputinta sa repare, pentru ca toate cate le vrea, le poate si sufletelul acela si al tuturor copiilor avortati nu au gresit cu nimic, iar El va gasi o cale sa ii mantuie. Sa ma ierte oricine nu e de acord cu mine, dar eu cred din tot sufletul ca raul savarsit de mine asupra altuia, nedreptatea pe care am facut-o acelui suflet nu poate continua la nesfarsit si Dumnezeu ii va pune capat, va mangaia si va reintregi ceea ce eu am distrus.

Nu am unde sa fug, nu am unde sa scap, nu am unde sa ma ascund. Nu ii pot cere iertare acelui suflet, pot numai sa ma agat de Hristos Dumnezeu, sa-I spun ca El m-a facut si ca nu am unde altundeva sa ma duc si sa urlu pentru ce am facut. Nu stiu daca e mandrie sau nu, insa nu am nevoie de intelegere din partea oamenilor, pentru ca nu am avut scuza, nu am avut nici un motiv, nici o circumstanta atenuanta. Nu EXISTA intelegere pentru asa ceva, pentru un dar de viata pe care mi l-a facut Dumnezeu si eu l-am aruncat la gunoi. Nu exista si daca ar exista, nu o merit oricum. Dar sunt lucrurile astea doua de care ma agat: ca Iisus Hristos va putea indrepta, candva, tot raul facut de mine unui nevinovat. Daca sangele copiilor striga, El ii va asculta si ii va mangaia intr-un fel sau altul. Si ca El este facatorul meu si ca nu am voie de deznadajduiesc. Iar daca ma apuca disperarea, tot de El trebuie sa ma agat, pentru ca sunt lucrul mainilor Lui, stia de dinainte de veacuri ce voi face si totusi m-a lasat in lume si mi-a dat si zile sa ma spovedesc si chiar daca nu-mi pot imagina cum, STIU ca tot ceea ce-i pentru mine pierdut, iremediabil, distrus, ciuntit, El poate sa innoiasca daca vrea. Sa fereasca Dumnezeu pe toata lumea de a mai face asa ceva .

Foarte impresionantă mărturisire de credinţă, pocăinţă şi nădejde în Hristos Dumnezeu!
Domnul să fie cu dvs!

[mihailt]

Cine se gandeste ca e vrednic de Sfanta Impartasanie cand o ia acela se impartaseste spre osanda.
Puteti vedea ca s-au pus cele 12 Sfinte Rugaciuni de la Sfantul Ioan Gura de Aur,Sfantul Vasile cel Mare,Sfantul Simeon Metafrastul,Sfantul Ioan Damaschinul si Sfantul Simeon Noul Teolog.
Daca acesti Sfinti foarte mari se considerau nevrednici cu acea viata a lor de Sfanta Impartasanie cine se poate considera vrednic?
Predica Parintelui Cleopa e mai lunga acolo s-a dat numai o bucata.
Pentru ca in alt loc parintele Cleopa zice ca trebuie sa te apropii de Sfanta Impartasanie cu constiinta pacatelor si nevredniciei tale.
Uitati aci respectivele rugaciuni:
http://www.cbrom.de/Rugaciuni/rug_inainte.htm
Vedeti acele douasprezece Sfinte Rugaciuni .

[anna21]

În prealabil postat de mihailt

Cine se gandeste ca e vrednic de Sfanta Impartasanie cand o ia acela se impartaseste spre osanda.
Puteti vedea ca s-au pus cele 12 Sfinte Rugaciuni de la Sfantul Ioan Gura de Aur,Sfantul Vasile cel Mare,Sfantul Simeon Metafrastul,Sfantul Ioan Damaschinul si Sfantul Simeon Noul Teolog.
Daca acesti Sfinti foarte mari se considerau nevrednici cu acea viata a lor de Sfanta Impartasanie cine se poate considera vrednic?
Predica Parintelui Cleopa e mai lunga acolo s-a dat numai o bucata.
Pentru ca in alt loc parintele Cleopa zice ca trebuie sa te apropii de Sfanta Impartasanie cu constiinta pacatelor si nevredniciei tale.
Uitati aci respectivele rugaciuni:
http://www.cbrom.de/Rugaciuni/rug_inainte.htm
Vedeti acele douasprezece Sfinte Rugaciuni .

De acord cu tine.
Si cred ca acele rugaciuni sunt cunoscute de toti cei care se impartasesc.
Da, asa te duci la impartasanie: cu frica.
De aceea sunt uimita de cei care afirma ca impartasania trebuie data "neaparat" chiar daca dogmele bisericii spun altceva.
Eu cred ca acele dogme sunt facute sa ajute pacatosul nu sa-l goneasca!
Si de ce ajutor este vorba daca nu a-l feri de "foc" (=adica sa-l fereasca pe pacatos sa ia sf. Euharistie spre osandirea lui).
Eu nu as fugi asa sa ma impartasesc.. cred ca pocainta este foarte importanta. Sf. Maria Egipteanca s-a impartasit de doua ori in toata viata.. si cata nevointa a facut! Dar cand a fost momentul sa se impartaseasca, Dumnezeu l-a trimis pe cuv. Zosima.

In fine, ganduri..