Biserica si discriminarea femeii

[sophia]

Ma simt si umilita si discriminata ca femeie in credinta. Mai degraba prima.
Vorbim aici de biserica in calitate de institutie inteleg.
Si ma simt tot umilita si discriminata si ca persoana casatorita.
Dar ma rog, n-am ce sa fac.

Si ma doare teribil si afirmatia asta pe care tot o reproduceti ( e drept ca este din scripturi, dar nu este in regula), ca femeia se mantuieste prin nastere de prunci.
Intreb din nou: si femeia care din motive de sanatatea ei sau a sotului nu poate naste prunci? Ea automat este exclusa de la mantuire.
Va rog sa ma lamuriti.

As vrea sa fac si o corectie la ceea ce a spus Glykys cu privire la mutilarea sexuala a femeii la unele popoare:
Ele poate inca nu s-au desteptat, este si traditia lor care le impiedica ( cam asta este in fond si la femeia crestina - isi accepta pozitia si destinul, pentru ca asa este traditia).
Dar, sunt organizatii din intreaga lume care lupta pentru aceste femei si in general pentru o situatie mai buna a femeii in mare parte a lumii unde prin traditie si/sau religie este ne-respectata cum se cuvine.

Cine stie, poate o sa se schimbe si la noi ceva.

Pentru mine problema mare nu este in biserica (lacas) sau din motive de preot si nici a credintei (Dummnezeu/Iisus a respectat femeia, chiar si pe cea adultera intru totul, am obosit s-o tot repet), ci in gandirea si scrierile unor oameni, monahi mai ales, in scrierile lor de referinta prin care se adreseaza tuturor si ii invata/indemana pe oameni (mai ales pe barbati) sa nu respecte si sa umileasca/discrimineze femeia.
Sunt atatia oameni, mai ales de la tara, care chiar gandesc asa despre femei si asa se poarta cu el. De unde or fi invatand ei asta? Ghiciti.

[Fani71]

În prealabil postat de sophia

Si ma doare teribil si afirmatia asta pe care tot o reproduceti ( e drept ca este din scripturi, dar nu este in regula), ca femeia se mantuieste prin nastere de prunci.
Intreb din nou: si femeia care din motive de sanatatea ei sau a sotului nu poate naste prunci? Ea automat este exclusa de la mantuire.
Va rog sa ma lamuriti.

Sophia, afirmatia asta nu este exclusiva, nu se spune ca femeia se mantuieste numai asa. Este o cale de mantuire afemeii, bineinteles nu numai nasterea, ci si cresterea copiilor, pentru ca este un sacrificiu si o daruire, si o participare la creatia lui Dumnezeu. Dar sigur, exista si alte cai de mantuire. De exemplu calugariutele de ce se duc la manastire? Tot ca sa caute o cale de mantuire, nu? Iar o femeie care nu poate avea copii, are si ea calea ei de mantuire. De ce te lasi mereu ranita de aceste vorbe? Cred ca nimeni nici macare pe acest forum unde se pot citi multe nu a avut neobrazarea sa iti zica ca daca nu ai putut avea copii Dumnezeu nu te vrea si nu te iubeste.
Ba dimpotriva, poate te iubeste in mod special si te mangaie altfel decat pe una care are copii.

[sophia]

Fani tu ai dreptate, dar daca lumea tot arunca aceasta afirmatie este deranjant pentru noi cele fara copii. Asa te simti, efectiv, ca si cum n-ar fi alta cale de mantuire pentru femeie in afara de copii si monahism.
Si chiar eu n-am gasit (inca) alta. Ce ne da noua in schimb biserica? Nimic. Nici nu ne lasa sa facem ceva in cadrul ei.

[Fani71]

În prealabil postat de sophia

Fani tu ai dreptate, dar daca lumea tot arunca aceasta afirmatie este deranjant pentru noi cele fara copii. Asa te simti, efectiv, ca si cum n-ar fi alta cale de mantuire pentru femeie in afara de copii si monahism.
Si chiar eu n-am gasit (inca) alta. Ce ne da noua in schimb biserica? Nimic. Nici nu ne lasa sa facem ceva in cadrul ei.

De ce spui ca nu ai gasit alta cale? Calea este viata pe care o ai, pe care ti-ai ales-o, de femeie casatorita. Tu nu cred ca te-ai casatorit exclusiv pentru a avea copii. Te-ai casatorit si pentru a fi impreuna cu sotul tau. Viata unui om casatorit este deja o cale, cu sau fara copii. Stiu ca am mai vorbit mult despre asta, ca tu esti necajita a nu iti gasesti locul in parohia ta. Insa asta nu inseamna ca 'Bisericanu ne lasa sa facem nimic'. Biserica esti si tu insuti, si familia ta, si intotdeauna unde te afli poti face ceva. In afara de ceea ce faci pentru sotul tau, sau impreuna cu el, poti sa te inscrii intr-o asociatie, sa ajuti oameni, sa vizitezi bolnavi in stadiul terminal sau prizoieri, copii bolnavi, etc (exista asociatii de benevoli in Gremania care se ocupa cu asta). A avea un loc in Biserica nu inseamna neaparat a organiza activitati parohiale. Tii minte de povestea cin Evabghelie cu banutul vaduvei? Fiecare avem un banut de dat, si el este mai pretios decat averile unui om bogat (in copii, de exemplu, in cazul tau).
Nu te lasa impresionata de ce zice unul sau altul. Sigur, ideal ar fi ca in pilda din pateric citata de anna21, sa nu ne pese de loc de ce zic altii, dar pana sa ajungem acolo macar sa incercam.

[sophia]

@Glykys - este vorba si de educatie, si de bun simt nativ, dar si de credinta.
Pai daca cineva ca par. Cleopa (si la dansul nu stiu cat vine din educatie de la tara si cat din scripturi) spune clar ca femeia trebuie sa se supuna barbatului, sa taca, sa stea numai la cratita si sa faca prunci, sa stea numai intr-un colt in biserica, este murdara si pacatoasa din start (pentru ca are problemele lunare), din cauza Evei, mantuire nu are decat prin dureri mari la nastere, etc., oamenii (mai ales cei de la tara care si asa nu stiu multe), asta invata si asa fac si acasa cu sotia. Aia trebuie sa se supuna barbatului si sa indure batai, sa munceasca precum sclava, sa nasca prunci pana nu mai poate (ca n-are voie sa se opuna in vreun fel), sa nu studieze/invete meserie, sa nu divorteze,etc.
"Asa spune la biserica".

@Fani - ai dreptate. Numai un singur lucru: casastoriti sunteti si voi cei care aveti copii, deci noi tot avem ceva lipsa. Sigur ca familia este un dar mare si chiar si profesia/locul de munca (atunci cand il ai), dar noi cei fara copii nu ne simtim completi. Ne lispeste ceva totusi. Ma tot gandesc la femeile de pe vremuri care daca nu(mai) aveau familie erau primite in biserica, aveau ceva de facut acolo, erau sprijinite.
Ma rog, eu oricum imi caut altceva...Era bine daca ma sustine preotul, in biserica, dar cine stie, poate ca e mai bine in alta parte. Se pierde treptat biserica...din pacate, in vremurile astea tulburi.

[glykys]

În prealabil postat de sophia

@Glykys - este vorba si de educatie, si de bun simt nativ, dar si de credinta.
Pai daca cineva ca par. Cleopa (si la dansul nu stiu cat vine din educatie de la tara si cat din scripturi) spune clar ca femeia trebuie sa se supuna barbatului, sa taca, sa stea numai la cratita si sa faca prunci, sa stea numai intr-un colt in biserica, este murdara si pacatoasa din start (pentru ca are problemele lunare), din cauza Evei, mantuire nu are decat prin dureri mari la nastere, etc., oamenii (mai ales cei de la tara care si asa nu stiu multe), asta invata si asa fac si acasa cu sotia. Aia trebuie sa se supuna barbatului si sa indure batai, sa munceasca precum sclava, sa nasca prunci pana nu mai poate (ca n-are voie sa se opuna in vreun fel), sa nu studieze/invete meserie, sa nu divorteze,etc.
"Asa spune la biserica".

Sophia, m-ai amuzat, sa stii! Care vasazica am gasit vinovatul pentru discriminarea si relele tratamente la care sunt supuse femeile!Deci barbatii aia care isi bat femeile si le pun la cratita de aia gandesc asa, ca l-au citit pe parintele Cleopa! Hai sa fim seriosi!
Mie nu imi place deloc ca Biserica este scoasa mereu tapul ispasitor pentru toate relele cate se intampla. Dar de cuplurile casatorite care traiesc civilizat, de barbatii care isi respecta sotiile, de femeile model, sotii vrednice si mame de nadejde nu zice nimeni ca asa i-a modelat Biserica si parintii ei. Nu, pe aia i-a modelat educatia, bunul simt, lumea de pe strada, oricine, numai Dumnezeu nu.

[Noesisaa]

În prealabil postat de glykys

Sophia, m-ai amuzat, sa stii! Care vasazica am gasit vinovatul pentru discriminarea si relele tratamente la care sunt supuse femeile!Deci barbatii aia care isi bat femeile si le pun la cratita de aia gandesc asa, ca l-au citit pe parintele Cleopa! Hai sa fim seriosi!

Nu, nu, cred ca ce vroia sa spuna Sophia, nu este ca el este cauza, ci ca nu ajuta la ameliorarea unei probleme de altfel foarte reala, oricat ar vrea unii sa nu recunoasca.

[Fani71]

În prealabil postat de sophia

@Fani - ai dreptate. Numai un singur lucru: casastoriti sunteti si voi cei care aveti copii, deci noi tot avem ceva lipsa. Sigur ca familia este un dar mare si chiar si profesia/locul de munca (atunci cand il ai), dar noi cei fara copii nu ne simtim completi. Ne lispeste ceva totusi. Ma tot gandesc la femeile de pe vremuri care daca nu(mai) aveau familie erau primite in biserica, aveau ceva de facut acolo, erau sprijinite.
Ma rog, eu oricum imi caut altceva...Era bine daca ma sustine preotul, in biserica, dar cine stie, poate ca e mai bine in alta parte. Se pierde treptat biserica...din pacate, in vremurile astea tulburi.

Dar poate ca nu va lipseste ceva voua celor casatoriti fara copii, in mod paradoxal, daca s-a intamplat fara voia voastra! Poate sunteti la fel de completi ca si noi care avem copii!
Crestinul trebuie mai intai sa il zamisleasca pe Hristos in inima sa si in lume. Fiecaruia i se da posibilitatea sa faca asta.
Uneori, Dumnezeu nu da ceva ca sa dea mai mult altceva. Lucreaza in slabiciune, spune sfantul Pavel.
Nu te lasa influentata de judecata obtuza a unora, Sophia.
Si cum spuneam, a face ceva 'in Biserica' nu inseamna neaparat activitati parohiale. Facand ceva pentru altii, faci acel lucru in Biserica.
Tu, daca nu ai copii, ai mai mult timp, poate, sa te ocupi de sotul tau si de altii. Profita de aceasta disponibilitate! Este si ea un dar de la Dumneeu.
Dar iarta-ma daca ce scriu nu iti foloseste. Este greu sa consolezi pe cineva in alta situatie decat tine.

[sophia]

@Fani - poate ai dreptate.
Ca avem mai mult timp unul pentru altul? Asa o fi?
Problema este alta: avem surplus de afectiune, acel instinct matern/patern si ne lipseste cui sa dam acest surpuls. De aceea oamenii fara copii se dedica animalelor, sau plantelor, iar aceastea devin copiii lor.
Si lipseste activitatea de daruire, de ingrijire, un scop in viata. Pentru cine/ce traiesti pana la urma?
Si tot caut o explicatie pe care voi o tot dati: " femeile au alta misiune, chiar fara copii". Ei asta cauta eu.
Sa inteleg ce vroia Dumnezeu pentru noi? Ce alta misiune avem, cum sa ne mantuim noi in lipsa de copii (eu si asa am o problema in a percepe o mantuire dincolo de viata)? Exista un motiv si un rost pentru care nu avem copii, dar care este si ce putem face in loc.
Barbatii, cu sau fara copii au preotie, diaconie, alte slujbe in biserica, au politica, serviciu etc.
Noi, cei fara copii (mai ales femeile) ce putem face? Nici copii, nici in biserica, nici nicaieri.
Si cand spun copii, nu ma refer neaparat numai la cei naturali, dar multintre noi nici sa adoptam nu putem, nici fini, nimic.
Sunt multe de spus aici. In social nu poti ca si acolo iti trebuie niste referinte/exeprienta: n-ai copii, n-ai nu stiu ce hartie, etc.
Ma tot gandesc eu ca ceva trebuie sa ne dea in loc, Dumnezeu, dar ce?
Este o bucata de viata si familie lipsa. Daca nu ai nici bani, nu poti face nici altele. ca sunt oameni fara copii (din voia lor sau nu), care in schimb au cariere, bani multi si se pot ocupa de social, pot adopta (gen Madonna, sau Angelina si Brad Pitt, sau altii.
Si daca tot suntem crestini si mergem multa la biserica si ni se spune de mantuire, nu ar trebui tot in biserica sa gasim obiectul si sprijinul?

[Delirul]

Acuma stiu ca subiectul a pornit din alte surse, insa in ceea ce priveste discriminarea femeii uite ce am constatat eu. Poate ma insel

Ori de cate ori am fost la o manastire sau la o biserica nu am vazut barbat in pantaloni scurti, femei in fustite pe deasupra genunchiului insa am mai vazut si nu o singura data. De asemeni nu am vazut barbat care sa intre cu camasa descheiata la piept in biserica, femei cu decolteu insa am vazut o sumedenie. Ce sa mai spun despre faptul ca intotdeauna barbatii isi tin capul descoperit in biserica asa cum se cuvine, iar femeile de asemeni asa cum nu se cuvine.

Am vazut insa si destule fete sau femei evlavioase, nu zic, insa nerusinarea la genul feminin din punctul acesta de vedere este mult mai mare.

Am fost martor la o scena in care un calugar batran, cu barba alba pana in pamant, statea in baston la poarta manastirii in ciuda batranetilor sale pt a acoperi. cu niste mantale ce le avea la dispozitie, vreo duduie care in nerusinarea ei ar fi intrat mai mult dezbracata decat imbracata in manastire.

Intr-o manastire de calagari de asemeni mai exista un factor, prin faptul ca esti o potentiala ispita pt calugari.

Din punctul asta de vedere femeile cam merita discriminate.