Despre Sabat

[Danut7]

În prealabil postat de copacel

In zilele noastre se stie ca sambata este ziua a saptea (conform Sfintei Scripturi si credintei ortodoxe).

In timpul Domnului Iisus Hristos, tot sambata era ziua a saptea (coform Sfintei Scripturi si credintei ortodoxe).

Ce te face sa crezi ca, la inceput, ziua a saptea putea fi alta decat ce de azi (adica sambata)? De altfel, si credinta ortodoxa mentioneaza ca "duminica este ziua intaia a creatiunii" (rezulta ca ziua a saptea a creatiunii era tot sambata).

Dumnezeu nu a permis ca singura zi binecuvantata si sfintita sa fie schimbata de-a lungul timpului. Vedem asta din faptul ca Dumnezeu nu a purtat grija aranjarii anilor (suntem in ani diferiti - in functie de calendar). De asemenea, Dumnezeu nu a purtat grija aranjarii lunilor (suntem in luni diferite - in functie de calendarul folosit).

Dar, orice calendar s-ar folosi, ziua sambetei este aceeasi pentru toti. Observi grija lui Dumnezeu pentru ziua pe care El a binecuvantat-o si sfintit-o de la facerea lumii?

Bu,n zilele creatiei au fost zile 24 de ore fiecare, cu nopti si dimineti precum zilele noastre?Ce timp a existat pana in a patra zi cand Dumnezeu a creat soarele?Iarasi ce fel de seara si dimineata a fost pana in a patra zi cand a facut Dumnezeu soarele si luna?Alta intrebare este Dumnezeu cuprins si limitat in timp si spatiu?Se vorbeste pe undeva in primele capitole ale Genezei, de saptamana, sambata , etc?Apoi trebuie inteles actul creatiei strict literal?

[Danut7]

Alta intrebare daca tu si voi tineti ziua de odihna a VT , de ce nu va amintiti si de Legea lui Moise si mai ales de dezrobirea din pamantul Egiptului in fiecare sambata?Nu cumva voi nu tineti sambata lor ci o sambata inventata de voi? Ia vezi?

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Nimeni nu l-a acuzat pe Iisus de profonare si nici de nimic altceva.

Reciteşte Evangheliile şi vei constata că în întreaga Sa activitate publică Iisus a avut parte doar de acuzaţii din partea fariseilor şi preoţilor.

În prealabil postat de Danut7

Iisus Hristos Dumnezeu-Omul poate sa faca ce vrea si este deasupra oricarei legi, iar daca preotii in Templu calca sambata si sunt fara de vina, cu atat mai mult este Hristos fara de vina, cel ce este mai mare decat toti preotii, ba chiar mai mare decat Templul.

Hristos este deasupra şi poate face orice, însă prea Îl confunzi cu vreun satrap ce decretează legi ca mai apoi să le calce sistematic. Dacă Hristos a dat Decalogul, ţi-L imaginezi cumva că Şi-a permis să fure, să mintă, să ucidă, etc.? El nu numai că n-a stricat Legea, dar a şi împlinit-o (poţi să spui a păzit-o).

Trebuie să vezi ghilimelele acolo unde zice Hristos că preoţii "călcau" sâmbăta la Templu. La fel cum şi preoţii şi pastorii de azi "calcă" ziua de odihnă muncind în ea mai mult decât în restul săptămânii.

În prealabil postat de Danut7

Asta cu atasamentul fata de sambata face parte din randul perlelor adventiste?
Atasamentul oamenilor vindecati de Hristos sambata a fost spre Hristos nu spre sambata si legea mozaica.

"Porunca este sfântă dreaptă şi bună" (Rom.7,12)şi noi ne-am ataşat de ea, deoarece este de la Hristos-Domnul Sabatului (care de asemeni este sfânt, drept şi bun). Voi în schimb v-aţi de-taşat de ea de parcă ar fi fost ciumată, luând în braţe ziua soarelui (a domnului Constantin).

În prealabil postat de Danut7

Vezi exemplul omului orb din nastere.
Iisus Hristos a dezlegat sâmbăta , precum dezleaga stapanul boul de la jug, dupa cum zice Ioan(Ioan 5:18).

Asta cu dezlegatul boului de la jug cu siguranţă face parte din rândul perlelor ortodoxe. Hristos a uşurat jugul pus de farisei pe grumazul "boului", însă nu l-a mânat în lanul de trifoi. Voi aţi înţeles dezlegarea sabatului ca desfiinţarea lui şi v-aţi permis nişte "libertăţi" ilicite precum de-sacralizarea şi dez-binecuvântarea lui. Însă legea aceasta a bunului plac pe imaşul de trifoi nu prea are semne bune, duce la moarte sigură...

În prealabil postat de Danut7

Cu ce e asta mult mai diferit fata de a aduna lemne?Nu ai auzit de Numeri 15:32-36, ca cel care a adunat lemne sambata a fost pedepsit prin omorire?

Este la fel de diferit ca între a mânca din prun sau din pomul oprit şi are de-a face cu ascultarea de Porunca lui Dumnezeu. Iată un subiect de profundă meditaţie (chiar în ziua Sabatului) cu ce se întâmplă celor ce nesocotesc porunca sfântă a lui Dumnezeu.

În prealabil postat de Danut7

Insa acestea erau ale Legii vechi si aveau sa se schimbe odata cu Hristos care a adus Legea cea Noua.Vechiul Testament a fost pana la Ioan(Luca 16:16) , iar cele ale Vechiului Testament au fost pana la Hristos , la fel si sambata.

Iar citezi din Evanghelia după Dănuţ. Vezi că e necanonică.

În prealabil postat de Danut7

El ne-a dezlegat din Legea Veche si de sub sambata precum dezleaga stapanul boul de la jug.Iar Vechiul Testament a inceput cu Iesirea din Egipt si cu sambata data ca zi de odihna de Dumnezeu evreilor si zi comemorativa a acestui Testament.

Înşir-te mărgărite... perlă după perlă.
Vechiul Testament începe cu Creaţia şi cu sâmbăta ca zi de odihnă a lui Dumnezeu "pentru om". Iar dacă te referi la Vechiul Aşezământ (legea veche), acesta are un început mai vechi decât Exodul, căci jertfele au început cam de când a păcătuit Adam şi a trebuit să moară un miel pentru a-i procura omului "haina de piele".

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Pazirea sambetei nu mai trebuie facuta.Iisus Hristos nu a ordonat acest lucru.

În schimb duminica a fost ordonată, şi v-aţi încolonat frumuşel în armata obedientă a chezarului cruciat.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Alta intrebare daca tu si voi tineti ziua de odihna a VT , de ce nu va amintiti si de Legea lui Moise si mai ales de dezrobirea din pamantul Egiptului in fiecare sambata?

Sâmbăta este ziua de odihnă şi a VT şi a NT. Duminica este doar a ST.
Legea lui Moise a fost efemeră, nu are început nici la Creaţie şi nu are continuitate după Hristos. Legea lui Dumnezeu este eternă.

[Danut7]

Despre evrei si zilele lor de odihna :

Iezechiel 22:8 Cele sfinte ale tale, tu nu le cinsteşti şi zilele Mele de odihnă le calci.

Iezechiel 23:38 Iată ce Mi-au mai făcut ele: Au pângărit locaşul Meu cel sfânt în aceeaşi zi şi zilele Mele de odihnă le-au călcat;

Isaia 1:13 Nu mai aduceţi daruri zadarnice! Tămâierile Îmi sunt dezgustătoare; lunile noi, zilele de odihnă şi adunările de la sărbători nu le mai pot suferi. Însăşi prăznuirea voastră e nelegiuire! 14 Urăsc lunile noi şi sărbătorile voastre sunt pentru Mine o povară. Ajunge!

Isaia 66:1 Aşa zice Domnul: "Cerul este scaunul Meu şi pământul aşternut picioarelor Mele! Ce fel de casă Îmi veţi zidi voi şi ce loc de odihnă pentru Mine?" 2"Toate acestea mâna Mea le-a făcut şi sunt ale Mele, zice Domnul. Spre unii ca aceştia Îmi îndrept privirea Mea: spre cei smeriţi, cu duhul umilit şi care tremură la cuvântul Meu!

Osea 2:13 Şi voi face să încetez toate desfătările ei, sărbătorile şi lunile noi şi zilele de odihnă şi toate prăznuirile ei.

Iezechiel 34:15 Eu voi paşte oile Mele şi Eu le voi odihni, zice Domnul Dumnezeu.

Amos 6:1;3 Vai de voi, cei fără de grijă din Sion şi cei care nădăjduiţi în muntele Samariei! Însemnaţi pe cei mai de seamă dintre neamuri şi îndreptaţi-vă către ei, voi cei din casa lui Israel! Voi fugiţi de ziua cea de nenorocire şi vă hărăziţi o odihnă plină de primejdii.

Crestinismul a tinut dintotdeauna duminica.Orice praznuire a sambetei a venit pe filiera iudaica pe aceiasi filiera pe care a venit si taierea imprejur, jertfele si alte chestii de felul asta(Fapte 15).

Fapte 15:1 Şi unii, coborându-se din Iudeea, învăţau pe fraţi că: Dacă nu vă tăiaţi împrejur, după rânduiala lui Moise, nu puteţi să vă mântuiţi.

Fapte 15:5 Dar unii din eresul fariseilor, care trecuseră la credinţă, s-au ridicat zicând că trebuie să-i taie împrejur şi să le poruncească a păzi Legea lui Moise.

Fapte 15:24 Deoarece am auzit că unii dintre noi, fără să fi avut porunca noastră, venind, v-au tulburat cu vorbele lor şi au răvăşit sufletele voastre, zicând că trebuie să vă tăiaţi împrejur şi să păziţi legea,

Apostolii propovaduiau sambata pentru ca atunci puteau sa se adreseze unor mase mai mari de oameni.Ei propovaduia in Templu, sinagogi , stadioane si teatre , in locuri unde gaseau mase mai mari de oameni si in zilele in care ei se adunau.

Din scrierile apostolice :

Ignatie Teoforul, parinte al bisericii care a trait in timpul sfintilor apostoli, ales de Petru ca sa fie episcop al Antiochului spune in Epistola catre Magnezieni in capitolele 8-10:

"Sa nu fiti inselati cu invataturi straine nici cu basme vechi,care nu sint de folos;daca si acum traim dupa lege atunci marturisim ca n-am primit harul."

"Asadar cei care au trait in randuielile cele vechi, si au venit la nadejdea cea noua, sa nu mai tina sambata, ci ziua Domnului, in care si viata noastra a rasarit prin El (Hristos) si prin moartea Lui, pe care unii o tagaduiesc."

"Indepartati, dar aluatul cel rau, cel invechit, cel inacrit, si prefaceti-va in aluat nou, care este Iisus Hristos.Sarati-va cu El, ca sa nu se strice cineva dintre voi, pentru ca dupa miros va veti vadi.Este o nebunie sa vorbesti de Hristos si sa traiesti ca iudeii.Ca nu crestinismul a crezut in iudaism, ci iudaismul in crestinism, in care s-a adunat toata limba, care a crezut in Dumnezeu.”

Din Epistola lui Varnava(Barnaba) 15:8-9 "In sfarsit le mai spune: "Lunile voastre cele noi si sambetele nu le mai sufar" .Iata ce vrea sa spuna : "Nu-mi plac sabatele de acum, ci sabatul acela pe care eu l-am facut,in care, dupa ce Ma voi fi odihnit de toate voi face inceput zilei a opta, care este inceputul altei lumi".De aceea sarbatorim cu bucurie ziua a opta, dupa sambata, in care si Hristos a inviat si, dupa ce s-a aratat s-a inaltat la ceruri."

Din Didascalia , Invatatura celor 12 apostoli cap 14:1 "Cand va adunati in ziua Domnului, frangeti painea si multumiti, dupa ce mai intai v-ati marturisit pacatele voastre ca jertfa sa fie curata."

In Scriptura :

Fapte 20:7 În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească şi a prelungit cuvântul lui până la miezul nopţii.

Apocalipsa 1:10 "Am fost in duh in ziua Domnului"

---------------------------------------------------------------------------------------

Nimeni, iarăşi, nu pune vin nou în burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou sparge burdufurile şi vinul se vară şi burdufurile se strică; încât vinul nou trebuie să fie în burdufuri noi. Marcu 2:22

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Despre evrei si zilele lor de odihna :

Într-adevăr evreii au reuşit să-L supere pe Dumnezeu cu îndărătnicia şi neascultarea lor. Chiar sabatul a ajuns să fie călcat şi împovărat cu fel şi fel de restricţii absurde de-ale fariseilor. Din această cauză (neascultarea) poporul evreu a ajuns în degradare spirituală şi a fost lepădat de Dumnezeu când L-a respins pe Hristos. Creştinii de azi sunt în acelaşi pericol al lepădării dacă nu se pocăiesc (Apocalips 3).

În prealabil postat de Danut7

Crestinismul a tinut dintotdeauna duminica.

Repeţi aceeaşi propoziţie mincinoasă a nu ştiu câta oară... Cum se face că Hristos n-a poruncit niciodată păzirea duminicii, iar apostolii n-au respectat-o deloc? Cum se face că în Bisericile vechi, din primele secole (în special în Etiopia, Siria, Mesopotamia etc.) încă se mai ţinea pe lângă duminică şi sâmbăta? Chiar nu şti că ortodocşii în primele secole ţineau şi Paştile după calendarul evreiesc şi că ţineau ambele zile, şi sâmbăta şi duminica? Şi că până astăzi au rămas unele urme ale importanţei sâmbetei în liturgica ortodoxă? Duminica s-a infiltrat în mod nevionovat pe lângă sâmbătă, foarte devreme, încă din secolul II, dar abia în secolele IV-VI a devenit ea, în mod treptat un repaus săptămânal care a luat locul sâmbetei, în unele zone mai devreme, în altele mai târziu. Chiar în timpul papei Grigore I în Roma existau creştini sabatarieni (pe care pontiful îi numea „predicatorii lui Anticrist”). De asemenea, creştini sabatarieni au existat şi în Europa, chiar înainte de Marea Reformă. Începând cu sec. XVI însă, odată cu popularizarea mai mare a Bibliei, au apărut (între anabaptişti) comunităţi sabatiste în Austria, Cehia, Germania, care s-au extins până în Transilvania, iar în Anglia, la scurt timp după apariţia baptismului englez, au apărut Baptiştii de Ziua a Şaptea, care s-au răspândit mai ales în Anglia şi America. Chiar şi în ţările nordice şi în Rusia au apărut sabatişti (subotniki) cu multe secole în urmă. Astăzi există în afară de adventişti un număr de comunităţi creştine sabatiste. Este neadevărat să spui că creştinismul a ţinut dintotdeauna duminica.

În prealabil postat de Danut7

Orice praznuire a sambetei a venit pe filiera iudaica pe aceiasi filiera pe care a venit si taierea imprejur, jertfele si alte chestii de felul asta(Fapte 15).

Nu uita că pe "filieră iudaică" a venit Scriptura Vechiului Testament şi a Noului Testament (doar cu excepţia Ev. după Luca), Însuşi Hristos a venit pe aceeaşi "filieră".

În prealabil postat de Danut7

Din scrierile apostolice :

Ignatie Teoforul, parinte al bisericii care a trait in timpul sfintilor apostoli, ales de Petru ca sa fie episcop al Antiochului spune in Epistola catre Magnezieni in capitolele 8-10:

"Sa nu fiti inselati cu invataturi straine nici cu basme vechi,care nu sint de folos;daca si acum traim dupa lege atunci marturisim ca n-am primit harul."

"Asadar cei care au trait in randuielile cele vechi, si au venit la nadejdea cea noua, sa nu mai tina sambata, ci ziua Domnului, in care si viata noastra a rasarit prin El (Hristos) si prin moartea Lui, pe care unii o tagaduiesc."

"Indepartati, dar aluatul cel rau, cel invechit, cel inacrit, si prefaceti-va in aluat nou, care este Iisus Hristos.Sarati-va cu El, ca sa nu se strice cineva dintre voi, pentru ca dupa miros va veti vadi.Este o nebunie sa vorbesti de Hristos si sa traiesti ca iudeii.Ca nu crestinismul a crezut in iudaism, ci iudaismul in crestinism, in care s-a adunat toata limba, care a crezut in Dumnezeu.”

Din Epistola lui Varnava(Barnaba) 15:8-9 "In sfarsit le mai spune: "Lunile voastre cele noi si sambetele nu le mai sufar" .Iata ce vrea sa spuna : "Nu-mi plac sabatele de acum, ci sabatul acela pe care eu l-am facut,in care, dupa ce Ma voi fi odihnit de toate voi face inceput zilei a opta, care este inceputul altei lumi".De aceea sarbatorim cu bucurie ziua a opta, dupa sambata, in care si Hristos a inviat si, dupa ce s-a aratat s-a inaltat la ceruri."

Din Didascalia , Invatatura celor 12 apostoli cap 14:1 "Cand va adunati in ziua Domnului, frangeti painea si multumiti, dupa ce mai intai v-ati marturisit pacatele voastre ca jertfa sa fie curata."

Ce-ţi spune ţie o epistolă care se găseşte astăzi în două variante, una mai umflată şi alta mai subţire? Sau că nu există accord cu privire la vechimea reală a acestor scrieri. Sau că conţin o sumedenie de interpolări târzii (Pseudo-Barnaba nici nu merită luat în discuţie, fiindcă nu ştie să citească în Biblie. Iezechil (43:27) vorbeşte despre opt zile de ceremonii sacrificiale pentru sfinţirea altarului de la templu, dar cele opt zile ceremoniale nu au nici o legătură cu ciclul săptămânal). Este posibil că cel puţin unele sunt din secolul II, dar asta nu schimbă nimic. În secolul II au început să înflorească şi gnozele antiiudaice în creştinătate, aşa că prezenţa unor atitudini teologice ostile Sâmbetei nu trebuie să ne mire. Părinţii şi învăţătorii Bisericii, deşi s-au opus gnozelor, au acceptat până la urmă unele influenţe ale acestora. Era spiritul timpului. După victoria romanilor în războiul cu evreii din anul 135, curentul antiievreiesc a luat proporţii şi s-a resimţit şi în creştinism, iar unii creştini, notabil cei din Roma şi din Alexandria, au ascuns sâmbăta, pe care au făcut-o apoi zi de post şi au promovat întâlniri exclusive duminicale. În Asia Mică însă, în leagănul ortodoxiei de azi, s-au ţinut ambele zile mai mult timp, până când creştinismul roman a învins, aşa cum a învins şi în privinţa sărbătorii Naşterii Domnului (25 decembrie, în loc de 6 ianuarie) şi în privinţa Paştilor (prima duminică după echinocţiul de primăvară, în loc de 14 Nisan, cum ţineau pe atunci ortodocşii). Au trecut atâtea secole, deci a fost destul timp pentru uitare, iar inovaţiile omeneşti au devenit între timp tradiţii bătrâne.

În prealabil postat de Danut7

In Scriptura :

Fapte 20:7 În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească şi a prelungit cuvântul lui până la miezul nopţii.

"În Scriptură", dar unde e poruca de păzire a duminicii aici? Hristos o fi dat în secret această poruncă, precum în cărţile lui Dan Brown?

În prealabil postat de Danut7

Apocalipsa 1:10 "Am fost in duh in ziua Domnului"

... adică sâmbăta (deşi, aşa cum am mai spus, aici e vorba de ziua venirii Domnului).

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Într-adevăr evreii au reuşit să-L supere pe Dumnezeu cu îndărătnicia şi neascultarea lor. Chiar sabatul a ajuns să fie călcat şi împovărat cu fel şi fel de restricţii absurde de-ale fariseilor. Din această cauză (neascultarea) poporul evreu a ajuns în degradare spirituală şi a fost lepădat de Dumnezeu când L-a respins pe Hristos. Creştinii de azi sunt în acelaşi pericol al lepădării dacă nu se pocăiesc (Apocalips 3).




Repeţi aceeaşi propoziţie mincinoasă a nu ştiu câta oară... Cum se face că Hristos n-a poruncit niciodată păzirea duminicii, iar apostolii n-au respectat-o deloc? Cum se face că în Bisericile vechi, din primele secole (în special în Etiopia, Siria, Mesopotamia etc.) încă se mai ţinea pe lângă duminică şi sâmbăta? Chiar nu şti că ortodocşii în primele secole ţineau şi Paştile după calendarul evreiesc şi că ţineau ambele zile, şi sâmbăta şi duminica? Şi că până astăzi au rămas unele urme ale importanţei sâmbetei în liturgica ortodoxă? Duminica s-a infiltrat în mod nevionovat pe lângă sâmbătă, foarte devreme, încă din secolul II, dar abia în secolele IV-VI a devenit ea, în mod treptat un repaus săptămânal care a luat locul sâmbetei, în unele zone mai devreme, în altele mai târziu. Chiar în timpul papei Grigore I în Roma existau creştini sabatarieni (pe care pontiful îi numea „predicatorii lui Anticrist”). De asemenea, creştini sabatarieni au existat şi în Europa, chiar înainte de Marea Reformă. Începând cu sec. XVI însă, odată cu popularizarea mai mare a Bibliei, au apărut (între anabaptişti) comunităţi sabatiste în Austria, Cehia, Germania, care s-au extins până în Transilvania, iar în Anglia, la scurt timp după apariţia baptismului englez, au apărut Baptiştii de Ziua a Şaptea, care s-au răspândit mai ales în Anglia şi America. Chiar şi în ţările nordice şi în Rusia au apărut sabatişti (subotniki) cu multe secole în urmă. Astăzi există în afară de adventişti un număr de comunităţi creştine sabatiste. Este neadevărat să spui că creştinismul a ţinut dintotdeauna duminica.



Nu uita că pe "filieră iudaică" a venit Scriptura Vechiului Testament şi a Noului Testament (doar cu excepţia Ev. după Luca), Însuşi Hristos a venit pe aceeaşi "filieră".



Ce-ţi spune ţie o epistolă care se găseşte astăzi în două variante, una mai umflată şi alta mai subţire? Sau că nu există accord cu privire la vechimea reală a acestor scrieri. Sau că conţin o sumedenie de interpolări târzii (Pseudo-Barnaba nici nu merită luat în discuţie, fiindcă nu ştie să citească în Biblie. Iezechil (43:27) vorbeşte despre opt zile de ceremonii sacrificiale pentru sfinţirea altarului de la templu, dar cele opt zile ceremoniale nu au nici o legătură cu ciclul săptămânal). Este posibil că cel puţin unele sunt din secolul II, dar asta nu schimbă nimic. În secolul II au început să înflorească şi gnozele antiiudaice în creştinătate, aşa că prezenţa unor atitudini teologice ostile Sâmbetei nu trebuie să ne mire. Părinţii şi învăţătorii Bisericii, deşi s-au opus gnozelor, au acceptat până la urmă unele influenţe ale acestora. Era spiritul timpului. După victoria romanilor în războiul cu evreii din anul 135, curentul antiievreiesc a luat proporţii şi s-a resimţit şi în creştinism, iar unii creştini, notabil cei din Roma şi din Alexandria, au ascuns sâmbăta, pe care au făcut-o apoi zi de post şi au promovat întâlniri exclusive duminicale. În Asia Mică însă, în leagănul ortodoxiei de azi, s-au ţinut ambele zile mai mult timp, până când creştinismul roman a învins, aşa cum a învins şi în privinţa sărbătorii Naşterii Domnului (25 decembrie, în loc de 6 ianuarie) şi în privinţa Paştilor (prima duminică după echinocţiul de primăvară, în loc de 14 Nisan, cum ţineau pe atunci ortodocşii). Au trecut atâtea secole, deci a fost destul timp pentru uitare, iar inovaţiile omeneşti au devenit între timp tradiţii bătrâne.



"În Scriptură", dar unde e poruca de păzire a duminicii aici? Hristos o fi dat în secret această poruncă, precum în cărţile lui Dan Brown?


... adică sâmbăta (deşi, aşa cum am mai spus, aici e vorba de ziua venirii Domnului).

Nimeni, iarăşi, nu pune vin nou în burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou sparge burdufurile şi vinul se vară şi burdufurile se strică; încât vinul nou trebuie să fie în burdufuri noi. Marcu 2:22

Pa si pusi.

În prealabil postat de Danut7

Bu,n zilele creatiei au fost zile 24 de ore fiecare, cu nopti si dimineti precum zilele noastre?Ce timp a existat pana in a patra zi cand Dumnezeu a creat soarele?Iarasi ce fel de seara si dimineata a fost pana in a patra zi cand a facut Dumnezeu soarele si luna?Alta intrebare este Dumnezeu cuprins si limitat in timp si spatiu?Se vorbeste pe undeva in primele capitole ale Genezei, de saptamana, sambata , etc?Apoi trebuie inteles actul creatiei strict literal?

De ce nu studiezi Sfanta Scriptura? Ai scapa de cramponari gen "ce fel de seara si dimineata au fost pana a patra zi cand a facut Dumnezeu soarele si luna". Daca Sfanta Scriptura spune ca "a fost o seara si a fost o dimineata", fara ca soarele si luna sa fi fost intocmite, tu nu crezi acest lucru?

O sa ai o surpriza. Nu vei avea soare si luna nici in imparatia lui Dumnezeu: "Cetatea nu are trebuinta nici de soare nici de luna ca sa o lumineze; caci o lumineaza slava lui Dumnezeu".(Apocalipsa 21:23)

Increde-te in Cuvantul lui Dumnezeu si vei afla raspuns la multe intrebari.

În prealabil postat de Danut7

In Scriptura :

Fapte 20:7 În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească şi a prelungit cuvântul lui până la miezul nopţii.

In biserica din vremea Sfintilor Apostoli, frangerea painii se facea in fiecare zi (nu numai in ziua intaia a saptamanii).

Dar, singura zi din saptamana, binecuvantata si sfintita de Dumnezeu si poruncita ca zi de odihna inchinata Domnului, ramane ziua a saptea (conform Sfintei Scripturi). Daca tu consideri ca duminica este ziua intaia, inseamna ca stii care este ziua a saptea. Mai ramane doar sa respecti ceea ce Dumnezeu a binecuvantat, sfintit si poruncit. Daca iti este greu sa faci acest lucru ai exemplul suprem: cel al Domnului Iisus Hristos. El a pazit poruncile lui Dumnezeu.