Casnicie pe cale de destramare

[anna21]

În prealabil postat de andreicozia

In Romania am auzit chiar foarte multe cazuri unde femeia trece peste de "dragul copiilor" dar de fapt este disperata si inspaimintata de perspectiva de a ramine singura...si astfel incepe sa creada in tot felul de bazaconii cum ca sotul "pur si simplu este asa de viril ca nu o poate tine in pantaloni, nu este vina lui, saracul, ca este asa de labil, ci ASA ESTE EL :))" sau ca " iar nu-i vina lui pentru ca este vrajit, si are nevoie de descintece,...si astfel sotul PETRECE fara nici o problema! :)) iar sotia isi imagineaza tot felul de scenarii..saracele!

Asa o fi.
dar fata asta traieste in usa, casatorita cu american

[Noesisaa]

În prealabil postat de anna21

Asa o fi.
dar fata asta traieste in usa, casatorita cu american

Pai ce crezi ca prostia e izolata intr-o singura tara?

[anna21]

se pare ca sunt ultima idealista in viata.

(dar acum ma intreb, ca este site crestin.. voi stiti care este perspectiva crestina asupra casatoriei?)

[andreicozia]

În prealabil postat de anna21

se pare ca sunt ultima idealista in viata.

(dar acum ma intreb, ca este site crestin.. voi stiti care este perspectiva crestina asupra casatoriei?)

Ana21, perspectiva asupra casatoriei o stim, dar nu ne este clar care-i perspectiva asupra adulterului!
Oare trebuie actionat imediat si taiat raul de la radacina si inaintat divort sau a sta si visa la stele verzi, ...aici nu inteleg eu, din moment ce CLAR increderea a fost pierduta, ce-i de facut?

[anna21]

În prealabil postat de andreicozia

Ana21, perspectiva asupra casatoriei o stim, dar nu ne este clar care-i perspectiva asupra adulterului!
Oare trebuie actionat imediat si taiat raul de la radacina si inaintat divort sau a sta si visa la stele verzi, ...aici nu inteleg eu, din moment ce CLAR increderea a fost pierduta, ce-i de facut?

Asta este o discutie care ma depaseste: nu stiu cum defineste biserica situatia adulterului.
Cred ca este vorba de adulter demonstrat , nu de "mi se pare ca sotia sta pe mess cu altul" etc.
De multe ori cred ca inchipuirile noastre fac f mult rau. Cred ca trebuie sa pornim cu incredere in cel de alaturi (sot, prieten, vecin..) chiar daca ni se pare ca ceva nu este in regula. Sa renuntam intai la ce "ni se pare" si cred ca daca descurajam vrasmasul se va imbunatati si situatia.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de anna21

Asta este o discutie care ma depaseste: nu stiu cum defineste biserica situatia adulterului.
Cred ca este vorba de adulter demonstrat , nu de "mi se pare ca sotia sta pe mess cu altul" etc.
De multe ori cred ca inchipuirile noastre fac f mult rau. Cred ca trebuie sa pornim cu incredere in cel de alaturi (sot, prieten, vecin..) chiar daca ni se pare ca ceva nu este in regula. Sa renuntam intai la ce "ni se pare" si cred ca daca descurajam vrasmasul se va imbunatati si situatia.

Pai Biserica e de acord cu divortul ca urmare a adulterlui, deci practic...atat cei care aleg sa depaseasca aceasta situatie, sa aiba incredere in partener sau sa se macine cu gandurile lor, aleg in dreptul lor...dar si cei care divorteaza fac la fel de bine. Nu exista o directie corecta, si una gresita...amandoua sunt corecte!

Cred ca majoritatea pornim cu incredere in cel de alaturi, altfel nu cred ca s-ar mai casatori nimeni, insa la fel cred ca aceasta incredere trebuie sa fie si alimentata, demonstrata...pentru ca daca eu as avea o incredere oarba in sotul meu si nu as constientiza ce se intampla de fapt in jurul meu...iar sotul m-ar insela pe rupte, ar inseamna de fapt ca ar fi niste vieti paralele...dar nu impreuna, si nu unul pentru celalat.

[anna21]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Pai Biserica e de acord cu divortul ca urmare a adulterlui, deci practic...atat cei care aleg sa depaseasca aceasta situatie, sa aiba incredere in partener sau sa se macine cu gandurile lor, aleg in dreptul lor...dar si cei care divorteaza fac la fel de bine. Nu exista o directie corecta, si una gresita...amandoua sunt corecte!

Cred ca majoritatea pornim cu incredere in cel de alaturi, altfel nu cred ca s-ar mai casatori nimeni, insa la fel cred ca aceasta incredere trebuie sa fie si alimentata, demonstrata...pentru ca daca eu as avea o incredere oarba in sotul meu si nu as constientiza ce se intampla de fapt in jurul meu...iar sotul m-ar insela pe rupte, ar inseamna de fapt ca ar fi niste vieti paralele...dar nu impreuna, si nu unul pentru celalat.

Nu vreau sa para ca sustin continuarea casatoriei in cazul adulterului. Dupa puterile si intelegerea fiecaruia.
Dar ma oripileaza usurinta cu care se vorbeste despre divort, in general.
Cred ca sunt lucruri mult mai grave decat adulterul (din perspectiva eternitatii, desigur) care se pot intampla intr-o familie.. cum ar fi avorturile. Dar lumea nu se infioreaza de asa ceva!
Cat despre incredere.. nu ma refer la incredere in sensul ei uzual (cum spui tu).
Increderea in cel de alaturi este o prelungire/reflectare a increderii acordata noua de Hristos. Nu pot eu sa vin si sa spun ca cel de alaturi este rau/pacatos (sau mai rau decat mine), ca nu se va schimba niciodata etc. Este mai profitabil sa gandesti ca cel de langa tine este un om esentialmente bun, dar care nu face lucruri tocmai bune. Il ajuta si pe el, te ajuta si pe tine.
(In fine, poate gresesc, dar astfel incerc sa percep realitatea si ma feresc de multe batai de cap si suparari inutile.)

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de noesisaa

pai ce crezi ca prostia e izolata intr-o singura tara?

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de anna21

Asa o fi.
dar fata asta traieste in usa, casatorita cu american

Dar oare toti americanii inseala?